În rechizitoriul aferent celei mai recente trimiteri în judecată a președintelui suspendat al Consiliului Județean Constanța, procurorii DNA Constanța arată cum, prin încălcarea legii, milioane de euro au plecat din bugetul instituției județene către fundații culturale și cluburi sportive. Ironia sorții este că, în tot acest timp, viața culturală a fost îngropată de mai marii județului, cele mai importante monumente istorice și clădirile simbol pentru cultura constănțeană fiind la un pas de prăbușire.
Așadar, pe 16 aprilie a.c., Nicușor Constantinescu a fost trimis în judecată de către procurorii DNA Constanța (două infracțiuni de abuz în serviciu, constituirea unui grup infracțional organizat, nouă infracțiuni de conflict de interese), alături de Cristian Zgabercea (două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, evaziune fiscală, constituirea unui grup infracțional organizat), Florentina Oproiu (două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, constituirea unui grup infracțional organizat), Marcel Brâncoveanu Părău (complicitate la evaziune fiscală), Fundația Fantasio (evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat) și Fundația Thalia.
Conform procurorilor DNA Constanța, printre alte acuzații, Consiliul Județean Constanța a efectuat plăți nelegale din bugetul județului, reprezentând finanțări nerambursabile pentru acțiuni culturale. Astfel, „prin Hotărârea CJ nr.31/06.02.2012 s-a aprobat „Protocolul de colaborare”, anexă la hotărâre, încheiat între Consiliul Judeţean Constanţa şi Fundaţia „Fantasio” Constanţa, în calitate de coorganizatori ai Programului de evenimente culturale pe anul 2012, prin care părţile au convenit dezvoltarea unor relaţii reciproce în vederea susţinerii intereselor comune, în sensul promovării şi desfăşurării acestui program (vol.4, filele 489 – 500)”, se arată în rechizitoriul procurorilor.
Viața culturală prin ochii unui baron: spectacole comuniste, de prost gust
Viața culturală din municipiul, respectiv județul, Constanța a fost îngropată, treptat dar sigur, încă de acum un deceniu. Monumentele istorice, clădirile simbol de la malul mării, siturile arheologice și alte elemente culturale asemenea, au fost fie demolate, fie lăsate în paragină, fie vândute la prețuri de nimic.
Spre exemplu, în mijlocul sălilor de lectură ale Bibliotecii Județene din Constanța, gălețile sunt schimbate regulat de angajatele instituției din cauza apei care picură din tavanul fisurat și mucegăit. Cabinele de toaletă sunt imposibil de folosit, iar condițiile în care își desfășoară activitatea angajații instituției sunt de nedescris. Consiliul Județean Constanța nu a găsit bani pentru reabilitarea bibliotecii.
Un alt exemplu ar fi Muzeul de Istorie Națională și Arheologie și Edificiul Roman cu Mozaic. Prima clădire, monument istoric de categoria A, clădire unică din punct de vedere arhitectural în peisajul constănțean, se află la un pas să cedeze din toate încheieturile. Al doilea, mărturia trecutului latin al constănțenilor, descoperit în 1960 (și nereabilitat sau renovat niciodată de atunci) de comuniști și construit în sec. II-IV, de populația autohtonă. Directorul Muzeului de Istorie ne-a ”asigurat” că se va prăbuși în curând, sub ochii nepăsători ai autorităților. Din nou, Consiliul Județean Constanța nu a găsit bani pentru aceste simboluri ale segmentului cultural constănțean.
Teatrul de Vară și Galeriile de Artă din Mamaia sunt alte două exemple care vin ca argumente pentru lipsa reală de interes a Consiliului Județean Constanța pentru viața culturală a județului. Lăsate de izbeliște și fără nici o activitate în ultimii ani, Teatrul de Vară și Galeriile de Artă, altădată celebre pentru festivitățile și evenimentele cultural-artistice cunoscute în întreaga țară, sunt astăzi locul de adăpost pentru maidanezi și oamenii străzii. Nici pentru reabilitarea acestora și pentru repunerea în circuitul turistic, Consiliul Județean Constanța nu a găsit finanțările necesare.
Acestea sunt doar câteva exemple în care CJC și Nicușor Constantinescu și-ar fi putut demonstra interesul pentru cultură și dorința de revitalizare a vieții culturale constănțene.
În paralel însă, instituția județeană a găsit fondurile necesare pentru tot felul de evenimente anonime, fără impact asupra publicului iubitor de cultură și fără nici o perspectivă credibilă pentru încurajarea segmentului cultural. Așadar, procurorii DNA Constanța arată în rechizitoriul întocmit care era programul de evenimente culturale în anul 2012, ce sume au fost alocate, cum și unde au ajuns banii:
„Conform Protocolului de colaborare, Programul de evenimente culturale pe anul 2012 cuprindea următoarele manifestări: Festivalul Naţional de Film de la Mamaia 2012, Festivalul Naţional al Orchestrelor de Lăutari, Programul – donează o carte pentru copii din mediul rural, Concurs pictură organizat de Ziua Internaţională a Copilului – 1 iunie 2012, Programul cultural educativ pentru copii şi tineret din judeţul Constanţa, Preselecţia pentru Festivalul naţional de muzică uşoară Mamaia 2012 – campania „Mamaia caută o vedetă”, Preselecţie pentru Festivalul Naţional al Cântecului şi Dansului Popular Românesc Mamaia 2012 – campania „Folclor la mare … căutare”, Sărbătoarea recoltei şi a vinului dobrogean.
Conform prevederilor protocolului, Consiliul Judeţean Constanţa este titularul licenţei şi a drepturilor de organizare a manifestărilor enumerate în Programul de evenimente culturale pe anul 2012.
În protocol s-a mai arătat că Fundaţia „Fantasio” Constanţa este persoana juridică de drept privat, fără scop patrimonial, care va participa direct la organizarea şi susţinerea de activităţi necesare bunei desfăşurări a Programului de evenimente culturale pe anul 2012. Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de organizator, urma să participe în cadrul Programului de evenimente culturale pe anul 2012, cu suma de 3.000.000 lei, reprezentând finanţarea unei părţi a cheltuielilor privind organizarea manifestărilor menţionate mai sus, fapt care ar fi trebuit menţionat în spoturile TV, radio, machete de presă, materiale tipărite (pliante, afişe, bannere, etc.).
Fundaţia „Fantasio” Constanţa, în calitate de coorganizator al Programului de evenimente culturale pe anul 2012, era obligată să ia toate măsurile pentru promovarea Consiliul Judeţean Constanţa, să folosească resursele alocate strict pentru activităţile din program și să supravegheze prestarea serviciilor, fiind pe deplin responsabilă pentru prestare acestora.
La art.3 din protocol părţile au convenit faptul că „arătarea activităţilor de mai sus nu este limitativă”, ele având dreptul oricând de a propune şi adăuga şi alte activităţi.
Potrivit art.5 şi art.7 din Protocol, „raportul activităţilor finanţate în cadrul competiţiei va fi comunicat coorganizatorilor imediat după încheierea Programului de evenimente culturale pe anul 2012” şi că protocolul „produce efecte de la data semnării de către părţi şi se încheie prin acceptarea raportului activităţilor finanţate de către coorganizatori”.
Astfel cum rezultă din actul constitutiv şi statutul Fundaţiei Fantasio, membrii ei fondatori au fost Judeţul Constanţa, reprezentat de inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi mun.Constanţa, reprezentat de (…..) (vol.11, filele 77 – 88).
(…)
În baza hotărârilor enumerate mai sus, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea pentru desfăşurarea unor acţiuni culturale a sumei totale de 11.392.544.45 lei, din care suma de 5.094.836,45 lei a fost plătită efectiv în anul 2012. Din această din urmă sumă, 3.680.000 lei au fost plătiți prin Fundaţia Fantasio Constanţa.
(…)
Din (…) rezultă că sumele decontate drept cheltuieli pentru acţiuni culturale ar fi fost utilizate pentru promovarea turismului prin servicii de marketing urmărind un scop economic, fără a avea la bază un program cultural care să aibă ca rezultat un eveniment cultural, precum şi fără a avea la bază un contract între autoritatea finanţatoare şi beneficiar în urma unei selecţii de oferte culturale elaborată de solicitant sub forma unui program, proiect ori a unei acţiuni culturale.
Activitatea de marketing a fost definită ca „disciplină şi activitate comercială care porneşte de la cunoaşterea curentă şi în perspectivă a nevoilor cumpărătorilor, spre a satisface operativ aceste nevoi1” sau ca „ansamblu al activităților, metodelor și tehnicilor care au ca obiect studiul cererii consumatorilor și satisfacerii acestei cereri cu produse și servicii”.
Mai mult, legislaţia specifică aplicabilă, în speţă Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general şi Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, a impus în mod clar la art.3 alin.4, respectiv art.4 alin.4 şi 5 faptul că „finanţările nerambursabile nu pot fi utilizate pentru activităţi generatoare de profit” dar și că ,,finanţările nerambursabile acordate nu pot fi folosite pentru acoperirea unor debite ale beneficiarilor sau pentru cheltuieli salariale ale persoanelor juridice de drept public beneficiare”.
RECHIZITORIU INTEGRAL AICI
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
