Interviu cu Octavian Ţâcu
OCTAVIAN ŢÂCU – Născut la 21 august 1972 în satul Costuleni, raionul Ungheni, R. Moldova, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi (1994). În 2000 susţine teza de doctor în istorie în cadrul aceleiaşi universităţi. În prezent activează în calitate de şef de catedră al facultăţii de Istorie Contemporană Universală şi Ştiinţe Politice la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM). Multiplu campion al RM la box, participant la Jocurile Olimpice din Atlanta (1996), medaliat cu argint la Cupa Europei (1999). Autor al monografiei “Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada interbelică” (1919-1939), Ed. Prut International, Chişinău, 2004.
I.S.E.: Existenţa Republicii Moldova, ca stat separat, de sine stătător, este o „greşeală” a istoriei, care ar trebui corectată prin reintroducerea teritoriului basarabean între graniţele României?
O.Ţ.: Chestiunea integrităţii teritoriale a spaţiului românesc în cazul Republicii Moldova (dealtfel ca şi în cel al românilor din Ucraina) nu mai are relevanţa pe care ar fi avut-o în secolul trecut. Ideea spaţiului european unic scoate problema unităţii naţionale a românilor în termeni teritoriali şi o plasează în dimensiunea culturală şi spirituală.
I.S.E.: Greşim dacă îi considerăm pe basarabeni „românii de peste Prut”?
O.Ţ.: Nu greşim, majoritatea populaţiei Republicii Moldova sunt români. Problema este că nu toţi dintre ei se identifica ca români ca atare, iar în plus că există un segment larg de alogeni care acceptă şi mai greu această definire.
I.S.E.: Care este opinia publică din Republica Moldova faţă de posibilitatea „unirii” Basarabiei cu România?
O.Ţ.: Problema unirii politice nu este actuală. Mai actuală este problema unirii cu Transnistria. Asta este prioritatea naţională a Republicii Moldova, care va salva dealtfel şi românii din stânga Nistrului de la un proces intens de deznaţionalizare.
I.S.E.: Cum ar fi posibilă o „nouă unire”, având în vedere calitatea României de stat membru al UE?
O.Ţ.: Unirea poate fi realizată prin reîntregirea Republicii Moldova şi integrarea ei în Uniunea Europeană. Dar ca două entităţi politice separate.
I.S.E.: Dincolo de avantajele din urma obţinerii calităţii de cetăţean român, mai există şi alte motive pentru care basarabenii îşi doresc să devină cetăţeni români?
O.Ţ.: Recăpătarea unui drept istoric şi a unei identităţi furate…
I.S.E.: Care şi cât de semnificative sunt diferenţele dintre români şi basarabeni?
O.Ţ.: Basarabeni sunt mai mult decât români. Ei sunt un produs a două câmpuri stilistice cum spunea Blaga: au preluat multe dintre formele de cultură şi civilizaţie sovietică/rusă, care continuă să persiste în existenţialul lor şi să facă diferenţă între românii de pe cele două maluri ale Prutului. La nivelul elitelor intelectuale nu există nicio deosebire sau diferenţă.
I.S.E.: Tânăra generaţie din Moldova are propria identitate, ori aceasta se „confundă” cu cea a românilor? Ori a ruşilor?
O.Ţ.: În mare parte tineretul îşi asumă valorile româneşti, dar rămân în continuare influenţaţi de formele culturale ruse datorită prezenţei mediatice şi lingvistice ruse. E greu de definit dacă acest ataşament faţă de valorile româneşti se traduc automat printr-un ataşament faţă de statul România sau eventualitatea unirii.
I.S.E.: Ce au reprezentat pentru dumneavoastră evenimentele de pe 7 aprilie 2009? Cum le catalogaţi, cum le numiţi, cum v-au schimbat viaţa şi cât de „spontane” şi „autentice” au fost?
O.Ţ.: 7 aprilie este un cumul de nemulţumiri: faţă de guvernarea comunistă (faţă de comunism în general şi faţă de Voronin în mod special), faţă de fraudarea alegerilor, faţă de afrontul adus identităţii româneşti, faţă de lipsa unei perspective pentru viitorul ţării. A reprezentat o dorinţă de schimbare a unei noi generaţii de moldoveni: elite politice, intelectuali, mediul de afaceri, studenţi, etc.
I.S.E.: Care sunt diferenţele de mentalitate şi de viziune între tinerii basarabeni de acum şi cei care erau copii în anii 40-50, în ce priveşte legătura dintre Basarabia şi România: „problema basarabeană”, „românii moldoveni”, „unirea cu România” etc?
O.Ţ.: Tinerii actuali nu mai percep în termeni sentimentali românismul, e mai mult o chestie raţională decât instinctuală.
I.S.E.: Mai sunt tinerii basarabeni interesaţi de cunoaşterea trecutului? Cunosc aceştia istoria teritoriului dintre Prut şi Nistru? Cât de grav este faptul că tinerii, din România şi Moldova, nu mai sunt interesaţi de istorie şi de analiza unor astfel de situaţii, precum legătura dintre România şi fostul pământ românesc?
O.Ţ.: Interesul faţă de istorie scade în general, iar asta se referă şi la cunoaşterea propriului trecut. Nu putem generaliza situaţia desigur, depinde de locaţie, liceu, profesor. Criza istoriei şi predării sale din Republica Moldova a determinat o confuzie şi o reticenţă faţă de acest obiect.
I.S.E.: Cum sunt prezentate România şi relaţiile dintre româno-basarabene, în mass-media din Moldova? Cât de mult influenţează mass-media opinia publică din Basarabia, în ce priveşte acest subiect?
O.Ţ.: Până la 7 aprilie exista un singur post TV – Moldova 1 – cu acoperire naţională, controlat de comunişti si care avea o tentă anti-romînească evidentă. Cu excepţia PRO TV, în acea perioadă opinia publică era modelată de posturile ruseşti care erau dominante în peisajul mediatic moldovenesc şi de canalele tv controlate de comunişti – NIT, N 4, etc.
Situaţia s-a schimbat după 7 aprilie, când au apărut două canale cu acoperire naţională independente, iar Moldova 1 a devenit liberă. Putem spune că acest fapt a schimbat coplet percepţia mediatică a moldovenilor, inclusiv natura relaţiilor cu România, percepţia României şi a relaţiilor moldo-române. Ele au devenit fireşti, preferenţiale, aşa cum trebuie să fie…
I.S.E.: Basarabia este sau nu „pământ românesc”?
O.Ţ.: Basarabia ca entitate teritorială şi politică integră a dispărut la 2 august 1940. Republica Moldova este o parte a Basarabiei istorice şi este un pământ românesc în sens istoric şi cultural, dar care are nevoie de o recuperare serioasă a sensului de apartenenţă la identitatea românească. Este unica şansă ca acest stat să poată supravieţui în termeni politici. Trebuie să abordăm problema relaţiilor între cele două state româneşti în sensul valorilor europene şi nu în termenii unui iredentism teritorial, care ar scoate de pe agendă resentimentele Rusiei, a unor forţe politice din RM, a minorităţilor naţionale şi a vecinilor cum este Ucraina.
- Candidații PSD la Constanța: Șeful Protecției Consumatorilor la primărie, un chirurg la Consiliul Județean / Cine sunt Cătălin Grasa și Horia Constantinescu și care a fost miza din spatele numirilor, pentru șefii PSD Constanța - 27 martie 2024
- Mădălin Hodor a devenit membru în conducerea CNSAS, la propunerea PNL/ Hodor a predat la Academia SRI, i-a apărat pe Bode și Ciucă în scandalurile din presă și a încercat să decupleze serviciile de informații de implicarea în legile securității - 26 martie 2024
- O revistă cu legionarul Valeriu Gafencu, vândută pe site-ul Familia Ortodoxă și într-un magazin din Sibiu/ Unul dintre asociații site-ului este partener de afaceri cu Becali și promovat de BOR/ Legea interzice legionarismul, dosarele sunt închise de parchete - 24 martie 2024