Malta vinde paşapoarte în valoare de 1 miliard de euro şi importă corupţie, evaziune fiscală şi crimă organizată

Încă de la formarea guvernului Partidului Laburist (social-democrat) condus de Joseph Muscat, în 2013, Malta a anunţat un program financiar care constă în emiterea de paşapoarte oficiale pentru cetăţenii din afara Uniunii Europene care plătesc minim 1 milion de euro. 650.000 de euro sunt vărsaţi direct în trezoreria statului iar de restul de 350.000. euro, doritorii trebuie să investească direct într-una dintre firmele din arhipelag şi să cumpere o proprietate. Conform Malta Individual Investor Program, noul cetăţean maltez, care a cumpărat cu milionul de euro paşaportul, poate după aceea să cumpere cetăţenie şi pentru membrii familiei: câte 25.000 de euro pentru fiecare minor şi câte 50.000 de euro pentru fiecare membru major, copil, soţ sau soţie, părinţi sau bunici.

Modelul cumpărării cetățeniei

St. Kitts şi Nevis este cel mai mic stat de pe continentele americane, situat în Marea Caraibelor, cu o suprafaţă de doar 261 kilometri pătraţi şi o populaţie de aproape 43.000 locuitori. În anul 1984, guvernul arhipelagului a venit cu ideea de a vinde cetăţenie pentru doritorii din întreaga lume, contra unei sume de bani. Proiectul, neorganizat, a rămas necunoscut până în 2006 când a început să fie gestionat de compania Henley&Partners. La vremea aceea, St. Kitts şi Nevis devenise a treia cea mai îndatorată ţară din lume după ce, la presiunile Uniunii Europene, tăiase subvenţiile la zahăr şi falimentase singura sursă de venit a economiei. Mai bine de 30% dintre locuitori s-au trezit, atunci, brusc, sub pragul de sărăcie iar în insule poliţia anunţa una dintre cele mai ridicate rate de omucideri din lume. Astăzi, la aproape un deceniu şi jumătate de când vinde cetăţenia, St. Kitts şi Nevis câştigă anual în jur de 500 de milioane dolari din vânzarea paşapoartelor, adică 25% din Produsul Intern Brut naţional. Cele mai bine de 10.000 de paşapoarte vândute, cu obligaţia unor donaţii consistente în bani, de cumpărare de acţiuni de stat şi de proprietăţi, au eliminat criza economică şi financiară din realitatea arhipelagului.

Malta: o ţară a Uniunii Europene care vinde paşapoarte pentru bani

Un paşaport maltez este unul dintre cele mai valoroase documente din lume: poţi circula cu el, fără viză de vreun fel, în 182 de state ale lumii. Şi, dintre cele aproape 200 de state ale lumii, abia 13 dintre ele îşi vând cetăţenia, 4 dintre ele provenind din Uniunea Europeană (Austria, Bulgaria, Cipru şi Malta).

Publicaţia „Malta Today” scrie că, până la mijlocul anului 2018, s-a strâns aproape 1 miliard de euro din vânzarea paşapoartelor. „Times of Malta”, cel mai important cotidian de la La Valletta informa recent că este vorba despre 2.500 de paşapoarte. Foarte multe, dacă se ţine cont şi de numărul membrilor familiilor acestora şi, de asemenea, dacă se socoteşte că arhipelagul este cea mai mică ţară a Uniunii Europene, cu doar 440.000 de locuitori rezidenţi.

Prim-ministrul laburist susţine că acest proiect, gestionat tot de compania Henley&Partners a scos Malta din criza financiară şi economică în care se afla din 2018 şi a adus bugetul într-o situaţie excedentară, după 2017. Din vânzarea unui paşaport de către guvernul de la La Valletta, compania îşi opreşte 4% din câştig.

Deşi câştigurile financiare sunt însemnate, mass-media şi oameni politici din opoziţie, precum şi voci din societatea civilă precum jurnalista Daphne Caruana Galizia, asasinată în octombrie 2017, au atras atenţia că vânzarea cetăţeniei malteze implică intrarea în ţară a corupţiei, fraudei fiscale şi a practicii declarării de domicilii fictive. Malta, o poartă de intrare în Uniunea Europeană prin aceste paşapoarte vândute cu minim 1 milion de euro, devine în felul acesta un teritoriu în care persoane controversate, aflate sub anchetă judiciară sau chiar condamnate, scapă aici de sancţiunile internaţionale sau de pedepse şi pot profita de o fiscalitate foarte favorabilă.

„Vânzarea de cetăţenie ruinează reputaţia Maltei” scria, la 19 octombrie 2019, cotidianul „Malta Independent” iar jurnalista Daphna Caruana Galizia susţinea, cu puţin timp înainte de a fi asasinată, că „distrugerile cauzate Maltei prin vânzarea cetăţeniei nu pot fi evaluate. Malta nu este St. Kitts şi Nevis”.

Daphna Caruana Galizia a fost asasinată pentru că a descoperit reţele de corupţie. Sunt şi paşapoartele de vină pentru crimă?

Paşapoartele din Malta sunt cele mai ieftine în comparaţie cu alte state ale Uniunii Europene care îşi vând cetăţenia: 30 milioane euro în Austria sau 3 milioane euro în Cipru. Portugalia a vândut aproape 5.000 de paşapoarte în câţiva ani, majoritatea către cetăţeni din R.P. Chineză. Şi Bulgaria mai câştigă ceva bani din vânzarea de paşapoarte, cele mai multe către cetăţeni din Federaţia Rusă, Ucraina şi Turcia, cu obligaţia de a cumpăra proprietăţi şi de a aloca sume în investiţii directe.

Când s-a discutat problema vânzării cetăţeniei malteze, aproape 90% dintre reprezentanţii Parlamentului European au votat împotrivă, în 2014, atrăgând atenţia asupra lacunelor legislative.

Prim-ministrul laburist Joseph Muscat a dat asigurări că situaţia este sub control dar o amplă anchetă jurnalistică demarată de Daphna Caruana Galizia a relevat că importanţi oameni de afaceri din Federaţia Rusă şi R.P. Chineză au obţinut paşapoarte malteze deşi unii dintre ei au serioase probleme cu legea sau cu legalitatea averilor. După ce a început să publice date din anchetă, jurnalista a fost asasinată, în octombrie 2017. Investigaţia judiciară, la presiunea Uniunii Europene, a provocat o gravă criză politică la La Valletta, la sfârşitul anului 2019: doi miniştri din guvernul condus de Joseph Muscat, împreună cu cancelarul prim-ministrului, şi-au anunţat demisia şi doi dintre ei au fost arestaţi. Şeful guvernului a anunţat că va ceda şefia cabinetului şi va organiza alegeri parlamentare anticipate.

Daphna Caruana Galizia aflase că oligarhi din Federaţia Rusă au devenit cetăţeni ai Maltei ocolind legea, aceea care stabileşte, de pildă, existenţa unui domiciliu permanent pe teritoriul arhipelagului. Au fost date publicităţii nume precum Arkadi Voloj, un miliardar care a înfiinţat Yandex, echivalentul rus al Google, Dmitri Doihen, fondatorul reţelei Sportmaster, un lanţ foarte popular de magazine în Rusia, Aleksei Marei, fost şef al Alfa Bank Rusia, Dmitri Semenitin, un magnat media şi Roman Truşev, un miliardar în domeniul exploatării petrolului şi gazelor naturale. Lor li se alătură şi Liu Zhontian, cetăţean al R.P. Chineze, magnat al industriei aluminiului, anchetat în SUA pentru evaziune vamală.

Trei înalți demnitari maltezi suspectați în cazul asasinării ziaristei Daphne Caruana Galizia și-au dat demisia

Alte suspiciuni publice privesc familia preşedintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliev, şi a unuia dintre principalii lui colaboratori, Kamaladdin Heidarov. Aceştia, prin cumpărători de paşapoarte malteze şi prin intermediul unei bănci din arhipelag, Pilatus Bank, sunt bănuiţi că au spălat miliarde de euro pe care, apoi, i-au trimis spre bănci serioase din Uniunea Europeană, gata „albiţi”. Presa malteză scrie că aceste transferuri de bani dinspre Azerbaidjan spre Malta au început în 2013, exact după instalarea guvernului laburist condus de Joseph Muscat.

Totodată, cotidianul „Times of Malta” scria la începutul anului 2019 că două familii de miliardari din Arabia Saudită, al-Muhaidib şi al-Agil, au cumpărat 62 de paşapoarte. „Cea mai mare parte a acestor saudiţi – relatau jurnaliştii din La Valletta – nu au pus niciodată piciorul pe vreo insulă malteză”.

În acest context, nu este de mirare că un sondaj Eurobarometru, tipărit în principalele cotidiene din La Valletta, susţine că 84% dintre oamenii de afaceri maltezi susţin că vânzarea paşapoartelor este o formă de corupţie.

Malta şi-a cumpărat pe sume mari ieşirea din criză şi, prin vânzarea cetăţeniei, încearcă să construiască a doua ramură profitabilă a economiei, după turism. Spre deosebire, însă, de statele liliputane din Caraibe, care trăiesc din aceleaşi resurse, Malta este un membru al Uniunii Europene şi există, deja, un curent extrem de ostil faţă de procedurile de cumpărare de cetăţenie, mai ales de către cetăţeni ruşi, chinezi şi din Orientul Mijlociu.

Dar nici măcar opoziţia violentă a Bruxellesului nu a mişcat ceva în cursul finanţărilor la bugetul maltez. Cel mai sigur, programul cumpărării de cetăţenie va fi scos în afara legii după demisia guvernului laburist condus de Joseph Muscat, în contextul uneia dintre cele mai mari crize politice de la declararea independenţei ţării, în 1964. Şi aceasta pentru că schimbarea radicală a Maltei în viitorul imediat poartă numele unei femei curajoase, ucise în căutarea adevărului: Daphne Caruana Galizia.