Magdalena Tiță, directorul Direcției Județene pentru Cultură: „Nu există un articol care să prevadă abandonul/ Nu poți sancționa pe cineva care a făcut o ilegalitate, care a afectat un imobil și nu a respectat avizul Culturii”

În perioada 21 septembrie – 21 noiembrie s-a desfășurat Campania #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut, un demers inițiat de ziarul Info Sud-Est în parteneriat cu Consiliul Județean Constanța, Primăria Municipiului Constanța, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Direcția Județeană pentru Cultură Constanța.

Campania a vizat modificarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și s-a încheiat cu o conferință publică ce a avut loc în data de 23 noiembrie, în Sala Ovală a Prefecturii Constanța.

Întâlnirea a reprezentat o premieră pentru Constanța pentru că a reușit să îi aducă la aceeași masă pe toți actorii instituționali importanți pentru soarta patrimoniului istoric.

Prezentă la eveniment, Magdalena Tiță, directorul Direcției Județene pentru Cultură Constanța, a declarat:

„Este admirabilă inițiativa dumneavoastră, vă spun din tot sufletul asta. Este, într-adevăr, un motiv pentru care am putea să fim invidioși fiecare dintre cei care reprezentăm o instituție. Nu ne-am gândit să facem asta înainte și a fost nevoie ca cineva să ne adune și este un lucru grozav. Aș fi puțin mai aplicată și aș spune concret despre niște chestiuni din Legea 422/2001 care sunt reale probleme în protejarea patrimoniului: 1. Această lege nu prevede abandonul, nu sunt pârghii să stopăm acest fenomen, a devenit un fenomen în masă. Nu există niciun articol și niciun altul corelat care să pedepsească lucru acesta. Există articolul 36 privind obligațiile proprietarilor dar este destul de lax. Nu există un termen concret la care putem verifica dacă proprietarii au făcut sau nu ceva și au respectat legea.

În Constanța sunt multe situații de genul acesta, în peninsulă se concentrează cele mai multe, sunt case care stau de ani întregi și pentru care proprietarii nu s-au atins de ele, nici măcar n-au pus geamuri să nu bată vântul sau să intre ploaia. Ne-ar ajuta foarte mult dacă în Legea 422 ar exista prevăzut abandonul. Apoi, clasarea monumentelor istorice este o procedură foarte anevoioasă. Declasarea celor dispărute, de asemenea. Legea nu acoperă multe lucruri. Nu sunt prevăzute sancțiuni contravenționale pentru cei care nu respectă avizul. Este incredibil aproape că nu poți încadra pe cineva pe un articol concret care a făcut o ilegalitate, care a afectat un imobil, i s-au pus niște condiții prin avizul Ministerului Culturii sau DJC și el nu l-a respectat. Nu poate fi pedepsit pentru asta! Foarte mulți nu colaborează cu noi, nici măcar nu au deschiderea de a te ajuta sau de a-ți pune la dispoziție informații pentru completarea obligației de folosință.

Pe de altă parte, proprietarii de monumente nu prea sunt ajutați la nivelul Ministerului Culturii. Deci nu beneficiază de mare lucru, niște scutiri și impozite și cam asta e tot. Disfuncționalitățile din lege și faptul că nu se corelează cu Legea 50, spre exemplu, este o altă problemă. A devenit o lege cadru foarte aspră pe măsură ce a noastră, 422, a rămas suspendată în timp. A noastră e prea flexibilă, iar Legea 50 e prea rigidă. Multe din problemele de care noi ne lovim sunt acestea din cadrul legal. Dincolo de acestea, în planul doi, vorbim de bunăvoință, implicarea oamenilor și deschiderea instituțiilor”.