Locurile pentru rulote și corturi dispar în favoarea pensiunilor, în Franța

Pe măsură ce numărul de locuri disponibile pentru rulote dispare în favoarea locurilor de cazare închiriate, turiștii se întreabă cu privire la viitorul acestei activități în aer liber, arată o analiză Le Figaro.

Cu 10.000 de semnături, rulotiștii și administratorii de campinguri se mobilizează în apărarea locurilor goale, acele zone dedicate rulotelor, corturilor sau altor dube amenajate. Având în vedere că, în ultimii ani, industria hotelieră în aer liber a devenit mai pretențioasă, casele mobile și locurile de închiriat au devenit o parte importantă a peisajului de camping, în detrimentul locurilor goale, care sunt mai puțin profitabile.

„Adevăratul camping face parte din cultura franceză, trebuie păstrat”, spune Olivier Lemercier, creatorul petiției. „În calitate de administrator de camping, vreau să-mi protejez profesia, know-how-ul său și imaginea de marcă a acestei activități”, se apără el.

Lansat în urmă cu două luni împreună cu alte două persoane, un pensionar și un cetățean angajat, grupul reprezintă acum aproximativ o sută de unități. 

„Estimăm că între 7 și 10% din campinguri nu mai au un loc pentru a găzdui rulote”, ceea ce contribuie la deteriorarea imaginii acestei activități. Potrivit cifrelor colectivului, se înregistrează o pierdere de „3%” pe an de locuri goale în favoarea locuințelor mobile. În 2021, vor exista 411.000 de locuri goale dintr-un total de 657.000, potrivit cifrelor INSEE.

Fără a pune sub semnul întrebării evoluția campingurilor către mai mult confort și instalarea de case mobile, grupul își dorește o reformă prin care campingurile să fie obligate să aibă un număr minim de locuri goale pentru a fi recunoscute ca atare. 

„Trebuie să introducem o formă de responsabilitate socială”, spune Olivier Lemercier. 

 „Intrăm într-o fază în care dispar locurile pentru rulote și ne îndreptăm spre mai mult confort”

Olivier Sirost, sociolog al activităților de agrement și profesor la Universitatea din Rouen, vorbește despre o adevărată „îmbogățire a campingurilor”. Dispariția locurilor goale are consecințe economice pentru turiști. 

„Putem constata că 2 din 5 francezi nu mai pleacă în vacanță”, explică el, „persoanele care au echipament de camping îl vor mobiliza apoi acasă”. Dincolo de aspectul economic, este vorba de asemenea de o punere în discuție a „realizărilor sociale ale Frontului Popular, cum ar fi timpul liber și dreptul de a avea o vacanță”, adaugă sociologul. Opinia este împărtășită de Guéna, creatorul grupului de Facebook Caravane et Camping, care consiliază și face referire la campingurile din Franța: „Camping-caravaning-ul a fost destinat, în esență, evadării și libertății clasei muncitoare”.

„Legislația ajută la înțelegerea evoluției ofertei de campinguri”, explică sociologul. Pentru a cita doar câteva date: în anii 1980, a fost emis un decret privind parcurile rezidențiale de agrement, care a recunoscut noi tipuri de campinguri, cu case mobile și mai puține locuri goale pentru corturi și rulote. 

Dincolo de aspectul legislativ, trebuie să se țină cont de „evoluțiile tehnice și de piață”, continuă el. În ultimii treizeci de ani, campingurile comunitare și municipale au fost în declin: „Municipalitățile și-au văzut terenurile cumpărate de dezvoltatori privați”. Oferta a devenit în principal privată. Unitățile au urcat rapid în gamă și acum au Wi-Fi, baruri, restaurante, piscine etc. La 1 ianuarie 2023, 41% dintre campinguri erau de trei stele și 23% de patru stele, potrivit cifrelor Atout France și INSEE. „Intrăm într-o fază în care dispar amplasamentele goale și ne îndreptăm spre mai mult confort”, spune sociologul.

„Campingul este o reflectare perfectă a societății. Odată cu dispariția locurilor pentru campat va dispărea o întreagă tipologie de turiști”

„Campingul este o reflectare perfectă a societății. Odată cu dispariția locurilor goale, va dispărea o întreagă tipologie de turiști”, avertizează managerul Olivier Lemercier, cum ar fi turiștii itineranți și turiștii internaționali. Mai mult, „campingul este o reflectare perfectă a societății, o distribuție fidelă a CSP (categoria socio-profesională)”, descrie sociologul. Sunt mai ales pensionarii și clasele muncitoare care iau cortul și rulota în vacanță, ca parte a unei tradiții familiale. Cadrele superioare merg mai mult în campinguri cotate la 4 sau 5 stele.

Însăși imaginea cortului a fost răsturnată. „A devenit un simbol al luptelor sociale”, explică sociologul. Iar pe de altă parte, s-a dezvoltat un camping de lux, cum ar fi Glamping (o contracție de la glamour și camping), unde este posibil să se doarmă în locuri neobișnuite și foarte confortabile. Dar „nu există oare o opoziție între cuvântul „chic” și cuvântul „camping”?”, exclamă Guéna, la vederea unui stabiliment numit „Clicochic”, care nu oferă locuri de cazare pentru rulote.

„Noi nu am înțeles…”

În ceea ce privește petiția, Nicolas Dayot, președintele federației naționale a hotelurilor în aer liber (FNHPA), are rezerve. „Nu am înțeles… Noi avem 51% din locurile goale în Franța, care este țara din Europa cu cele mai multe”, spune el. În plus, puține campinguri oferă doar spații echipate. Locurile goale sunt chiar în revenire, cu o creștere de 30% a rezervărilor în această vară. Amplasamentele echipate sunt în continuare cele mai populare, dar, în opinia sa, această cerere se stabilizează: „Vom avea o împărțire 50/50 între cele două tipuri de amplasamente”. În 2021, rata de ocupare a terenurilor goale a fost de 31% față de 49,8% pentru terenurile echipate, potrivit cifrelor INSEE, citate de Le Figaro.

Evoluția cererii a determinat campingurile să ofere mai mult confort și lux. Creșterea cifrei de afaceri, generată de instalarea de locuri de închiriat, a făcut ca campingurile să fie „mai echipate și mai atractive decât în urmă cu 40 de ani”, adaugă Nicolas Dayot. Pentru acest manager de unități în aer liber, „complementaritatea dintre cele două este cea care face ca modelul să fie câștigător”. Prin urmare, el se opune introducerii unei norme sau a unei cote pentru locurile goale: „Să nu adăugăm constrângeri la constrângeri, ar fi o nebunie, mai ales când nu există nicio problemă”.

“Locurile de campare au fost înlocuite de cabane sau case permanente, care sunt, prin urmare, mult mai scumpe”

Stabilimentele cu case mobile sau cabane au atras noi clienți, adesea numiți „neo-camperi”. „Poate că nu-mi fac prieteni, dar cred că noii camperi își fac singuri rău […] pentru că, din păcate, există din ce în ce mai multă cerere pentru campinguri care nu sunt campinguri”, spune Françoise, o campioană și membră a grupului Caravane et Camping.

Stabilimentele în aer liber cu mai mult confort au intrat „în centrul atenției în ultimii 15 ani, odată cu seria de filme Camping, de Fabien Onteniente”, spune sociologul. Totuși, această evoluție nu este pe placul tuturor. „Când caut un camping, nu vreau absolut deloc genul de lucruri pe care le vezi foarte des în Franța: distracții, piscine mari, aperitive în casele celorlalți”, spune Françoise. Campioană de aproximativ 60 de ani, ea apreciază această activitate care este accesibilă pentru „bugetul ei mic”. „Când vreau să mă întorc la un stabiliment pe care îl cunosc, locurile de campare au fost înlocuite de cabane sau case permanente, care sunt, prin urmare, mult mai scumpe”, mărturisește ea.

Guéna a creat grupul de pe Facebook după ce a avut o experiență similară. „Într-o zi, soțul meu și cu mine ne-am trezit în fața unui mic camping pe malul râului care nu mai era un camping… Fusese transformat într-un parc de rulote. Am fost indignată”, spune ea. Gérard și soția sa au avut o experiență similară. În urmă cu doi ani, au ajuns la un camping pentru o vacanță pe Ile d’Oléron, unde erau doar două rulote din peste 300 de case mobile.

Context

Campingurile care sunt faimoase în Franța de decenii întregi au devenit populare și în cealaltă parte a Europei, spre exemplu, chiar la noi în țară, acolo unde pandemia de coronavirus i-a obligat pe români și pe vecinii bulgari să găsească soluții pentru a se relaxa, fără să încalce restricțiile impuse de autorități. 

La fel, glampingurile au cunoscut o popularitate ridicată datorită confortului combinat cu petrecerea timpului în natură, atunci când restricțiile impuneau distanțare. 

Dar inclusiv după pandemia de coronavirus, odată cu ridicarea restricțiilor de călătorie, românii și bulgarii au început să își facă în masă rezervări pentru vacanță în campinguri în Grecia, conform postului public de radio de la Sofia – BNR, citat de Rador.