Italia izolată? Matteo Salvini îi trimite bezele lui Carmen Dan, în lipsă de alți parteneri europeni -

Carmen Dan, ministrul de Interne al României, alături de Matteo Salvini, omologul său din Italia

Cu doar câteva ore înainte de numita Zi a Îndrăgostiţilor, serbată în toată Europa de Est la 14 februarie cu fastul unei serbări naţionale, viceprim-ministrul şi ministrul de Interne al Italiei, Matteo Salvini, a fost prezent în calitate de oaspete special al ambasadorului George Bologan la recepţia Ambasadei României la Roma, cu prilejul preluării preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene.

Matteo Salvini a revenit recent de la Bucureşti, unde a participat la reuniunea informală a miniştrilor de interne şi de justiţie din Uniunea Europeană, JAI, prezidată de ministrul român de Interne, Carmen Dan.

Prima discuţie oficială dintre cei doi omologi a avut loc în a doua jumătate a lunii octombrie 2018: de emoţie, atunci, Carmen Dan a emis un comunicat de presă în care a susţinut că a vorbit cu prim-ministrul Italiei.

Matteo Salvini nu a ajuns să conducă un guvern dar nu a uitat-o nici pe Carmen Dan: la recepţia oficială de la Ambasada României şi-a adus aminte de ea şi a evocat-o cu sensibilitate politică.

Discursul lui Matteo Salvini la Ambasada din Roma: campanie de cucerire a voturilor europene ale României

Într-o perioadă în care Italia este într-o situaţie extrem de tensionată cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, Matteo Salvini a decis să cucerească bunăvoinţa României, stat-cheie în alianţele strategice ale SUA pe continent dar şi ale nucleului dur din UE, Franţa şi Germania în primul rând. Aceasta după ce, la începutul anului 2019, Matteo Salvini a fost la Varşovia şi a încercat revitalizarea relaţiei cu Polonia. Media s-au grăbit să vorbească despre o „axă” Roma-Varşovia: chiar la Bucureşti, ministrul polon de Externe, Jacek Czaputowicz, într-un interviu acordat postului Radio România, explica optica fără echivoc a ţării sale. Polonia nu poate avea prieteni cu prietenii Rusiei iar, în opinia Varşoviei, Italia este aliata Rusiei în UE. Simplu.

Ambasadorul Franţei la Roma a fost retras oficial, pentru prima dată după opt decenii, raporturile dintre Roma şi Bruxelles sunt tensionate din motive legate de problema migranţilor din Africa şi al cheltuielilor bugetare iar disputele cu vecinii, mai ales cu Malta, au atins vârfuri neegalate vreodată după Al Doilea Război Mondial.

În acest context şi al apropierii alegerilor europarlamentare, unde PSD din România are mai degrabă susţinere în tabăra euroscepticilor şi radicalilor decât al familiei social-democrate europene, Matteo Salvini s-a gândit că face bine o prezenţă la Ambasada din Roma a României.

Ministrul de Interne al Italiei a ţinut să îşi amintească nu doar de Carmen Dan dar şi de comunitatea de români din Italia, aproximativ 1,2 milioane de suflete, despre care a spus că „este cea mai bine integrată din Peninsulă”. Declaraţie care a intrat imediat pe prima pagină a cotidianelor mari din Italia, între care „La Stampa” sau „Il Sole.24 ore”. „Îmi doresc – a continuat Salvini în salonul Ambasadei din Roma – ca preşedinţia României să uşureze întoarcerea la rădăcini, spre a ne uita la viitor, pentru că datele economice, bunăstarea, progresul social sunt fundamentale, însă e important să te prezinţi celeilalte părţi a lumii aşa cum eşti, amintind cine suntem şi de unde venim: că suntem bărbaţi, femei, taţi, mame, istorie, limbi, culturi, religii, tradiţii, pe care nu vrem să le impunem, evident, nimănui, ci să le oferim restului lumii”. Ministrul de Interne a transmis şi un alt mesaj, care nu poate să treacă neobservat în actualele medii politice de decizie de la Bucureşti: „Dacă negăm ceea ce suntem, dacă ne prefacem că suntem doar o piaţă economică, fără rădăcini, fără bărbaţi, fără femei şi mai ales fără copii, Europa nu mai există”.

Guvernul condus de Giuseppe Conte, o coaliţie între Mişcarea 5 Stele şi Liga, conduce Italia de aproape un an.

România şi Italia: doar războaie politice în 2018

Anul 2018 a fost unul extrem de agitat în relaţiile foarte vechi dintre România şi Italia. Ministrul de Interne Matteo Salvini a atacat, în discursuri publice, autorităţile de la Bucureşti în diferite ocazii, cele mai multe stârnind supărarea comunităţii din Peninsulă şi slabe reacţii ale guvernului condus de Viorica Dăncilă.

Nu mai departe decât în vara anului trecut, Salvini a vorbit despre „sclavii” proveniţi din România (muncitori sezonieri sau cu contracte pe perioadă nedeterminată), care muncesc în fermele agricole din regiuni italiene controlate de Mafie, cum ar fi Foglia. Tot atunci, el a propus prim-ministrului Conte un recensământ al populaţiei rome din Italia, cu trimitere directă la România şi Bulgaria. La fel de des, Matteo Salvini a atacat dur statele membre ale Uniunii Europene care nu ajută Italia în problema migranţilor africani de pe Marea Mediterană care acostează, inevitabil, în porturile siciliene. Peste 700.000 de imigranţi: aceasta este cifra avansată public de ministrul italian de Interne pentru cei care s-au aşezat ilegal în ţară în ultimii ani. Este vorba despre mai bine de 1% din totalul populaţiei Peninsulei.

Cei 1,2 milioane de români aşezaţi în Italia în ultimele două decenii contribuie cu 1.2-1,5% la Produsul Intern Brut al ţării, conform datelor oferite de statisticienii de la Roma.

Relaţiile dintre România şi Italia sunt extrem de vechi: la 14 februarie s-au împlinit 140 de ani de raporturi diplomatice şi de la inaugurarea Legaţiei de la Roma (1879). Schimburile comerciale bilaterale au ajuns, în 2018, la aproape 16 miliarde euro (al doilea partener al României, după Germania), investiţiile italiene în România au ajuns la 3 miliarde de euro, promovate de aproape 20.000 de firme din Peninsulă.

Campania de imagine a ministrului de Interne, Matteo Salvini, la Ambasada României este cel mai puternic mesaj de simpatie pe care guvernul de la Roma îl trimite la Bucureşti în ultimul an. Să fie vorba despre competiţia electorală pentru Parlamentul european? Să fie încercarea Italiei de a găsi şi alte canale de comunicare cu nucleul dur al Uniunii Europene? Să fie de-a dreptul o invitaţie la o „axă” Roma-Bucureşti?