În luna noiembrie 2016, Info Sud-Est a organizat conferința #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut, eveniment care a marcat finalul campaniei cu același nume. Proiectul și-a propus o discuție punctuală despre patrimoniul cultural din județul Constanța și despre necesitatea actualizării Legii 422\2001 privind protejarea monumentelor istorice. (Mai multe amănunte aici)
Prezent la eveniment, Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța, a admis că patrimoniul cultural din județ se află într-o stare de degradare și a indicat mai multe piedici în procesul de reabilitare a monumentelor istorice, numindu-l o încercare ambițioasă.
Astăzi, la 16 luni distanță și în plin An Centenar, am stat de vorbă cu președintele Consiliului Județean Constanța despre patrimoniu cultural, despre proiectele pe care instituția pe care o conduce le-a demarat și le are în plan, dar și despre calendarul de evenimente pentru sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire.
S-a schimbat ceva în segmentul patrimoniului cultural din Constanța? Ne răspunde Horia Țuțuianu.
(Interviul a fost realizat via email)
ISE: În cadrul unui interviu pe care l-ați acordat Info Sud-Est în octombrie 2016, afirmați că demersul de reabilitare a unui monument istoric, cu ajutorul fondurilor europene, se dovedește a fi unul extrem de ambițios și că există o serie de probleme care îngreunează tot procesul: lipsa asumării pregătirii corespunzătoare a apelurilor de proiecte, blocajele interinstituționale și condiționările legale ce nu sunt adaptate ritmului alert și flexibil, propriu finanțărilor europene, blocajele la nivel administrativ, lipsa de calitate sau de seriozitate a participanților la procesul de atribuire directă, sau alte aspecte ce țin de gripaje administrativ-legislative. Cum arată situația astăzi, la aproape doi ani distanță, din acest punct de vedere? S-a schimbat ceva?
Horia Țuțuianu: În prezent, se poate spune că cel puțin la nivelul Consiliului Județean Constanța, demersul de reabilitare a monumentelor istorice cu ajutorul fondurilor europene cunoaște destule aspecte pozitive față de momentul invocat, respectiv octombrie 2016.
Chiar dacă nu au fost rezolvate toate aspectele negative semnalate atunci, rezultatele actuale vorbesc de la sine:
• semnarea unui contract de finanțare prin fonduri europene de aprox. 35 milioane de euro prin care se reabilitează și modernizează un tronson important de drum județean (aprox. 40 km) cuprins între Cernavodă și Ion Corvin, ce reprezintă între altele și principala rută de acces către obiective istorice importante din sud-vestul județului;
• obținerea iminentă a finanțării pentru salvarea a patru obiective istorice reprezentative pentru județul Constanța;
• pregătirea în continuare de către Serviciul Promovare Proiecte Europene a unor proiecte importante pentru comunitățile și patrimoniul cultural constănțean.
Suntem foarte aproape de semnarea a patru proiecte cu finantare nerambursabila de aproximativ 50 milioane de lei. Acest lucru a fost posibil datorită unui efort instituțional deosebit ce a presupus, în primul rând, recuperarea istorică a întârzierilor în pregătirea specifică a proiectelor europene cât și obținerea finanțărilor în urma unei competiții acerbe, în contratimp față de celelalte UAT-uri ale regiunii de dezvoltare.
ISE: Ați aprobat, prin hotărâri de Consiliu Județean, patru proiecte de reabilitare a unor importante monumente istorice (MINAC, Edificiul Roman cu Mozaic, Mormântul Hypogeu, Cetatea Carsium) cu ajutorul finanțărilor europene de aproximativ 50 de milioane de lei. Când vor fi gata aceste reabilitări și cum arată proiectele (ce presupune, concret, reabilitarea în fiecare caz)?
H.Ț.: Începând cu vara anului 2016, Consiliul Județean Constanța a demarat activitățile de pregătire în vederea depunerii la finanțare a proiectelor cu finanțare nerambursabilă aferente următoarelor obiective investiționale: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Edificiul Roman cu Mozaic, Mormântul pictat Hypogeu și Cetatea Carsium.
Într-o primă etapă, documentațiile tehnico-economice aferente celor patru proiecte au fost aprobate în cadrul ședinței Consiliului Județean Constanța din octombrie 2016.
Ulterior, proiectele au fost depuse la finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5, Prioritatea de investiții 5.1.
În urma verificării conformității administrative și eligibilității cererilor de finanțare, proiectele au fost evaluate și notate după cum urmează: Edificiul Roman cu Mozaic – 90,75 puncte, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – 90,75 puncte, Mormântul pictat Hypogeu – 87,75 puncte și Cetatea Carsium – 85,75 puncte.
La acest moment toate cele patru proiecte se află în etapa precontractuală.
1. Restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentului istoric: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța prin realizarea de lucrări de revitalizare a zidăriilor de piatră și cărămidă și a bolților cu degradări, lucrări de restaurare interioare la spațiile boltite și la componentele artistice ale sălilor și frescei din aula „Adrian Radulescu”, lucrări de restaurare exterioare la fațade și acoperisuri, lucrări de arhitectură, lucrări de intervenție structurală și lucrări de instalații;
2. Dotari interioare (instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranță la foc, antiefracție);
3. Dotări pentru expunerea si protecția patrimoniului cultural mobil și imobil;
4. Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului;
5. Creșterea numărului preconizat de vizite la obiectivul de patrimoniu cultural. Activitățile principale urmăresc reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, prin proiect realizându-se: restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea MINAC (inclusiv restaurarea, protecția și conservarea plasticii fațadei și a acoperișului), asigurarea dotărilor interioare (instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranță la foc, antiefracție și minilifturi pentru personal/ marfă și vizitatori) și a dotărilor pentru expunerea, protecția și punerea în valoare a monumentului și derularea activităților de promovare și punere în valoare.
Durata de implementare a proiectului este de 46 luni de la momentul semnării contractului de finanțare (decembrie 2021).
Obiectivele specifice ale proiectului:
1. Restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentului istoric Edificiul Roman cu Mozaic (inclusiv restaurarea, protecția și conservarea mozaicurilor interioare și restaurarea plasticii fațadei și a acoperișului);
2. Dotari interioare (instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranța la foc, antiefracție);
3. Dotari pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural mobil și imobil;
4. Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului;
5. Creșterea numărului preconizat de vizite la obiectivul de patrimoniu cultural. Activitățile principale urmăresc: restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentului istoric (inclusiv restaurarea, protecția și conservarea mozaicurilor interioare și restaurarea plasticii fațadei și a acoperișului), asigurarea dotărilor interioare (instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranță la foc, antiefracție), a dotărilor pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural mobil și imobil, precum și derularea activităților de promovare și punere în valoare.
Durata de implementare a proiectului este de 46 luni de la momentul semnării contractului de finanțare (decembrie 2021).
Obiectivele specifice ale proiectului:
1. Conservarea, restaurarea și protejarea cavoului Hypogeu prin reconstituirea picturii murale din interiorul mormântului, refacerea arhitecturii mormântului (suprafețe murale: zidărie, boltă, elemente din piatră și cărămidă) și realizarea unei structuri de protecție care sa îl separe de mediul înconjurator si să asigure un anumit climat care să permită conservarea;
2. Realizarea unei construcții anexe formată din punct de informare și corp anexă care să găzduiască instrumentele de prezentare și interpretare ale monumentului, configurate particular și care să asigure toate utilitățile administrative necesare (grupuri sanitare, lift pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, birou administrator, spațiu pentru centrala de ventilație și curte de ventilație parțial acoperită);
3. Amenajarea peisagistică a obiectivului conex aferent obiectivului de patrimoniu;
4. Asigurarea dotărilor pentru expunerea, protecția și punerea în valoare a monumentului;
5. Realizarea activităților de marketing și punere în valoare a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia;
6. Creșterea numărului preconizat de vizite la obiectivul de patrimoniu cultural și natural și la atracțiile care beneficiază de sprijin. Activitățile principale urmăresc salvarea și punerea în valoare a monumentului, prin proiect realizându-se: conservarea, restaurarea și protejarea Mormântului Hypogeu, construcția unui punct de informare și a unui corp anexă, amenajarea peisagistică a obiectivului conex aferent obiectivului de patrimoniu, asigurarea dotărilor pentru expunerea, protecția și punerea în valoare a monumentului și derularea activităților de promovare și punere în valoare.
Durata de implementare a proiectului este de 34 luni de la momentul semnării contractului de finanțare (decembrie 2020).
Obiectivele specifice ale proiectului:
1. Conservarea, restaurarea și protejarea Cetății Carsium prin: realizarea de lucrări aferente sectorului Turnul Comandantului și zidurilor acestuia; consolidare Zid Sector Port; lucrări aferente Zidului Sector Incinte Vest; lucrări amenajare sit; lucrări împrejmuire;
2. Realizarea unui corp multifuncțional care să asigure toate utilitățile administrative necesare (grupuri sanitare, inclusiv cu facilități pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, etc.); corpul multifuncþional va adaposti ca funcțiuni grupuri sanitare demixtate și pentru persoane cu dizabilități, dar și un loc pentru paznic și diverse informații turistice;
3. Asigurarea dotarilor;
4. Realizarea activităților de marketing și punere în valoare a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia;
5. Creșterea numărului preconizat de vizite la obiectivul de patrimoniu cultural. Activitățile principale urmăresc restaurarea, conservarea, amenajarea și valorificarea Cetății Carsium, prin proiect realizându-se: conservarea și amenajarea cetății, realizarea unui corp multifuncțional, asigurarea dotărilor pentru expunerea, protecția și punerea în valoare a cetății și derularea activităților de promovare și punere în valoare.
Durata de implementare a proiectului este de 46 luni de la momentul semnării contractului de finanțare (decembrie 2021).
ISE: Tot în 2016 ați afirmat că sunteți de acord cu faptul că patrimoniul cultural al Constanței se află într-o stare de degradare. Cum apreciați acest patrimoniu astăzi, în Anul Centenar? Considerați că s-au schimbat lucrurile între timp? În bine, în rău?
H.Ț.: Cultura reprezintă o parte importantă pentru locuitorii județului. Din acest motiv, am încercat și am reușit să facem pași importanți pentru conservarea patrimoniului cultural județean. Ca un prim pas, menționez finalizarea lucrărilor de reparații la Muzeul de Sculptură Ion Jalea și redeschiderea acestuia în iunie 2017. Așa cum am spus anterior, urmează să fie semnate contractele de finanțare nerambursabilă pentru restaturarea și conservarea a patru obiective culturale și turistice foarte importante pentru județul nostru: Cetatea Carsium (Hârșova), Mormântul pictat Hypogeu, Edificiul Roman cu Mozaic și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Aceste proiecte sunt doar începutul. Spun asta pentru că în acest moment se lucrează pentru depunerea în vederea obținerii de finațare nerambursabilă, prin ITI Delta Dunării, pentru restaurarea și conservarea Cetății Histria, precum și căutarea de finanțare pentru restaurarea și conservarea Ansamblului Rupestru Murfatlar. Rămânând în zona aceasta a monumentelor, menționez faptul că suntem în procedură de analiză a dosarelor de achiziție a continuării restului de lucrări de executat pentru a finaliza lucrările de restaurare la Cetatea Capidava. S-au făcut primii pași și în ceea ce privește Muzeul Arheologic Adamclisi, unde, pentru început s-au realizat unele lucrări de întreținere, conservare și reparații, urmând ca în timp să continuăm și să ridicăm interesul turiștilor pentru acest obiectiv, laolaltă cu Monumentul Trimfal de la Adamclisi – Tropaeum Traiani. Nu în ultimul rând, doresc sa îmi exprim dorința ca Muzeul de la Topalu „Dinu și Sevasta Vintilă” să rămână în patrimoniul nostru. Așa cum bine știți acest muzeu face obiectul unui proces, care sper să se încheie favorabil pentru noi și implicit pentru locuitorii județului. Rămânerea acestui muzeu în proprietate publică este foarte importantă. Trecerea acestuia în proprietate privată nu doar că ar sărăci patrimoniul cultural al județului, dar ar putea duce la deteriorarea operelor de artă și ar priva publicul larg de a putea admira inestimabilele lucrări ce se află expuse acolo.
ISE: Care este proiectul Consiliului Județean Constanța pentru Anul Centenar? Cum se pregătește instituția dumneavoastră pentru celebrarea celor 100 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri? Cum va marca CJC acest eveniment important din istoria noastră?
H.Ț.: Vreau să amintesc că acest an are o semnificație importantă dublă pentru noi. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire și 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România. Astfel, Consiliului Județean Constanța împreună cu instituțiile din subordine va marca prin mai multe acțiuni cultural-educative aceste două momente de răscruce din istoria românilor. În vederea sărbătoririi centenarului la Muzeul de Artă Constanța se va amplasa în fața instituției bustul Reginei Maria, exponat ce se află în patrimoniul muzeului și se va organiza o expoziție de pictură contemporană, în perioada noiembrie – decembrie 2018, ce va purta numele de „Marea Unire în viziunea artiștilor contemporani”. Sub egida Consiliului Județean Constanța, Biblioteca Județeană „I.N. Roman” împreună cu Prof. Univ. Dr. Valentin Ciorbea va lansa volumul „Județul Constanța la 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România (1 noiembrie 1878 – 1 noiembrie 2018)”. De asemenea și celelalte instituții din subordinea CJC vor organiza evenimente specifice sărbătoririi atât a împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire, cât și a celor 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu Patria Mamă. Centrul Cultural Județean „Teodor T Burada” derulează pe parcursul întregului an un proiect cultural cinematografic intitulat „Unitate”, practic o lecție deschisă de istorie pornind de la un pachet de filme românești care au la bază subiecte istorice. În cadrul acestui proiect se vor realiza proiecții ale acestor filme istorice în tot județul, în cămine culturale, case de cultură și chiar în aer liber. Teatrul de Stat Constanța va marca anul centenarului prin realizarea unui proiect cultural ce va reuni, în perioada octombrie – decembrie 2018, mai multe piese de teatru sub denumirea „Centenarul Marii Uniri”. La rândul său Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța va organiza și găzdui mai multe expoziții aniversare, atât temporare cât și permanente, colocvii și seminare, toate dedicate celor două mari evenimente istorice.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
