GRAFICE Criza forței de muncă: Cum s-au schimbat numărul și naționalitatea migranților care au obținut permis de ședere în România, în ultimii 10 ani

Din 2020 până la începutul sezonului estival 2023, numărul cetățenilor străini din afara UE care au primit drept de ședere în România a crescut cu peste 55%, arată informațiile furnizate de Inspectoratul General de Imigrație pentru G4Media. 

În aceeași perioadă analizată, numărul celor care au venit în România să muncească a crescut de 2,5 ori și coincide cu adâncirea crizei forței de muncă din țara noastră. 

Datele arată că, deși România a depășit numărul de angajați străini pe care și i-a propus în 2022, există o nevoie și mai mare de lucrători din afara țării, conform solicitărilor depuse de angajatorii români. 

Comparativ cu perioada 2013-2018, principalele țări de proveniență ale migranților sunt cu totul altele. Azi, din totalul de peste 130.000 de permise de ședere (peste 50% pentru angajare), cele mai multe au fost emise pentru migranți din Nepal, Sri Lanka, India și Bangladesh și au intrat în top 10 și cetățenii din Tadjikistan sau Pakistan. 

În urmă cu un deceniu, în 2013, erau emise puțin peste 11.000 de permise de ședere în România, iar migranții erau preponderent cetățeni din Moldova, Turcia, China, SUA, Israel, Tunisia sau Serbia. 

Cum arăta situația în urmă cu un deceniu

Din 2013 în prezent, numărul persoanelor care primesc anual permis de ședere în România a crescut de 4 ori, iar prima cea mai abruptă creștere a avut loc între 2018 (16.487 permise) și 2019 (27.103 permise). 

Pe fondul pandemiei COVID-19 și a restricțiilor de circulație, în 2020 s-a înregistrat o scădere, până la 17.844 permise emise, iar numărul acestora a crescut din nou semnificativ în 2021 (28.250 permise) și 2022 (44.841 permise). Iar în 2023, până la începutul sezonului estival, fuseseră înregistrate 20.005 permise de ședere. 

În ce privește locurile din țară unde merg preponderent migranții în căutare de joburi, acestea sunt în mod constant în ultimii ani mari centre urbane, unde segmentele turismului, al construcțiilor și al HoReCa sunt dezvoltate: București, Ilfov, Constanța, Timiș, Cluj, Iași, Brașov și Bihor. 

Criza forței de muncă din România se adâncește. Migranții trimit tot mai mulți bani acasă

În iulie 2023, Economedia publica o analiză care arăta cum în primele șase luni ale anului, suma totală trimisă către Nepal, de exemplu, a crescut de 10 ori, iar cea către Sri Lanka, de 5 ori, comparativ cu primul semestru din 2022, arată datele Revolut. Și remiterile de bani către India au crescut cu 64% față de aceeași perioadă a anului 2022, la fel ca cele către Republica Moldova (+30% față de primul semestru al anului trecut).

De asemenea, numărul de tranzacții către aceste țări a fost în creștere – către Nepal, s-au efectuat de 13x mai multe tranzacții (sem. I 2023 vs. sem. I 2022), către Sri Lanka 8x mai multe tranzacții, către India, + 71%.

Conform datelor oficiale de la Ministerul Muncii, citate de Economedia, în România lucrează aproape 120.000 de muncitori străini, cei mai mulți provenind din Nepal, Sri Lanka, Turcia, Ucraina, Republica Moldova, India. Anul trecut, în România au venit să lucreze 100.000 de angajați din străinătate.

O altă analiză a publicației economice, arată că nevoia tot mai acută de muncitori străini în România s-a observat în 2022, când companiile au angajat 100.000 de lucrători străini, atingând contingentul stabilit de către Guvern pentru anul trecut, arată datele obținute de Economedia de la Inspectoratul General pentru Imigrări.

Spre comparație, în anul 2021 a fost stabilit un contingent de 50.000 de lucrători pentru a fi admiși pe piața muncii din România, dar au fost eliberate doar 42.286 de avize, deci sub plafonul stabilit. În 2022, însă, acest plafon a fost atins și piața muncii a absorbit întregul contingent de 100.000 de lucrători stabilit pentru acest an.

Cei mai mulți lucrători străini admiși în România anul trecut au venit din Bangladesh (29.282), Nepal (16.407), Pakistan (12.862), Sri Lanka (10.290), India (7.401), Turcia (6.642), Egipt (2.364), Maroc (2.191), Vietnam (2.139, alte cetățenii (10.422), mai arată Economedia. 

Cu toate acestea, nevoia și mai mare de lucrători străini se observă din numărul de solicitări pe care le-au depus angajatorii români pentru eliberarea avizelor de angajare pentru 2022.

Președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, declara pentru Europa Liberă că forța de muncă din România este îmbătrânită, iar firmele trebuie să facă față și concurenței de pe piața europeană, unde pleacă în mare parte românii.

Se pregătesc indonezienii

Indonezia pare a fi următoarea țară care se pregătește să intre în top 10 al statelor de unde vin cei mai mulți migranți în România. 

Un reportaj wall-street.ro citează reprezentanții Work from Asia, agenție de recrutare de personal străin din România, care susțin că au stabilit strategia de import de forță de muncă pentru sezonul estival din 2024. 

Astfel, pentru segmentul HoReCa ar fi deja intervievați sute de muncitori din Indonezia, printre locurile de muncă cele mai căutate fiind posturile de grădinar, bucătar, recepționer și terapeuți specializați în masaj.

• „Avem semnale foarte bune de pe piața muncii din Indonezia, unde există un interes deosebit pentru ocuparea locurilor de muncă rămase vacante în România. Vorbim despre niște oameni bine pregătiți, care provin dintr-o cultură în care există mult respect și responsabilitate. În acest moment, cei mai mulți candidați aplică pentru locuri de muncă din domeniul HoReCa. Este cunoscut faptul că turismul în Indonezia are o vechime și o reputație deja, așa că vom aduce în România oameni care sunt interesați să aducă o îmbunătățire în serviciile de la noi. Avem forță de muncă dornică să lucreze în recepția hotelurilor, în restaurante și personal de SPA-uri în principal, de care este mare nevoie acum la noi.”, a menționat Yosef Gavriel Peisakh, General Manager Work from Asia, citat de wall-street.ro.