“Rusia a înțeles că nu îi este posibil să ne provoace militar, așa că ne atacă chiar procesul democratic, votul” – aceasta este concluzia trasă de Dorin Recean, fost premier al Republicii Moldova, în cadrul conferinței “Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”, organizată joi la Constanța.
În cadrul evenimentului, fostul prim-ministru moldovean a vorbit, în principal, despre amenințarea Rusiei pentru securitatea zonei extinse a Mării Negre, unde, a ținut să amintească și de importanța Republicii Moldova, în special în contextul actual al agresiunii rusești în Ucraina.
- “Avem 1.200 de kilometri de graniță cu Ucraina. Din aceștia, 250 nu sunt încă în controlul nostru, ci al regimului transnistrean. Granița este la 50 de kilometri distanță de Odesa și putem, de asemenea, să asigurăm rute logistice sigure pentru Ucraina”, a amintit Dorin Recean.
Date fiind interesele de securitate comune și amenințările cu care se confruntă toate țările din apropierea mării negre, majoritatea membre NATO sau UE, Dorin Recean a specificat că o strategie pe termen lung trebuie să prezinte un front comun NATO-UE și să fie proactivă în combaterea amenințării rusești, deoarece riscul nu este doar unul militar, mare parte din resursele Kremlinului fiind investite în tacticile de război hibrid, menite să submineze procesele democratice ale țărilor vizate.
- Notă: Comisia Europeană că obiectivul Republicii Moldova de a încheia negocierile pentru aderarea la UE până în 2028 este “ambițios, dar realizabil”.
În acest sens, Recean a amintit de tentativele de ingerință ale Rusiei în alegerile electorale din Moldova, care de doi ani a devenit ținta campaniilor de dezinformare și a altor strategii de destabilizare, în unele cazuri coordonate și finanțate chiar de la Moscova.
Pe parcursul lui 2025, în contextul alegerilor parlamentare din Moldova, Context.ro a investigat rețelele de dezinformare care au invadat spațiul online moldovenesc.
- “Au înțeles că nu pot folosi doar dezinformarea, nu pot folosi doar destabilizarea. De aceea, în Moldova, au încercat să cumpere voturi. În 2024, în cazul referendumului pentru aderarea la UE, au reușit să cumpere cel puțin 8% din voturi”, a declarat fostul premier în fața publicului.
Întrebat de către membri audienței despre posibile soluții și căi de a combate amenințarea rusească, răspunsul lui Dorin Recean a fost unul simplu: În cazul unui atac militar direct, Moldova ar putea rezista 72 de ore, după care totul este “în funcție de prieteni”. În ceea ce privește dezinformarea, o țară precum Republica are mai multe căi de acțiune – cum ar fi o strategie de comunicare care să prezică și să prevină narațiunile false.
- „Cum faci față atunci când platforma nu cooperează? Trebuie să inunzi acel „bubble” cu conținutul tău. Nu ai altă șansă. Dar cel mai bun instrument împotriva propagandei…este educația: Educația, informarea, gândirea critică. Este și cel mai dificil de realizat, dar și cel mai eficient. Și atunci, unitățile de stratcom (comunicare strategică, n. red.) devin foarte importante , nu doar în a combate fake news, propaganda și așa mai departe, dar și în ați pregăti și promova narațiunile tale strategice și care să anticipeze narațiunile pe care le bagă, la noi, rușii”.
În cadrul dialogului a preluat cuvântul și Valentin Naumescu, consilier prezidențial pentru Afaceri Europene, care a prezentat perspectiva românească asupra strategiei UE pentru Marea Neagră, care se bazează, în cuvintele sale, pe trei piloni: întărirea securității, promovarea dezvoltării economice prin conectivitate și inovare și promovarea proiectelor sustenabile.
În această privință, Valentin Naumescu amintește că strategia europeană în regiune este strâns legată de procesul de extindere europeană, un proces pe care România îl susține, în special în ceea ce privește integrarea Republicii Moldova în România.
De o importanță deosebită pentru zona Mării Negre, principale, a amintit Naumescu, se numără proiectele din domeniul transportului, infrastructura digitală și energia, toate trei parte a așa numitei strategii “Global Gateway”, una din principalele strategii de colaborare externă a UE, pentru care au fost mobilizate fonduri de peste 300 de miliarde de euro din 2021 până în prezent, dar cheia rămâne, în mod evident, eliminarea conflictelor locale promovarea cooperării în regiune.
- „Consider că viitorul acestei regiuni depinde de abilitatea noastră de a transforma Marea Neagră dintr-o zonă de vulnerabilitate și confruntări într-una a cooperării, a securității și prosperității sporite. (…) Avem o oportunitate istorică, una pe care sper sincer că nu o vom rata”.
Intervențiile celor doi vorbitori au fost urmate de două paneluri tematice în care reprezentanți ai autorităților, ai mediului academic și ai societății civile din șase state (România, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Bulgaria și Turcia) au contribuit cu diferite perspective despre opțiunile de dezvoltare și securitate comună pentru regiune.
Subiectele au fost variate, de la probleme de ansamblu, cum ar fi perspectivele de colaborare între România și Bulgaria, prezentate de Dimitar Keranov, expert în relații internaționale la Institutul Bulgar pentru Politică Internațională, până la rolul jucat de minoritățile etnice în conduita statelor mamă și modul în care Rusia încearcă să exploateze diviziunile interne pentru a-și promova interesele în regiune, subiect abordat de Metin Omer, cercetător al Institutul pentru Studii la Marea Neagră și Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul UOC.
Concluziile celor două paneluri au fost rezumate de Dorin Popescu, președintele Asociației Casa Mării Negre și moderator al evenimentului, și semnarea unor acorduri de colaborare între organizațiile ale căror reprezentanți au luat parte la conferință.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
