Evitarea sancțiunilor internaționale devine infracțiune care se pedepsește cu închisoarea până la 12 ani, a anunțat joi Oana Țoiu, ministra Afacerilor Externe, într-un briefing susținut la Palatul Victoria.
Din 2008, OUG nr.202/2008 prevedea eludarea sancțiunilor internaționale ca o contravenție, mai degrabă un „act de neglijență” – acum, investigarea acestor acte va trece în competența DIICOT, iar măsuri precum creșterea amenzilor pentru abateri minore și confiscarea obligatorie a bunurilor, dar și pedeapsa de până la 12 ani de închisoare „în cazuri agravante”, au atât un rol de descurajare, cât și scopul de a întări statutul României pe scena internațională, inclusiv în cadrul Uniunii Europene, a adăugat Oana Țoiu.
Declarațiile ministrei Oana Toiu vin în contextul în care atât UE cât și ceilalți aliați ai Kievului au hotărât înăsprirea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei – la drept vorbind, ministra a menționat importanța discuțiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite pe tema sancțiunilor impuse Kremlinului.
Amintim că Uniunea Europeană a impus până acum 18 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei în contextul războiului din Ucraina, iar statele UE se pregătesc pentru implementarea pachetului al 19-lea, anunțat de UE în septembrie.
Noile sancțiuni, mai aspre, interzic accesul gazelor rusești pe piețele interne ale UE, scad plafonul de preț pentru țițeiul rusesc de la 60 la 47 de dolari americani/baril și extind lista de nave din „flota fantomă” pe care Kremlinul o folosește pentru a evita sancțiunile internaționale, printre altele.
Aceste măsuri au fost anunțate la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a crticat aliații Kievului pentru că nu ar fi impus sancțiuni destul de dure Rusiei pe parcursul războiului.
În ceea ce privește România, problema principală experți și până la acest moment a fost incapacitatea statului român de a implementa sancțiunile impuse la nivel internațional și european.
Spre exemplu, În seria de investigații “Oligarhi ruşi nesancționați”, Context.ro a arătat cum oameni de afaceri din cercul de putere al lui Putin fac bani în România nestingheriţi, în ciuda faptului că sunt și furnizori pentru mașinăria de război a Rusiei.
Pe parcursul războiului, consumatorii și chiar unele instituții de stat din România au pus sute de milioane de euro în buzunarele unor oligarhi precum Oleg Deripaska, Andrey Kosogov sau Viktor Vekselberg, fie asociați, fie ei înșiși incluși pe listele de sancțiuni occidentale.
- “Am fost frapat de măsura în care lucrurile sunt foarte discrete în România. Pentru o țară care se află în prima linie, pentru o țară care a primit mulți refugiați ucraineni, cineva a spus, nu știu, nu-mi amintesc limba română, dar cineva a spus că există o expresie în română despre târâtul pe burtă (a merge pe burtă)”, a declarat la începutul lunii septembrie Tom Keatinge, director fondator al RUSI (Royal United Services Institute), pentru Context.
- Mai multe detaliii, pe Context.ro.
- Citește seria de investigații „Oligarhii ruși nesancționați” aici.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
