Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a fost prezent la Bruxelles la începutul acestei săptămâni pentru a fi audiat în comisia de specialitate a Parlamentului European şi pentru a prezida Consiliul pentru afaceri europene şi financiare ECOFIN. România prezidează Consiliul Uniunii Europene până la 30 iunie iar ministrul de Finanţe dirijează activităţile celorlalţi 27 de omologi din blocul comunitar.
Ce vrea Eugen Teodorovici pentru Europa? Datorii publice cât mai reduse
La 21 ianuarie, ministrul de Finanţe a prezentat priorităţile României în domeniul financiar în faţa Comitetului pentru Afaceri Europene şi Monetare din Parlamentul Europei. Europarlamentarul Sigfried Mureşan, de la Partidul Popular European, susţine că Eugen Teodorovici a avut o prestaţie jenantă, ambiguităţile din răspunsurile lui stârnind confuzie în rândul europarlamentarilor. Ministrul de Finanţe nu a avut încă o poziţie publică faţă de acest demers. Ceea ce se poate vedea, însă, este că discursul ministrului Teodorovici a fost citit iar dialogul a fost bazat pe obiective destul de vagi, fără angajamente precise.
Vulnerabilităţile lui Eugen Teodorovici în faţa Europei sunt enorme şi ţin atât de ansamblul construcţiei politice de la Bucureşti cât şi de opţiunile lui în calitate de gestionar al finanţelor României. În primul rând, preşedinţia română la Consiliul Uniunii Europene este lipsită de sprijinul social-democraţilor europeni şi ALDE Europa, ceea ce va face extrem de dificil orice demers al ministrului de Finanţe. Apoi, România nu face parte din zona monedei euro, rămânând într-o parte tot mai restrânsă şi mai izolată de state, mai ales după ce Marea Britanie va părăsi UE. În fine, la Bucureşti, ministrul de Finanţe nu a scris încă un buget naţional pentru anul 2019. Problema este că finanţele româneşti nu pot trăi fără împrumuturi, interne sau externe, şi fără deficit bugetar. Unele calcule financiare susţin că România trebuie să împrumute aproximativ un miliard de euro lunar doar pentru a plăti angajaţii şi pensionarii.
La reuniunea miniştrilor de resort din Uniunea Europeană, Eugen Teodorovici a anunţat că România sprijină reforma propusă de Pactul de Stabilitate şi Creştere. În special, a anunţat Teodorovici, România este de acord cu ideea concentrării Pactului pe respectarea regulilor privind datoria publică.
Ce înseamnă acest lucru?
La Bruxelles, România a anunţat că nu va sprijini îndatorarea publică. Consiliul Bugetar European, cel care a emis proiectul Pactului de Stabilitate şi Creştere, susţine plafonarea datoriei publice a statelor membre ale Uniunii Europene pe termen mediu la maxim 60% din Produsul Intern Brut.
Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a afirmat că este de acord şi cu stabilirea unui plafon de creştere a cheltuielilor primare nete pentru statele membre care înregistrează niveluri ale datoriei publice de peste 60% din PIB.
Conform datelor Eurostat, la mijlocul anului 2018, există în Uniunea Europeană state membre care au depăşit cu mult plafonul de 60% datorie publică din PIB. Este vorba despre 15 dintre cele 28: cele mai mari niveluri sunt atinse de Grecia (178%), Italia (132%), Portugalia (126%), Belgia (103%), Spania (98%), Cipru (97%) şi Franţa (97%). Nici Germania (64%), Ungaria (73%), Austria (78%) sau Croaţia (78%) nu îndeplinesc plafonul de îndatorare publică susţinut de România.
Cele mai mici datorii publice din Produsul Intern Brut, din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, sunt consemnate în Estonia (9%), Luxemburg (22%), Bulgaria (25%) şi România (35%).
În cazul României, menţinerea nivelului datoriei publice la un scor în jur de 35% este un obiectiv asumat public de coaliţia PSD-ALDE: chiar dacă nivelul deficitelor şi al împrumuturilor a crescut faţă de anii anteriori, sporirea Produsului Intern Brut a anulat aceste creşteri. De altfel, chiar ministrul Eugen Teodorovici susţinea la sfârşitul anului trecut că „România se află într-o zonă sigură” a datoriei publice din PIB şi a admis că există multe state membre ale UE care depăşesc nivelul de 60% al datoriei publice dar împotriva cărora „Comisia Europeană nu a luat măsuri”.
Acest articol face parte din campania
”România conduce Uniunea Europeană”,
un demers Info Sud-Est în care urmărim și analizăm cele mai importante evenimente de pe agenda blocului comunitar, în perioada în care acesta va fi condus de autoritățile de la București.
- Efectele Covid-19 pe litoralul Mării Negre: În Bulgaria, mii de proprietăţi ruseşti şi britanice de vacanţă sunt de vânzare - 10 februarie 2021
- UPDATE: Ambasadorul Pakistanului în România dezminte informația din presa sârbă potrivit căreia fiul său ar fi fost arestat în Serbia sub acuzaţia de trafic de migranţi - 10 februarie 2021
- Preşedintele Tanzaniei interzice vaccinurile anti-COVID: „Ne vom vindeca prin post, rugăciune şi cu ajutorul lui Dumnezeu” - 8 februarie 2021
