Interviu cu Dumitru Bădrăgan, președintele delegat al Partidului Ecologist Român
ISE: Care sunt principalele direcții și trăsături care diferențiază PER de celelalte formațiuni politice?
Dumitru Bădrăgan: Partidul Ecologist Român promovează, în premieră naţională o nouă ştiinţă: Ecologia Politică. Suntem conştienţi de fragilitatea ecosistemului şi a resurselor li-mitate şi de aceea căutăm formula unui echilibru între om şi natură. Pentru aceasta avem nevoie de cetăţeni care să folosească responsabil ştiinţa şi tehnologia şi care să înţeleagă că ecologia este forţa politică a secolului XXI. Partidul Ecologist Român prezintă propria viziune pentru o mai bună calitate a vieţii cetăţenilor României. Ne dorim o Românie cu o clasă politică nouă, europeană, un New Deal cu românii. În acest sens vom încheia un Contract ecologist cu populaţia României şi vom demara o campanie centrată pe ECOcetăţean. Ecologia politică urmăreşte implementarea a 3 piloni fundamentali pentru bunăstarea cetăţenilor: economia vieții cotidiene, mediul și cetățenii și administrația locală.
ISE: De ce ar trebui să voteze electoratul din România PER?
D.B.: Partidul Ecologist Român este un partid modern, cu vocaţie europeană de orientare ecologistă, care promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic şi militează pentru res-pectarea suveranităţii naţio-nale, a independenţei statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale, în concordanţă cu valorile europene. Momentul actual este marcat de confuzie, derută, dezbinare, diversiune, destructurare, divizare, promovată de o clasă politică aservită intereselor de grup, clasa politică care s-a manifestat în ultimii 20 de ani prin lăcomie, aroganţă, incompetenţă, lipsă de profesionalism.Vă lansăm o provocare: să schimbăm împreună România şi să gândim reinventarea României şi Constanţei. Milităm pentru o comunitate locală puternică realizată prin descentralizare totală şi în cadrul căreia să se dezvolte un mediu în care copiii să înveţe şi să se joace fără griji. România are nevoie de localităţi cu străzi iluminate ecologic, liniştite, curăţate cu materiale ecolo-gice şi nu în ultimul rând si-gure. Criminalitatea stradală este un fenomen în creştere la Constanţa. Statisticile arată că potenţialii infractori sunt bărbaţii tineri. De aceea ne propunem ca împreună cu poliţia locală să dezvoltăm campanii sociale care să se adreseze în primul rând acestei categorii de tineri. Prevenire, recuperare, reintegrare. Prin punerea în practică a acestor intenţii vom construi o comunitate locală dreaptă şi o societate egală în şanse. Să ne votaţi înseamnă curaj politic. Partidul Ecologist Român este soluţia durabilă!
ISE: Cum stau în sondaje colegii dumneavoastră ecologiști din formațiunile politice similare din celelalte state membre ale UE?
D.B.: În sondajul care se realizează la nivel european, verzii europeni aveau 5,8%, iar celălat grup, cel al ecologiștilor de stânga era cotat cu 6,5%. Însumând va-lorile, vom vedea că la nivel european avem o intenție de vot de peste 12% pentru oferta politică ecologistă.
ISE: Considerați că gradul de civilizație și informare, în rândul românilor, este suficient de ridicat pentru ca o formațiune politică precum PER să treacă pragul electoral?
D.B.: Da, absolut. Pe de o parte avem o societate civilă care a reacționat pe probleme de ecologie. Avem 55% dintre cetățeni care sunt îngrijorați de calitatea vieții în mediul urban și asta înseamnă necesitatea transportului public ecologic, strategie de urba-nism în ceea ce privește culoarele verzi și păstrarea spațiului verde, energia alternativă, respectiv retehnologizarea CET-urilor care să producă și electricitate, reciclarea deșeurilor astfel încât acestea să producă electricitate, biogaz și îngrășământ agricol. Interesul privind alimentele bio fără produse modificate genetic (peste 50% din populație este interesată de acest lucru) și asta înseamnă piețe agroalimentare, vânzarea produselor locale. Și, deci, astfel ajungem și în zona rurală, acolo unde tinerii sunt interesați să acceseze fonduri europene pentru a dezvolta microferme, sere și să achiziționeze utilaje agricole. Aici, în mediul rural, tinerii care nu vor să plece știu de programul de ajutoare MINIMIS pentru agricultură, lansat în ianuarie 2014 și știu și de fondurile europene pentru tinerii investitori care se accesează prin grupurile de acțiune locale.
ISE: Care este strategia PER pe termen mediu și lung pentru a transforma această formațiune politică într-una care să conteze, să aibă reprezentanți în primării, consilii județene, Parlament și Parlamentul European?
D.B.: În primul rând, la nivel local și județean, pentru primării, banii încep să vină de la Bruxelles pentru perioada 2014-2020, deci nu va mai exista o dependență de consilii județene și Guvern. În 2012 am obținut rezultate bune (4 primari și 250 de consilieri locali și județeni), datorită oamenilor care aveau o activitate profesională în spate și au câștigat prin propriile forțe. Pe de altă parte, trebuie schimbată legea funcționarilor publici, în sensul în care primarul nu ar trebui să fie membru al unui partid politic. Pe de altă parte, ar trebui să avem manageri în administrația publică, nu li-deri numiți și aici ne referim și la funcția de city manager, dacă ne uităm la situațiile de incompatibilitate. City ma-nagerul trebuie să se ocupe de un program de management, la fel ca și parlamentarii care sunt aleși pentru o programă care, oricum, nu se respectă niciodată.
ISE: Primul pe lista candidaților PER este Radu Morar. De ce?
D.B.: Am propus o listă de cetățeni și nu de membri de partid, cu oameni care au performat profesional și candidează înainte de a intra într-un partid și înainte de a fi trecut prin activitățile locale, județene, naționale și vin cu un suflu nou, fără a fi pervertiți de viața politică. Un jurnalist cu experiență de peste 20 de ani care cunoaște viața politică și care are un grad de notorietate împlinește această provocare pe care o lansăm clasei politice: de a avea cetățeni și nu oameni politici.
ISE: Partidele mici precum PNȚCD sau PER au apelat, pentru aceste alegeri, la importul de „capital de imagine” (ex: Sebastian Bodu, respectiv Radu Morar). Cât pot ridica partidele, în sondaje, astfel de ”locomotive”?
D.B.: În primul rând, Radu Morar și televiziunea Nașul TV au fost alături de societatea civilă. Au transmis atunci când alte televiziuni nu o făceau, revolta cetățenilor față de indiferența clasei politice în problematica cianurilor la Roșia Montană și procedurilor de fracturare în ceea ce privește gazele de șist. În aceste proiecte au fost implicați și reprezentanții PER în limita posibilităților unui partid extraparlamentar. Indiferența clasei politice față de societatea civilă a impus o astfel de măsură din partea PER, iar candidatul Radu Moraru a reprezentat trecerea de la jurnalist la poziția de candidat într-o luptă electorală. Candidatul Bodu a reprezentat un simplu și clasic transfer politic de la un partid la altul, deci nu poate exista un grad de comparație între cei doi.
ISE: Cât contează resursele financiare într-o campanie electorală? PER este un partid bogat, cu posibilități financiare ridicate?
D.B.: PER nu are posibilități materiale ridicate și nici nu și-a propus o campanie în care candidații să fie în fiecare zi la emisiuni televizate. Ne-am deplasat prin țară, fiecare candidat și-a suportat deplasările, am încercat să promovăm ideile prin discuții cu cetățenii. Partidele care dispun de resurse financiare majore își permit să fie mereu în atenția media și intoxică electoratul cu mesaje. Noi încercăm să schimbăm și modul în care se face campanie.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
