Disputa brad natural vs. artificial, pe ultima sută de metri: Ce argumente au susținătorii împodobirii brazilor din păduri/ Când și cum a început tradiția brazilor de Crăciun

Disputa brad natural vs. artificial a intrat pe ultima sută de metri, cu doar o săptămână înainte de Crăciun. Dezbaterea este tot mai aprinsă în ultimii ani, pe fondul încălzirii globale accelerate și a schimbărilor climatice tot mai agresive. Ce argumente au, deci, susținătorii împodobirii brazilor din păduri care vorbesc despre un impact mult mai mic asupra mediului, comparativ cu impactul brazilor din plastic. Bonus, când și cum a început tradiția brazilor de Crăciun? Un reportaj BBC răspunde tuturor acestor întrebări.

Care este cea mai bună alegere pentru un Crăciun verde?

În 1800, regina Charlotte, soția germană a regelui George al III-lea, a montat ceea ce se crede a fi primul pom de Crăciun din Anglia, la Queen’s Lodge din Windsor.

Pomii de Crăciun decorați aveau deja o istorie îndelungată în Germania, dar în curând au devenit o parte la modă a sezonului festiv pentru clasele superioare englezești, iar în anii 1850 erau o priveliște comună în Marea Britanie.

Aproximativ două secole mai târziu, tradiția acum apreciată de a planta un brad proaspăt tăiat în mijlocul camerelor de zi și de a-l acoperi cu luminițe și ornamente este încă vie în mare parte a lumii. În prezent, peste opt milioane de pomi de Crăciun sunt vânduți anual în Marea Britanie, iar în SUA se estimează că se vând 25-30 de milioane. Pomii adevărați ar putea, de asemenea, să revină la modă în rândul generațiilor tinere – un studiu recent din SUA a arătat că milenialii au cu 82% mai multe șanse decât baby boomerii să își cumpere un pom viu.

Eu însumi fiind un milenial, mă încadrez cu siguranță în această tendință. Iubesc pomii de Crăciun adevărați, dar am avut nenumărate conversații (și dezbateri interne) despre faptul dacă achiziționarea unuia este o risipă exagerată sau o parte esențială – și în cele din urmă neglijabilă din punct de vedere ecologic – a Crăciunului.

Totuși, pe măsură ce am aprofundat subiectul, am descoperit că impactul negativ presupus al acestora asupra mediului poate să nu fie atât de clar pe cât am crezut cândva. Aceste conversații se axează adesea pe amprenta de carbon relativă a celor reale în comparație cu cele din plastic, dar cercetătorii spun că influența lor mai largă, bună sau rea, merge mult dincolo de acest aspect.

„Cred că există mult mai multe nuanțe decât doar „Oh, tăiem un copac și îl îndepărtăm””, spune Alexandra Kosiba, ecologistă forestieră la University of Vermont Extension.

La urma urmei, înainte de a fi tăiat și expus, un pom de Crăciun este cultivat – pe un teren care, altfel, ar putea fi folosit în alte scopuri. În Vermont, de exemplu, spune Kosiba, plantațiile de pomi de Crăciun susțin economia locală și ajută la păstrarea terenului ca peisaj rural.

Modul în care ne folosim terenurile a devenit deosebit de important în fața a două crize de mediu presante și profund legate între ele: pierderea biodiversității și schimbările climatice. Pădurile reprezintă o parte importantă a unei astfel de utilizări benefice a terenurilor.

„Pădurile bine gestionate joacă într-adevăr un rol uriaș în soluția climatică”, spune Andy Finton, director de conservare a peisajelor la The Nature Conservancy, o organizație non-profit de mediu cu sediul în SUA. „Copacii de toate felurile extrag carbonul din atmosferă, îl stochează și reduc cantitatea de poluare cu carbon și, prin urmare, ritmul schimbărilor climatice.”

Pomii de Crăciun nu reprezintă cu siguranță o utilizare extrem de importantă a terenurilor și nici nu joacă un rol important în ciclul global al carbonului, mai ales în comparație cu producția de lemn sau cu culturi precum porumbul sau grâul. Dar ei reprezintă un domeniu interesant de luat în considerare, în parte pentru că mulți oameni au o legătură mult mai directă cu ei decât cu orice alt produs forestier.

„Există o mulțime de oameni care nu interacționează prea mult cu natura”, spune Kosiba. „Este destul de mișto să te gândești că toți acești oameni aduc un copac […] în casa lor [și] îl venerează și îl apreciază.” Această apreciere festivă poate fi o bună ocazie de a lua în considerare rolul mai larg al diferiților copaci, precum și modul și locul în care sunt crescuți.

Pomii de Crăciun sunt, de obicei, puieți de molid, brad sau pin din plantații, ceea ce înseamnă că impactul lor asupra mediului va depinde întotdeauna în mare măsură de ceea ce ar putea fi cultivat în schimb pe pământ. Este de la sine înțeles că pădurile bătrâne, turbăriile și alte habitate native nu ar trebui să fie folosite niciodată pentru a planta pomi de Crăciun.

Plantațiile sunt cultivate timp de aproximativ 10 ani înainte de recoltare, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare copac tăiat într-un an, alți nouă sau mai mulți rămân în picioare. „Este o modalitate foarte bună de a menține un set de copaci, deoarece întotdeauna este nevoie de copaci noi pentru a fi recoltați în anii următori”, spune John Kazer, expert în certificarea amprentei la Carbon Trust, o companie de consultanță de mediu cu sediul în Marea Britanie.

Mai ales dacă ferma de pomi de Crăciun face parte dintr-un peisaj mult mai mare sau dintr-un mozaic de tipuri de habitate, inclusiv păduri mature, mai mari și intacte, cred că îndeplinește o nișă ecologică reală – Andy Finton.

Pomii de Crăciun nu sunt incluși în angajamentul UE de a planta trei miliarde de copaci suplimentari până în 2030, deoarece sunt considerați ca având o durată de viață prea scurtă. „Sunt tăiați mai des decât recolta de lemn sau, bineînțeles, decât pădurile naturale bătrâne”, spune Paul Caplat, ecologist la Universitatea Queen’s din Belfast. „Așa că nu există prea mult timp pentru ca biodiversitatea să se instaleze și să crească populații sănătoase”.

Cu toate acestea, cercetările au arătat că plantațiile de pomi de Crăciun pot oferi un impuls biodiversității – în special în zonele în care aceasta a fost în declin pe măsură ce agricultura se intensifică. Acest lucru se datorează faptului că plantațiile tind să aibă structuri de habitat deschise, bogate în sol gol, ceea ce poate permite o accesibilitate mai mare la resursele alimentare, în timp ce copacii lor pot oferi păsărilor de câmp cu condiții decente de cuibărit. De asemenea, acestea tind să fie gestionate mai puțin intensiv decât o mare parte a agriculturii industrializate, ceea ce contribuie, de asemenea, la disponibilitatea hranei, în timp ce gardurile lor pot ține departe perturbările cauzate de oameni și câini.

„Speciile care ar fi folosit în trecut o formă mai extinsă de peisaj agricol, dar care nu găsesc toate resursele de care au nevoie în cadrul unui mediu agricol mai intensiv, vor găsi ceea ce își doresc în plantația de pomi de Crăciun”, spune Caplat.

Plantațiile de pomi de Crăciun pot oferi refugiu pentru păsările de câmp în declin, cum ar fi ciocănitoarea galbenă, în zonele agricole intensive

Într-un studiu recent realizat în Germania, de exemplu, cercetătorii au descoperit că plantațiile de pomi de Crăciun ar putea reprezenta refugii importante pentru păsările de câmp în declin, cum ar fi ciocârliile galbene și lințarii comuni, în zonele agricole intensive. Rezultatele se potrivesc cu un alt studiu din 2018, realizat în Sauerland, în Germania, care a constatat că plantațiile sunt bastioane importante pentru ciocârlii de pădure. Între timp, un studiu din Belgia a constatat că diversitatea gândacilor – inclusiv a speciilor amenințate – a fost mai mare în plantațiile de pomi de Crăciun decât în câmpurile de porumb, deși mai mică decât în plantațiile de molid pentru lemn, care sunt lăsate să crească mai mult timp și folosesc mai puține îngrășăminte și pesticide decât pomii de Crăciun.

Între timp, în zonele împădurite în mod natural din nord-estul SUA, pădurile mai tinere și deschise, cum ar fi plantațiile de pomi de Crăciun, pot oferi o concentrație mai mare de insecte sau de ierburi pentru a susține păsările și mamiferele în anumite părți ale ciclului lor de viață, spune Finton. „Mai ales dacă ferma de pomi de Crăciun face parte dintr-un peisaj mult mai mare sau dintr-un mozaic de tipuri de habitate, inclusiv păduri mature, mai mari, intacte, cred că există o nișă ecologică reală pe care o îndeplinește”.

Bineînțeles, pomii de Crăciun sunt tratați în mod obișnuit cu o mulțime de pesticide și mai ales cu îngrășăminte pentru a-i menține plăcuți din punct de vedere estetic, spune Caplat, ceea ce are propriul său impact asupra mediului. Un studiu condus de ecologistul peisagist Merle Streitberger de la Universitatea Osnabrück din Germania a constatat că plantațiile de pomi de Crăciun ecologice au îmbunătățit structura habitatului și diversitatea speciilor de plante în comparație cu cele convenționale și a recomandat în special o reducere a erbicidelor.

Cu toate acestea, este important de menționat că, în unele cazuri, siturile folosite pentru cultivarea pomilor de Crăciun ar putea fi folosite mult mai rău din punct de vedere ecologic, spune Caplat. Zonele din apropierea orașelor, de exemplu, ar putea găsi utilizări alternative ca parcări, spune el. Kosiba observă, de asemenea, că în zonele rurale din nord-estul SUA, unde pădurile sunt adesea pierdute în favoarea dezvoltării expansive, fermele de pomi de Crăciun pot oferi proprietarilor de terenuri un venit diversificat important. „Le permite oamenilor să trăiască în aceste locuri, să își administreze și să lucreze pe terenurile lor”, spune ea.

Pe scurt, dacă un proprietar de terenuri are o fermă de pomi de Crăciun viabilă din punct de vedere economic, acesta este stimulat să păstreze terenul în „starea naturală, deschisă”, spune Finton. „Acest lucru oferă un stimulent pentru a păstra acel teren deschis și pentru a nu vinde, de exemplu, terenul pentru o situație care ar putea ajunge într-un centru comercial de tip strip mall sau într-o subdiviziune sau dezvoltare de locuințe.”

Și mai există și carbonul. Ca orice alt copac, pomii de Crăciun captează carbon pe măsură ce cresc. Atunci când sunt tăiați, vor începe să elibereze acest carbon. „Există un proces continuu de creștere și de scoatere a carbonului din atmosferă, ceea ce este un lucru pozitiv”, spune Kazer. Cu toate acestea, deoarece tot carbonul absorbit de copac va fi în cele din urmă returnat în atmosferă atunci când copacul moare, nu există o eliminare totală de carbon, adaugă el.

Echivalentul de CO2, sau CO2e, este un sistem de măsurare utilizat pentru a cuantifica emisiile de diferite gaze cu efect de seră pe baza capacității lor de a încălzi atmosfera – potențialul lor de încălzire globală.

Merită, de asemenea, să punem în context cantitatea de carbon implicată de un pom de Crăciun. Carbon Trust estimează că un brad de Crăciun de 2 m înălțime (6,6 picioare) ars după utilizare emite doar 3,5 kg de dioxid de carbon echivalent (CO2e) – aproximativ 0,2% din emisiile unui zbor dus-întors de la Londra la New York. Un brad de aceeași mărime care ajunge la groapa de gunoi are o amprentă de carbon de 16 kg de CO2e – echivalentul a 1% din acel zbor dus-întors, sau aproximativ doi hamburgeri.

Modul în care oamenii se debarasează de pomii de Crăciun după utilizare este, de obicei, cel mai important aspect legat de emisiile de carbon. Cel mai rău scenariu se întâmplă atunci când pomii de Crăciun ajung la groapa de gunoi: condițiile anaerobe sunt favorabile eliberării aceluiași carbon sub formă de metan – un gaz cu efect de seră de aproximativ 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon pe o perioadă de 20 de ani. Faptul că un brad ajunge sau nu la groapa de gunoi are de departe cel mai mare impact asupra amprentei de carbon: un brad care ajunge la groapa de gunoi emite de 4-5 ori mai mult carbon decât unul care nu ajunge la groapa de gunoi, conform cifrelor Carbon Trust.

În mod ideal, dacă un copac este încă în viață cu rădăcinile sale, acesta va fi replantat. O alternativă decentă este aceea de a se asigura că carbonul din copac este eliberat încet înapoi în atmosferă sub formă de CO2 – așa cum se întâmplă dacă copacul este mărunțit și împrăștiat în grădină sau în parc, sau este compostat. În schimb, dacă copacul este ars pentru energie, carbonul pe care îl conține va fi eliberat direct în atmosferă sub formă de CO2. BCTGA recomandă, de asemenea, să verificați dacă locul de unde ați cumpărat copacul oferă servicii de reciclare, permițând ca acesta să fie mărunțit și să se întoarcă pe câmpurile pe care a crescut.

Copacii întregi pot fi folosiți chiar ca instrumente de refacere a habitatului pe malurile râurilor și de-a lungul malurilor pentru a preveni eroziunea. În Vermont, unde pomii de Crăciun vechi sunt folosiți pentru orice, de la arderea biomasei pentru energie până la hrana caprelor, „vedem, de asemenea, că oamenii îi folosesc pentru refacerea cursurilor de apă„, spune Kosiba. „Sunt foarte buni la prinderea murdăriei și a resturilor și la crearea de mici bariere și bălți pentru pești: în mare parte, imită ceea ce ar face un castor”.

În afară de eliminare, pomii de Crăciun produc gaze cu efect de seră prin îngrășămintele folosite pentru cultivarea lor, care sunt fabricate cu ajutorul combustibililor fosili și produc oxid de azot, un alt gaz cu efect de seră puternic. Între timp, gestionarea și recoltarea pădurilor consumă combustibil, la fel ca și transportul pomilor până la locația finală.

Există unele opțiuni care pot evita complet deșeurile, bineînțeles. Unele întreprinderi oferă acum închirieri de pomi de Crăciun – permițându-vă să împrumutați un pom în ghiveci pentru câteva săptămâni în perioada Crăciunului. „Se potrivește perfect în abordarea sustenabilă de reducere, reutilizare înainte de reciclare”, spune Caplat.

Emisiile generate de călătoriile necesare pentru realizarea acestui reportaj au fost de 0 kg CO2. Emisiile digitale ale acestui reportaj sunt estimate între 1,2g și 3,6g de CO2 per pagină vizualizată. Aflați mai multe despre modul în care am calculat această cifră aici.

Pentru cei care dispun de spațiu, o altă opțiune excelentă este să cumpărați un copac crescut în ghiveci de Crăciun și apoi să-l păstrați în grădină până în anul următor – poate chiar să-l plantați definitiv odată ce devine prea mare. „Este greu de imaginat o soluție mai bună”, spune Finton, care sfătuiește să achiziționați o specie locală care să se dezvolte în zona în care locuiți și să vă asigurați că îl mențineți bine udat atunci când este în interior.

Și apoi, bineînțeles, există întrebarea dacă pur și simplu să optați pentru un copac artificial. Acesta are nevoie de sute de ani pentru a se descompune în depozitele de deșeuri, dar ar putea fi mai puțin carbonat decât cumpărarea mai multor copaci adevărați, dacă este reutilizat suficient de mult timp. Carbon Trust estimează că amprenta de carbon a pomilor de Crăciun din plastic este de aproximativ șapte până la 20 de ori mai mare decât cea a unui pom real, în funcție de o serie de factori, cum ar fi dacă pomul real a ajuns la groapa de gunoi sau cât de departe au mers oamenii pentru a-l ridica. Dacă aveți un brad artificial, cheia este să îl refolosiți cât mai mulți ani, spune Kazar.

„Este nevoie de mult efort pentru a face acești copaci și pentru a-i aduce în Marea Britanie”, spune Kazer. „Iar în momentul de față, sunt lucruri destul de greu de reciclat, pentru că sunt destul de complicate.”

Este o picătură în ocean, dar, ca orice picătură, poate fi foarte utilă ca model de abordare a lucrurilor – Paul Caplat
Chiar dacă pomii de Crăciun nu sunt blestemul de mediu al perioadei festive și chiar dacă pot aduce unele beneficii ecologice, putem totuși să îmbunătățim considerabil gestionarea lor.

Putem reduce sau elimina îngrășămintele și pesticidele folosite pentru cultivarea lor (inclusiv prin acceptarea unor copaci mai „zvelți”) și ne putem asigura că pădurile sunt certificate de sisteme precum Forest Stewardship Council, care verifică aprovizionarea durabilă cu produse forestiere.

Putem, de asemenea, să încercăm să îi cultivăm în apropierea orașelor, în locuri în care opțiunile alternative pentru această utilizare a terenului sunt mai puțin bune, și să luăm în considerare utilizarea de copaci crescuți în ghiveci în loc de copaci tăiați, apoi să îi plantăm permanent. Putem acorda prioritate cumpărării de pomi locali pentru a reduce emisiile cauzate de deplasări și putem urmări cu siguranță să ne asigurăm că niciun pom de Crăciun nu ajunge la groapa de gunoi.

„Este o picătură în ocean, dar, ca orice picătură, poate fi foarte utilă ca model de abordare a lucrurilor”, spune Caplat. „[Pomii de Crăciun] se extind în domeniul schimbărilor climatice și al crizei biodiversității, al costurilor, al bunăstării, al accesibilității și, practic, în toate domeniile. Pentru că este ceva ce își dorește cam toată lumea.”