DIICOT refuză să vorbească despre lipsa activității din ultimii doi ani în Portul Constanța, motivând că ”nu sunt informații de interes public”/ Procurorii recunosc că nu au evidențe despre combaterea traficului de droguri în Port

DIICOT refuză să vorbească despre lipsa activității din ultimii doi ani în Portul Constanța, motivând că ”nu sunt informații de interes public”, conform unui răspuns transmis pentru Info Sud-Est și G4Media. Procurorii Antidrog recunosc însă că nu au evidențe despre combaterea traficului de droguri în Portul Constanța, principala poartă de intrare a drogurilor în România, conform rapoartelor oficiale.

La solicitarea Info Sud-Est și G4Media pentru a transmite un punct de vedere referitor la lipsa activității din ultimii doi ani, DIICOT a invocat Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public și a spus că întrebările reporterilor ”nu se încadrează în definiția legală a informației de interes public și pe cale de consecință nu le putem da curs”.

În același document, tot la solicitarea reporterilor, DIICOT a răspuns că nu deține evidențe despre rezultatele activității de combatere a traficului de droguri în Portul Constanța din ultimii doi ani, când niciun gram de drog nu a fost capturat în poarta de intrare a stupefiantelor în țară, după cum Info Sud-Est și G4Media au arătat aici. 

• ”Potrivit dispozițiilor art. 2, lit. b din Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public este definită ca fiind ”orice informație care privește activitățile sau rezultă în activitățile unei autorități publice sau instituții publice”. Așadar, informațiile care pot fi oferite în temeiul actului normativ menționat se referă doar la cele existente ca atare, în documentele deținute de autorități. În acest context, precizăm că la nivelul DIICOT nu sunt constituite evidențe din care să rezulte date de natura celor solicitare la punctul 1 al cererii dumneavoastră (Care sunt rezultatele activității de combatere a traficului de droguri din Portul Constanța în 2022 și 2023?, n.red.). Referitor la celelalte solicitări de la punctele 2-5, constatăm că nu se încadrează în definiția legală a informației de interes public și pe cale de consecință nu le putem da curs”, se arată în răspunsul transmis de DIICOT către G4Media.
• Răspunsul DIICOT poate fi consultat aici.

De altfel, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat, joi seară, la Digi24, că există un singur procuror DIICOT în activitatea care vizează Portul Constanța.

Ce a întrebat G4Media și la ce refuză DIICOT să răspundă:

1. Care sunt rezultatele activității de combatere a traficului de droguri din Portul Constanța în 2022 și 2023?
2. Care sunt explicațiile pentru care DIICOT nu a reușit să mai depisteze niciun transport de droguri în ultimii doi ani?
3. Care sunt cauzele pentru care în Portul Constanța au fost depistate doar 20 de tone de droguri în aproape un sfert de secol?
4. Ce obstacole întâmpină DIICOT în activitatea de combatere a traficului de droguri în Portul Constanța?
5. Ce informații aveți despre influența războiului din Ucraina asupra activităților de trafic de droguri în Portul Constanța?

Traficul de droguri în rapoartele oficiale și noutățile din ultimii ani

Conform rapoartelor de activitate ale DIICOT, dosarele de soluționat privind consumul și traficul de droguri s-au triplat în România, însă instituția nu are statistici nici despre cel mai consumat sau cel mai traficat drog în rândul tinerilor și nici despre țările de proveniență pentru fiecare drog care intră în România, au transmis procurorii într-un răspuns pentru Info Sud-Est și G4Media din luna iunie.

În privința vârstei consumatorilor, raportul DIICOT din 2022 arată că sunt consumate droguri încă din gimnaziu (11-14 ani), comparativ cu raportul din 2019 care dădea drept cea mai mică vârstă 16 ani și o medie de debut de 22,3 ani.

Specific anului 2022 este exportul de criminalitate în materia traficului de droguri, care presupune formarea unor rețele de traficanți constituite din cetățeni români și de altă naționalitate care acționează pe zona de vest a Europei. Aceste rețele asigură în principal transportul drogurilor și distribuția acestora către dealeri de nivel inferior sau către consumatori.

Totodată, DIICOT mai notează că, în zona traficului transfrontalier de droguri, există parteneriate între rețelele infracționale formate din traficanți români și alte rețele europene sau internaționale (formate, cu precădere, din cetățeni albanezi, sârbi, dar și din statele cunoscute ca furnizoare tradiționale de droguri – țările din America de Sud pentru cocaină sau din zona Afganistan, Turcia pentru heroină, ori Olanda, Belgia, Germania pentru ecstasy).

Conform raportului, în 2022 a fost înregistrată o creștere masivă a ofertei de droguri pe piața ilicită din România, existând date de menținere a acestui trend ascendent și pe parcursul anului 2023. Instituția susține, însă, că nu are statistici cu privire la principalele țări de proveniență pentru fiecare drog în parte.

Conform raportului instituției din anul 2020, se înregistra o creștere semnificativă a numărului cetățenilor români racolați pentru a deveni „cărăuși” de droguri, fiind preferați pentru apartenența României la spațiul comunitar, transportatorii fiind motivați financiar sau constrânși prin diferite metode.

Tot specific ultimului an comparativ cu anii precedenți este faptul că, în cursul anului 2022, au existat încercări de constituire, în România, a unor ateliere de fabricare a pastilelor de amfetamină și metamfetamină, prin utilizarea presei mecanice, cu ajutorul unor columbieni. În atelierele respective s-a încercat și recompunerea pe baza unor procedee fizico-chimice a cristalelor de cocaină, disociată în prealabil în componente care pot fi disimulate
mai facil.

În ultimul an s-a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă a comenzilor online de droguri și substanțe psihoactive de la furnizori din state aflate în zona de vest a Europei, efectuarea plății prin criptomonede și utilizarea firmelor de curierat (a căror activitate este reglementată deficitar) pentru introducerea drogurilor în țară.

Nu în ultimul rând, România a fost folosită pe post de stat de tranzit pe traseul ”rutei balcanice” atât pentru traficarea heroinei dinspre Turcia spre țările din vestul Europei, cât și în sens invers, în cazul cocainei, ecstasy și amfetaminei, mai arată procurorii antidrog.

Conform raportului DIICOT din 2021, rutele balcanice pentru heroină sunt:

• Afganistan-Pakistan-Iran-Turcia-Grecia-Macedonia, Serbia, Croația-statele din Europa de Vest;
• Afganistan-Pakistan-Iran-Turcia-Bulgaria-România-Ungaria şi ţări ale Europei de Vest.

În ce privește consumul intern, conform instituției antidrog, piaţa este polarizată de consumatorii din Bucureşti, al căror număr este relativ stabil şi este alimentată de grupările criminale din această zonă având conexiuni cu comunitatea turcă pe segmentul de import şi cu clanurile de etnie rromă pe segmentul de distribuţie stradală. Ca element de noutate, se profilează un nou pol secundar al traficului și consumului de heroină în municipiul Iași, datele fiind aferente anului 2021.