Declarațiile sumbre ale unor specialiști internaționali despre viitorul Uniunii Europene

 

EXCLUSIV! Despre democrație și provocările secolului XXI, la Vama Veche

ISE: Putem considera că suntem la granița UE. Cum se prefigurează în viitor, în viziunea europeană, granița Uniunii?  Dincolo de Marea Neagră, incluzând-o pe aceasta? Va deveni Marea Neagră un „lac european”?
Armand Clesse: Va exista o nouă colaborare pentru că Marea Neagră a fost întotdeauna europeană. Dacă Ucraina și Turcia vor deveni membre ale UE, atunci ele vor domina Marea Neagră.

ISE: Problema Turciei este în discuție în cadrul UE de câteva decenii. În ce context se vor finaliza negocierile printr-o aderare? Au avut protestele din Turcia un impact negativ asupra negocierilor cu UE?
A.C.: Există multe frustrări din partea turcilor din cauza Germaniei, care a ținut la distanță Turcia. Li s-a reconfirmat ideea că UE va folosi orice motiv pentru a critica și ține departe Turcia.

ISE: Credeți că Republica Moldova, Ucraina, Turcia și statele din Caucaz vor deveni membre UE? Când ar putea fi posibil acest lucru cel mai devreme?
A.C.: Nu. Șansele sunt mult mai îndepărtate decât acum 15 ani. Aveau mai multe șanse atunci. Țările din Caucaz nu mai au relații cu America, care le-ar fi ajutat foarte mult. John McCain, candidatul republican la Casa Albă, ar fi ajutat Georgia foarte mult să devină membru. Poate ar fi fost posibil ca partea de vest a Ucrainei să intre în UE. Acum nu mai e posibil.

ISE: Care este calea cea mai ușoară și sigu-ră pentru ca Republica Moldova să devină stat membru al UE? Prin unirea cu România, ori prin metoda „clasică”? Ce condiții ar avea UE pentru ca unirea să fie posibilă?
A.C.: Calea corectă este să devină membru ca identitate independentă, nu ca parte a României. Ar strica consensul național în Republica Moldova și nu va mai putea vindeca rănile care ar fi deschise prin această unire.

ISE: Cum se va adapta UE cu noile state, total diferite din multe puncte de vedere: economice, religioase, sociale etc? Avem motive de îngrijorare în fața unei „Uniuni Europene XXL”?
A.C.: Da. Din anumite puncte de vedere este prea mare. Țările mici nu mai contează, dar Turcia este o țară foarte mare. Va deveni mai diluată și vor exista probleme în politica externă și de securitate comună. Cu cât va fi mai mare, cu atât va fi mai greu. Problema UE acum este cum să rămână unită. E greu să fie ținută în frâu din cauza multor forțe
centrifuge.

ISE: Care e viitorul UE? Cu Turcia sau fără? Iar forțele centrifuge sunt prea puternice?
A.C.: În ciuda tuturor lucrurile și aspectelor negative, în ciuda tuturor politicilor comune și a monedei unice, UE nu va supraviețui în forma pe care o cunoaștem acum. Multe țări vor opta să fie în afara UE și va deveni mai eterogenă. Va fi nevoie de o împuternicire a instituțiilor europene dar va fi imposibil acest lucru, la fel cum va fi imposibilă o politică comună și de asta ar avea nevoie să reziste. Probabil va pica moneda euro pentru început. S-ar putea să dispară și să revină mai puternică, dar tensiunile vor fi foarte mari. E o mare probabilitate ca UE să se dilueze și să se transforme într-o zonă de liber schimb. Vor exista restricții mari în ce privește libertatea de circulație și în ce privește liberalizarea pieței muncii. Va crește nevoia de protecționism economic.

ISE: În ce context și-ar putea reveni din punct de vedere economic Uniunea Europeană?
Michael Ambrosi: Marea problemă a UE este competitivitatea, cum să fii competitivit, dar respectând SUA, China, Japonia. Este nevoie de reforme sociale. Germania a fost una dintre primele țări care a făcut aceste reforme. De aceea Germania este în cea mai bună poziție acum. Dar avem nevoie de reforme sociale care vor duce la o competiție socială și mai mare. Aceasta este condiția ca UE să-și revină din punct de vedere economic.

ISE: Măsurile economice drastice luate de guvernul României au ajutat statul să nu ajungă în situația critică în care se află Grecia sau Cipru?
M.A.: E o întrebare dificilă. Ai nevoie de finanțe publice sănătoase și colegii mei mereu au zis că România este într-o poziție bună în ce privește datoria publică. România a avut un deficit comercial mare și trebuie ajustat. Dar sacrificiile pentru oameni au fost foarte mari. Trebuie găsită o soluție stabilă între sacrificiile fiscale și nevoile sociale, ca să nu se ajungă la revolte.

ISE: Se va înrăutăți situația economică a UE după aderarea Croației? Ar trebui să ne îngrijoreze o Uniune Europeană XXL din punct de vedere economic?
M.A.: Nu cred că o țară precum Croația va afecta UE foarte mult. Greutatea economică nu este mare, PIB-ul este foarte mic în compara-ție cu celelalte state. În principiu, nu. Este principiul cu care UE a început: ca o invitație către toate statele și nu se poate trece peste acest principiu. Dar există o mare problemă: Turcia, care va afecta serios balanța economi-că. Nu cred că va fi curând, mai ales după proteste. Pe de altă parte, creștin-democrații sunt împotriva musulmanilor, iar Turcia va înclina balanța puterii foarte mult, datorită demografiei. Și oricum este un element total distinctiv în UE. Creștin-democrații germani vor o relație specială între UE și Turcia. Nu se știe dacă se va putea realiza mai mult.

ISE: Din ce cauză a ajuns în faliment orașul Detroit? Afectează acest lucru în vreun fel Europa? Va exista un efect al dominoului? 
M.A.: Cred că Detroit este prea mic ca să afecteze economia UE. Întrebarea este de ce segmentul automobilelor și de ce țara care a inventat automobilul ca produs de masă a dat faliment? S-a sprijinit prea mult pe contractele militare, cu guvernul, cu statul etc. Asta a dus la decăderea Detroit.