Republica Moldova părăsește joi Comunitatea Statelor Independente (CSI), una dintre ultimele structuri de cooperare din spațiul ex-sovietic, după ce Parlamentul Republicii Moldova a votat în favoarea denunțării acordului de constituire a organizației, protocolul aferent acestuia și statutul CSI, conform unui comunicat de presă transmis de legislativul moldovean.
- „Denunțarea acestor Acorduri a fost inițiată de Ministerul Afacerilor Externe, care argumentează că valorile și principiile fundamentale ale CSI nu sunt respectate, în special prevederea conform căreia statele membre recunosc și respectă reciproc integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor existente. Acest principiu, care a stat la baza constituirii CSI, este încălcat de Federația Rusă, care desfășoară un război împotriva Ucrainei, a comis acte de agresiune împotriva Georgiei și menține ilegal trupe militare pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, denunțarea Acordului CSI este o acțiune firească și inevitabilă în realizarea obiectivului de aderare la Uniunea Europeană (UE)„, este motivația oferită de parlament pentru această decizie.
Comunitatea Statelor Independente (CSI) este o asociație liberă de state suverane, formată în 1991 la inițiativa Rusiei, căreia i s-au alăturat alte 11 republici care au făcut anterior parte din Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (URSS), după cum explică Encyclopedia Britannica.
Astfel, organizația a luat naștere la data de 8 decembrie 1991, când liderii aleși ai Rusiei, Ucrainei și Belarusului au semnat un acord pentru formarea unei noi asociații care să înlocuiască Uniunea Sovietică aflată în colaps.
Celor trei republici slave li s-au alăturat ulterior republicile din Asia Centrală Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan, precum și republicile transcaucaziene Armenia, Azerbaidjan și Georgia, alături de Republica Moldova.În schimb, Lituania, Letonia și Estonia — au refuzat să se alăture noii organizații.
CSI a luat oficial ființă la 21 decembrie 1991 și și-a început activitatea la începutul lui 1992, cu centrul administrativ în Minsk, Belarus.
La momentul fondării CSI, statele membre au adoptat Declarația de la Alma-Ata, care a confirmat angajamentul fostelor republici de a coopera în diverse domenii ale politicii externe și interne și a anunțat garanțiile pentru implementarea obligațiilor internaționale ale fostei Uniuni Sovietice, amintește Nuclear Threat Initiative(NTI).
Cu toate acestea, este important de amintit că CSI nu are competențe supranaționale, iar interacțiunile dintre statele membre se realizează prin instituțiile sale de coordonare: Consiliul Șefilor de Stat, Consiliul Șefilor de Guvern, Consiliile Miniștrilor de Externe, ale Miniștrilor Apărării și ale Comandanților Trupelor de Grăniceri, Adunarea Interparlamentară, Comitetul Executiv (succesorul legal al Secretariatului Executiv) și Comitetul Economic Interstatal al Uniunii Economice.
În orice caz, Republica Moldova nu este prima țară care și-a afirmat dorința de a părăsi comunitatea: Georgia și Ucraina au început prima oară să discute posibiltatea de a părăsi CSI încă din 2006, amintește NTI.
Pentru R. Moldova, acest pas istoric reprezintă doar o altă etapă în distanțarea de influența Federației Ruse și continuarea drumului european al țării: Până în prezent, Chișinăul a denunțat aproximativ 70 de acorduri cu CSI, în cadrul unui proces continuu de aliniere a politicilor naționale și de modernizare a cadrului legislativ și economic al țării la standardele și normele UE, scrie Ziarul de Gardă.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
