De la Olimp la Saturn: Frumusețile abandonate ale litoralului românesc

•Info Sud-Est în parteneriat cu HotNews.ro realizează o serie de analize din perspectivă administrativă a principalelor stațiuni de pe litoralul românesc. Ce au făcut și ce restanțe au administrațiile locale în stațiuni? Mare parte din rezolvarea unor probleme ține de gradul de implicare al primăriilor, de capacitatea lor de a atrage investiții noi și de a dezvolta proiecte. Hotelurile și plajele care arată prost sunt așa și din cauză că instituțiile locale de control nu-și fac treaba.

În anii `70, pe litoralul românesc începeau să strălucească cinci stațiuni nou construite la ordinul lui Nicolae Ceaușescu. Cu străzi și trotuare largi, cu distanțe mari între hotelurile despărțite de copaci și verdeața din abundență, cu o plajă sălbatică și nisip alb, stațiunile cu nume de aștri, înconjurate de pădure, au intrat rapid între destinațiile preferate de turiștii nordici, germani și francezi.

La scurt timp după inaugurare, salba de stațiuni din sudul litoralului devenise neîncăpătoare în sezoanele estivale, astfel încât a fost nevoie de o ordonare a categoriilor de turiști. Regimul comunist a stabilit ca prioritatea în ocuparea locurilor de cazare să le revină turiștilor veniți din fostul bloc sovietic. Aceștia erau urmați de turiștii străini sosiți din alte state, iar românilor le reveneau locurile rămase neocupate de primele două categorii.

Olimp, fostul refugiu al turiștilor străini

Așa se face că, spre exemplu, peste 90% din capacitatea de cazare a complexului Panoramic-Amfiteatru-Belvedere, din stațiunea Olimp, era rezervată turiștilor străini, românii reprezentând, înainte de Revoluție, o minoritate insignifiantă în cele trei hoteluri de lux amenajate în buza mării.

Astăzi, complexul este lăsat în paragină, doar două dintre cele trei hoteluri mai funcționează, dar și acestea în condiții dezolante. În 2007 complexul a fost vândut lui Josef Goschy, un afacerist german care a plătit 22 de milioane de euro pentru hotelurile Panoramic, Amfiteatru și Belvedere și care a promis că va moderniza complexul din Olimp. În schimbul promisiunii, recent, multimilionarul a scos complexul din Olimp la vânzare. Firma acestuia, Unita Turism, mai deține trei hoteluri în Mamaia, unul în Tulcea și alte șapte unități hoteliere de 3 și 4 stele în restul țării, multe dintre acestea nerenovate sau aflate într-o stare proastă de funcționare.

Administrația publică locală din Mangalia, municipiul de care aparțin cele cinci stațiuni, a încercat să-i determine pe investitorii în turism să își renoveze unitățile hoteliere pe care le dețin introducând o ”taxă pe ruină”. Astfel, printr-o hotărâre de consiliu local din anul 2012, Primăria Mangalia a stabilit ca fiecare proprietar de hotel care își ține unitatea închisă și nu o reabilitează să plătească 400 de lei pe zi. O sumă exorbitantă, dar un demers binevenit. Evident, amenzile au fost atacate în instanță, iar printr-o hotărâre judecătorească definitivă, decizia administrației locale a fost anulată.

Însă, ceea ce nu au putut răpi nepăsarea și lipsa unei viziuni coerente în materie de turism este priveliștea plajei ascunsă sub arborii care acoperă faleza înaltă. Curate și îngrijite, fără vânzători ambulanți și standuri cu obiecte de plajă și artizanat, golfurile mici formate între diguri înlesnesc păstrarea unei atmosfere intime și liniștite.

La jumătate de secol de la inaugurare, din stațiunea Olimp, un fost pol al distracției pentru turiștii străini sosiți pe litoralul românesc, a mai rămas astăzi doar un trist circuit de alei, hoteluri și spații comerciale părăsite sau încremenite în timp. Probabil singurele trei atuuri ale stațiunii sunt curățenia, frumusețea plajei și umbra răcoroasă datorată vecinătății cu Pădurea Comorova.

Neptun, stațiunea unde s-a plimbat George W. Bush

Continuând spre sud, din Olimp se intră în Neptun, o stațiune deosebită comparativ cu celelalte patru înlănțuite între localitățile 23 August și Mangalia. Categoria de turiști care aleg să își petreacă vacanțele în stațiunea Neptun este diferită de genul turiștilor din Mamaia, Eforie și alte stațiuni din sudul litoralului. Tiparul acestora se identifică în mare parte cu cel al familiștilor care nu agreează consumul excesiv de orice natură, iar plimbările în mall nu se numără printre hobby-urile acestora.

Pornind de la această constatare, oferta localnicilor și comercianților s-a adaptat la așteptările și profilul turiștilor: terasele sunt cochete și multe dintre ele au amenajate spații verzi bine întreținute, muzica și petrecerile organizate în serile de vară amintesc de anii 80-90, iar articolele de plajă și artizanat sunt expuse doar în spații special amenajate.

Două treimi din spațiile comerciale ale singurului bazar din stațiune sunt închise, iar turiștii nu se înghesuie nici la standurile deschise. Chiar și în aceste condiții, spațiul arată curat și îngrijit.

Infrastructura din Neptun arată așa cum ar trebui să fie în orice localitate cu pretenții de stațiune. Trotuarele late, recent reabilitate, spațiile de parcare și străzile sunt amenajate eficient și cu logică, iar peisagistica urbană este desăvârșită. Curățenia este o trăsătură definitorie pentru stațiunea Neptun și, cu mici excepții, pentru toate cele cinci stațiuni construite în anii 70.

În ultimii ani, pare că Neptun, la fel ca alte două stațiuni, Venus și Saturn, a redevenit un loc atractiv pentru turiștii români. Confirmă acest lucru numărul mare de mașini din stațiune (cele mai multe înmatriculate în județele din vestul Transilvaniei, Banat, Crișana și Maramureș) și aglomerația de pe plajă.

În mod paradoxal, drumul către faleză și plajă traversează un parc ale cărui spații verzi neirigate corespunzător au fost uscate de arșiță. Cu mobilier urban nou și îngrijit, parcul este flancat de lacuri acoperite de nuferi și lebede. Zona a fost reabilitată și ecologizată în perioada 2009-2012 printr-un proiect finanțat cu fonduri europene, în valoare de 9,6 milioane de lei.

Neptun a fost stațiunea de pe litoralul românesc preferată de Nicolae Ceaușescu, iar în complexul prezidențial și-a petrecut vacanțele și fostul președinte Traian Băsescu. Din timpul mandatelor acestuia a rămas celebră plimbarea pe plaja de la Neptun alături de fostul președinte american George W. Bush. Episodul s-a consumat după conferința de presă organizată pe malul mării în prima zi a summitului NATO de la București.

Jupiter, Venus și Saturn – aliniate ”standardelor” din Eforie

Odată cu ieșirea din Neptun, turiștii ies și din zona boemă a stațiunilor din sudul litoralului, caracterizată prin confort, liniște și atmosferă civilizată. Jupiter, Venus și Saturn bifează, mai degrabă, ”standardele” impuse de stațiunile Eforie și Costinești, sau de Satul de Vacanță din Mamaia.

Locurile de parcare sunt insuficiente, trotuarele sunt vechi, înguste și neîncăpătoare pentru turiștii și vânzătorii ambulanți care își împart la sânge fâșia de asfalt.

În ianuarie 2015, Primăria Mangalia lansa proiectul ”Lucrări de amenajare şi modernizare, zone de interes turistic – sudul litoralului (Mangalia – Saturn)”, prin care administrația locală își propune să reabiliteze și să modernizeze infrastructura din cele trei stațiuni. În valoare de 34 de milioane de lei, proiectul este finanțat prin fonduri europene.

Cu toate acestea, deși sunt neîngrijite și ponosite, cele trei stațiuni sunt totuși curate și încă binecuvântate cu spații generoase de verdeață. Nu există construcții pe plajă, iar în Jupiter este deschis publicului singurul Teatru de Vară funcțional de pe litoralul românesc. Spațiul a fost închiriat de un proprietar de hotel care a inclus spectacole de teatru și concerte de muzică ușoară în pachetul de servicii all inclusive oferit turiștilor care se cazează în unitatea sa hotelieră.

În timp ce Venus prezintă imaginea unei stațiuni banale, fără nimic deosebit de oferit turiștilor, aleea principală din Saturn redă fidel atmosfera de bazar kitschos din Eforie. De la gheretele fast-food la tarabele cu blănuri, de pe trotuatele din Saturn poți cumpăra aproape orice.

Pe de altă parte, spre deosebire de bazarul falimentar din Neptun, bazarul din Saturn este plin până la refuz de un furnicar de turiști în căutare de orice.

Câteva construcții noi, dar neterminate, din Jupiter, Venus și Saturn arată că a existat o vreme în care investitorii au văzut potențial de dezvoltare în stațiunile din sudul litoralului. Lucrările au fost însă oprite în urmă cu câțiva ani, iar scheleții de fier și ciment zac abandonați pe plajă sau între arbori.

O ironie a sorții face ca salvarea spațiilor verzi, a arborilor numeroși și a curățeniei desăvârșite din aceste stațiuni să vină tocmai din faptul că, după Revoluție, sudul litoralului nu a mai prezentat interes pentru investitorii în turism. Atunci când zona de sud a litoralului românesc va fi din nou exploatată și râvnită de un flux abundent de turiști, stațiunile care astăzi sunt deosebite prin peisagistica urbană,,,, se vor identifica tot mai mult cu haosul arhitectonic din Mamaia, cu bazarul kitchos din Eforie și cu mizeria din Costinești

Turiștii apreciază verdeața, liniștea și priveliștea: ”Dacă s-ar investi aici, ar fi cele mai frumoase stațiuni de pe litoral”

Ioana Moldoveanu, 44 de ani, Arad

„Cred că Neptunul este cea mai frumoasă stațiune de pe litoral. Eu vin aici pentru că este verdeață multă. Acesta este cel mai important lucru pentru mine. Verdeața și liniștea. Am încercat să merg și în Mamaia anul trecut, însă am stat doar două zile. Simțeam că mă sufoc“.

Dumitru Petre, 52 de ani, Târgu Mureș

„Domnule, s-au stricat și stațiunile astea. Înainte era frumos, parcă era mai liniște, mai curat. Acum nu mai îmi place. Cred că este ultimul an când vin aici în Venus. Și vă spun și de ce: Nu sunt locuri de parcare, plaja este extrem de aglomerată, iar prețurile, cel puțin pentru mine, sunt foarte scumpe“.

Andreea Chirică, 30 de ani, Târgoviște

„Mie îmi place în Saturn. Copiii au unde să se joace, se dau în tiribombe, în mașinuțe, e și bazarul acesta mare unde îți mai pierzi vremea, te mai uiți la una, la alta. Și prețurile sunt destul de mici. Nu am o problemă cu aglomerația, mie îmi place. Mi-e de ajuns cât stau singură în birou, la muncă“.

Andrei Dan, 47 de ani, Satu Mare

„Noi venim aici la Olimp pentru priveliște și plajă. Stăm la hotel, aici (la Amfiteatru), nu este totul cum trebuie, dar priveliștea compensează. Să știți că dacă s-ar investi puțin în zona asta ar fi cea mai frumoasă stațiune de pe litoral. Acum multe hoteluri sunt închise, am văzut și eu când mă plimbam pe aici. Dar este liniște, este verdeață, plaja e liberă și curată. Pentru mine este în regulă“.