Cum încearcă operatorii de curse de croazieră să reducă poluarea/ În ce alte domenii cresc inițiativele de protecție a mediului?

De foarte mult timp, vasele de croazieră reprezintă, într-o oarecare măsură, un simbol al opulenței și consumerismului necontrolat, motiv pentru care ideea de “croazieră verde” ar putea suna mai degrabă ca o glumă proastă decât un efort serios de a schimba situația, dar într-o lume în care îngrijorările față de mediu sunt în creștere, chiar și asemenea industrii sunt nevoite să se adaptaze, arată CNN.

Într-adevăr, provocările legate de durabilitate abundă într-o industrie cunoscută pentru navele sale care scot dioxid de carbon, pentru producția excesivă de deșeuri (gunoi, ape uzate și ape gri) și pentru turismul excesiv din porturi – ca să nu mai vorbim de încălcările de mediu care au dus la sancțiuni bine mediatizate.

Industria croazierelor a transportat aproape 30 de milioane de pasageri și a contribuit cu peste 154 de miliarde de dolari la economia globală înainte de pandemie, în 2019; în ciuda sughițurilor pandemiei, este pe cale să depășească aceste cifre până la sfârșitul anului. Susținătorii croazierelor spun că aceste croaziere pot fi o forță a binelui, prin susținerea economiilor locale și prin inspirarea sentimentului de conștientizare culturală și de mediu al iubitorilor de plimbări pe mări și oceane.

Cu toate acestea, dependența industriei de păcura grea poluantă (HFO) pentru navele sale a pus-o în contradicție cu obiectivele globale ale Națiunilor Unite privind emisiile nete zero pentru 2050. În prezent, navele de croazieră și alte nave maritime sunt responsabile pentru aproape 3% din emisiile globale de gaze cu efect de seră în fiecare an. Considerate a fi mai rele decât zborul cu avionul în ceea ce privește emisiile de carbon per pasager, un raport realizat de Pacific Standard a arătat că amprenta medie de carbon a unei persoane se triplează în timpul unei croaziere.

În aceste condiții, CNN a identficat 5 operatori de linii de croazieră care au depus eforturi reale pentru a-și reduce emisiile:

• Hurtigruten – Această companie norvegiană de turism de aventură, cu o vechime de 130 de ani, încorporează un etos de sustenabilitate în centrul său. Lider în domeniul energiei verzi, Hurtigruten a renunțat la HFO pentru flota sa de nave mici în urmă cu mai bine de zece ani, în favoarea unor combustibili alternativi, mai ecologici, cum ar fi motorina marină și biocombustibilii.

• Ponant – Compania franceză de lux Ponant a lansat în 2021 o navă de expediție hibridă cu emisii reduse (care funcționează cu GNL și baterii electrice), Le Commandant Charcot, cu 245 de pasageri, și are planuri pentru o navă cu „impact zero” până în 2025.

• Star Clippers – Compania de navigație Star Clippers, cu sediul în Monaco, exploatează un trio de veliere înalte cu 166 până la 227 de pasageri care funcționează exclusiv cu energie eoliană până la 80% din timp (în rest, utilizează motorină cu conținut scăzut de sulf).

• Havila Voyages – Această linie de croazieră norvegiană, lansată în 2022, a lansat două dintre cele patru nave hibride planificate, efectuând itinerarii de-a lungul coastei norvegiene. Havila Voyages dispune de cele mai mari baterii de nave de pasageri de pe mare, ceea ce permite navelor sale să călătorească – pentru perioade de până la patru ore – în fiordurile protejate de UNESCO ale țării, în mod silențios și fără emisii.

• Explora Journeys – Acest nou brand de croazieră de lux al companiei de transport maritim MSC Group, cu sediul în Elveția, se lansează în această vară, dar va face cu adevărat valuri în 2027, când va debuta prima navă din lume alimentată cu gaz natural lichefiat, dotată cu celule de combustibil pe bază de hidrogen, împreună cu tehnologia de reducere a alunecării metanului.

Evident, planeta nu va fi salvată de câteva bărci cu tehnologii interesante, iar unele voci ar putea spune că aceste noi măsuri sunt prea puține și prea târziu după decenii întregi în care nimănui nu i-a păsat dacă acea “vacanță de vis” pe mare face sau nu rău ecosistemului.

Context

Cu toate acestea, este important de notat că acest trend în industria vaselor de croazieră este doar o parte a unui fenomen mult mai extins de “curățare” a industriilor tradiționale.

Potrivit unui raport realizat de Fortune Business Insights, citat de Forbes, piața sustenabilității și a energiei verde urmează să depășească pragul de 50 de miliarde do dolari până în 2029.

Printre industriile identificate de Forbes, de altfel foarte distructive, care au un potențial considerabil de a se reorienta spre un model de durată și mai armonios cu mediul înconjurător se numără cea a produselor animale și a laptelui alternativ, cea a scutecelor pentru copii și chiar industria automobilelor și cea a transportului de colete.

Eforturile de a deveni ”verde” pot fi văzute, într-o oarecare măsură, nu numai la nivel general, ci și în acțiunile și declarațiile unora dintre cele mai mari companii din lume.

The RoundUp, site dedicat produselor ecologice și dezvoltării sustenabile, a alcătuit o listă de companii care și-au luat angajamentul de a-și reduce nivelul de poluare în 2023 prin metode precum tranziționarea la energii verzi, regenerabile, folosirea de materiale reciclabile și lansarea de diverse inițiative verzi.

Printre companiile incluse în listă se numără nume mari precum Apple, Starbucks, IKEA, MCDonald’s, Amazon și, în mod surprinzător, chiar și giganți ai industriei automobilelor, precum Ford și General Motors, doi dintre cei mai mari producători de mașini din lume. 

Este greu de estimat care vor fi efectele reale ale schimbărilor recente pe care marile companii ale lumii par că încearcă să le facă, dar simplul fapt că acești coloși economici au ajuns, în final, să considere că e important, măcar la nivel de PR, să acorde atenție acestor probleme arată creșterea în popularitate a dorinței de a proteja mediul înconjurător.

Articol publicat inițial pe G4Media.ro.