Cel mai izolat trib de pe Pământ: Sentinelezii, oamenii uitați în timp de 60.000 de ani/ Ostilitatea acerbă față de străini și moartea misionarului american John Allen Chau

Cele 570 de insule care alcătuiesc împreună “Insulele Andaman și Nicobar”, unul din cele mai mici teritorii federale ale statului Indian, reprezintă, la prima vedere, un teritoriu nesemnificativ. Cu toate astea, micul arhipelag din Golful Bengal, aflat la peste 1.000 de kilometri distanță de coasta de est a Indiei este casa uneia dintre cele mai izolate și fascinante comunități din lume – Sentinelezii.

Una din populațiile native ale arhipelagului Andaman, despre care se crede că au ajuns în zonă cu circa 60.000 de ani în urmă, potrivit Survival International, sentinelezii sunt de departe cel mai izolat grup de pe insule. Cu o populație care este estimată la 50-250 de membri, ei trăiesc o viață de vânători-culegători, complet independenți de restul lumii. Desigur, nu se pot face estimări exacte ale populației lor, în mare măsură din cauza obiceiului lor de a trage cu săgeți în oricine încearcă să le deranjeze liniștea. 

În ceea ce privește atitudinea față de străini, sentinelezii nu par să discrimineze pe criterii rasiale. Nici măcar ceilalți nativi băștinași ai arhipelagului nu le pot înțelege limba, în ciuda faptului că trăiesc împreună pe același grup insular de zeci de mii de ani.

Pe lângă agresivitatea lor față de străini, sentinelezii au reușit să rămână izolați și datorită geografiei insulei care le reprezintă întreaga lume. Insula Santinelei de Nord (de unde și numele tribului) este de aproximativ mărimea Manhattan-ului, bogată în vegetație, bogată în recifuri de corali și lagune (care au fost afectate de un tsunami în 2004). 

Pe scurt, insula locuită de sentinelezi nu este numai parte a unui arhipelag ferit, înconjurat de sute de kilometri de ocean în toate direcțiile, ci și un loc propice pentru ca o mică comunitate să supraviețuiască, nederanjată, fără să aibă nevoie să se îndepărteze de locul natal sau să își schimbe modul de viață – iar tribul a profitat de această pace, deoarece chiar și în prezent, stilul lor de viață nu este cu mult diferit față de cum ar fi fost în era Paleolitică.

De ce sunt sentinelezii atât de ostili cu străinii?

Relația dintre nativii insulelor Andaman și restul lumii nu a început cu dreptul. Exploratorul european Marco Polo a scris despre Andaman în timpul călătoriilor sale în Asia de Sud-Est, iar pe nativi i-a descris drept “idolatrii ce trăiesc ca fiarele sălbatice” și canibali.

Descrierea lui Marco Polo cu siguranță nu este flatantă, dar trebuie menționat că, potrivit unor studii, notează Asociația de Studii Asiatice, aventurierul european nu este tocmai o sursă de încredere. De asemenea, o analiză realizată în 2006 de către guvernul indian, citat de Insider, a constatat că grupul nu practică canibalismul.

Spre deosebire de obiceiurile culinare ale sentinelezilor, agresivitatea lor nu este pusă la îndoială. În 1867, spre exemplu, o navă comercială indiană a naufragiat pe insulă, iar supraviețuitorii au raportat că au fost atacați de membri tribului, de care au fost nevoiți să se apere cu pietre și bețe. 

În final, membri echipajului au fost salvați de o navă a Marinei Regale Britanice, iar britanicii au hotărât să transforme insulele Andaman într-o colonie penală. 

Câțiva ani mai târziu, britanicii le-au demonstrat sentinelezilor că au avut dreptate când s-au temut de străini, atunci când au răpit șase membri ai tribului – doi bătrâni și patru copii. 

Bătrânii au murit la scurt timp după contactul cu europenii, foarte probabil din cauza lipsei de imunitate la bolile acestora, iar copiii au fost trimiși înapoi acasă încărcați de cadouri.

Din câte se pare, cadourile nu i-au impresionat prea mult pe membrii tribului. În 1896, un prizonier a scăpat din colonia penală din Andaman și a ajuns pe Insula Santinelei de Nord pe o plută improvizată, iar patrula de căutare l-a găsit “străpuns în mai multe locuri de săgeți și cu gâtul tăiat”, eliminând orice urmă de îndoială în privința opiniei băștinașilor față de vizitatori.

Relația dintre trib și restul lumii a rămas tensionată în secolul al XX-lea, dar au existat și anumite momente mai bune. În anii 70, liderul unei echipe National Geographic a fost rănit de o suliță în încercarea de a filma un documentar. Două decenii mai târziu, totuși, o echipă de antropologi indieni a descoperit secretul pentru a îi îmbuna pe băștinașii secretivi – nucile de cocos, care au fost acceptate ca și cadouri cu două ocazii separate.

Cadourile oferite în bună credință s-au dovedit utile și pentru antropologul indian T.N. Pandit, care a reușit să se întâlnească cu sentinelezii în circumstanțe pașnice, în 1991, potrivit BBC. Important de notat, totuși, este că întâlnirea dintre Pandit și trib a fost rezultatul unei serii de de expediții, tatonări și oferte de cadouri pe care antropologul a început-o în 1967.

Chiar și după ce Pandit a petrecut decenii întregi câștigând încrederea băștinașilor, tot nu l-au primit pe insulă sau în casele lor – contactul a fost făcut de la o distanță respectabilă de țărmul insulei, iar când antropologul a coborât din barcă și a încercat să traverseze apa puțin adâncă din apropierea malului, unul din sentinelezii care au ieșit pe plajă să îl întâmpine i-a explicat, prin semne, că este în pericol de a-și pierde capul.

În final, guvernul indian a acceptat că membri tribului preferă să fie lăsați în pace, însă lecția lui T.N. Pandit, care a abordat situația cu prudența necesară, nu a fost învățată de toată lumea.

În 2018, micuța insulă din Golful Bengal și locuitorii ei au ajuns în atenția comunității internaționale în urma unui incident tragic, moartea misionarului american John Allen Chau.

Chau, descris de The Guardian drept un iubitor al aventurii și adrenalinei a călătorit spre insulă în speranța de a îi converti pe băștinași la creștinism, o practică “misionară” populară în anumite cercuri religioase, în special în Statele Unite – cel puțin 130.000 de americani au plecat în astfel de misiuni în 2010, spre exemplu.

Moartea lui John Allen Chau demonstrează pericolul în contactarea grupurilor izolate care nu doresc și poate chiar nu sunt capabili de a interacționa cu lumea modernă. El a ajuns pe insulă la bordul unei bărci de pescuit, în ciuda faptului că accesul în zonă este interzis de autoritățile indiene, după cum confirmă și Joshua Project, o organizație creștină care susține activitățile misionare în lume prin monitorizarea grupurilor etnice cu cei mai puțini membri creștini.

În decursul a câteva zile, americanul a încercat în repetate rânduri să interacționeze cu sentinelezii, care au răspuns de fiecare dată în mod agresiv. Deși la un moment dat a înțeles că viața îi este în pericol, el a refuzat să părăsească insula, iar în final, la 17 noiembrie 2018, membrii tribului au fost surprinși de pe o barcă de pescuit îngropând un trup neînsuflețit pe plajă, potrivit ABC News.

Până în această zi, Insula Santinelei de Nord rămâne o curiozitate pentru oamenii de știință, aventurierii și curioșii din întreaga lume, dar după câte se pare, povestea enigmaticilor locuitori ai acesteia e sortită să rămână un mister.

Articol publicat inițial pe G4Media.ro.