Ce nu apare în raportul elogios al Comisiei Europene despre cât de pregătită este România să intre în Schengen: Două scannere de verificare în tot Portul Constanța/ Un avion de contrabandă intră ilegal în România, iar Armata nu-l vede/ Sistemele video pică fix când două tone de cocaină intră în țară -

Comisia Europeană a prezentat, miercuri, un raport elogios despre România și Bulgaria și a cerut Consiliului European să ia fără întârziere deciziile necesare pentru a permite celor două țări să devină parte a Spațiului Schengen. România are însă în continuare o serie de probleme despre care Comisia Europeană nu vorbește în raportul său. Info Sud-Est și G4Media au inventariat câteva dintre principalele vulnerabilități.

Publicitate electorală

Doar trei exemple din ultimii trei ani care intră în antiteză cu spusele Comisiei Europene sunt următoarele:

În 2019, sistemele de supraveghere video de pe coasta Mării Negre au căzut de cel puțin trei ori în momentul în care aproape două tone de cocaină intrau în România pe la Sulina. DIICOT a renunțat la acuzațiile față de polițiștii de frontieră, deși aceștia au interacționat cu traficanții și nu au raportat acest lucru.
În 2021, un avion suspect de contrabandă a intrat ilegal pe teritoriul României și s-a întors în Ucraina. Aeronava a fost prinsă de grănicerii ucraineni, în timp ce Ministerul Apărării român a recunoscut pentru G4Media că nu a văzut pe radare avionul contrabandiștilor ucraineni, deși o patrulă a Poliției de Frontieră l-a văzut cu ochiul liber și a atras atenția Forțelor Aeriene.
În prezent, doar două scannere sunt funcționale în tot Portul Constanța, iar în primele nouă luni din 2022 au fost verificate doar puțin peste 10.000 de containere și vehicule, în condițiile în care portul este tranzitat anual de aproximativ 400.000 de containere, la care se adaugă și vehiculele aferente acestora.

În acest context, Comisia Europeană spune, în raportul de susținere a României pentru aderarea la Schengen, că:

Publicitate electorală

”România dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate și solidă, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră, precum și de cooperare polițienească internațională”.

Autoritățile știu doar ”TEORETIC” câte containere pot scana

Autoritatea Vamală Română are un singur scanner funcțional în Portul Constanța, acolo unde anual intră și ies aproximativ 400.000 de containere cu mărfuri din întreaga lume, transmite instituția într-un răspuns pentru Info Sud-Est și G4Media.

Serviciul de Poliție Transporturi Maritime deține și el un scanner mobil, funcțional de la finalul lui 2020. Cele două aparate au reușit să verifice, în primele nouă luni ale acestui an, doar puțin peste 10.000 de vehicule și containere, conform informațiilor furnizate de cele două instituții.

Deși traficul de mărfuri prin Portul Constanța a crescut semnificativ în contextul războiului din Ucraina, numărul scannerelor funcționale a rămas același. România a cumpărat scannere în urmă cu mai bine de un deceniu, la cerința și cu banii UE, pentru combaterea evaziunii și contrabandei, însă acestea nu au funcționat, problema fiind rezumată sugestiv de fostul ministru de Finanțe și premier Florin Cîțu, într-o declarație din 2020: ”Nu funcționează. Aceste scanere au devenit o legendă”.

În paralel, o parte importantă din evaziunea fiscală a României, despre care Comisia Europeană susținea în 2021 că este cea mai mare din UE, se consumă în Portul Constanța, în principal din cauza lipsei unei verificări amănunțite a containerelor și vehiculelor care tranzitează zona.

G4Media a întrebat Autoritatea Vamală Română, aflată în subordinea Ministerului Finanțelor, câte scannere există în Portul Constanța, când au fost ele cumpărate, câte din aparate sunt funcționale în prezent, ce capacitate au și câte containere au fost scanate de la începutul anului până la 30 septembrie. Aceleași întrebări au fost adresate și Poliției Române, care are în dotare un Cargoscan (scanner mobil, n.red.). Aparatul este deținut de Serviciul de Poliție Transporturi Maritime Constanța.

Autoritatea Vamală Română a declarat că doar unul dintre cele două sisteme de scanare este funcțional. Aparatul mobil, tip Roboscan 1MC, nu mai este funcțional de șase ani și a operat doar în perioada 2012-2016:

”Capacitatea de scanare/oră este o performanță tehnică TEORETICĂ dată de fiecare producător în broșurile de prezentare a tipurilor/modelelor de sisteme de scanare, trailere și containere (…) Calculul în aceste ipostaze determină o capacitate de scanare între 120 și 200 trailere/oră. TEORETIC (…) În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022, au fost efectuate un număr de 8.339 operațiuni de scanare (containere și vehicule)”, a transmis Daniel Costinel Nache, secretar general al Autorității Vamale Române din cadrul Ministerului Finanțelor. Răspunsul integral poate fi consultat aici.

Serviciul de Poliție Transporturi Maritime Constanța a transmis că scanează, în medie, aproape 4 vehicule și 4 containere pe zi:

”În perioada 01.01.2022-30.09.2022 au fost scanate 992 vehicule și 1031 de containere. Scannerul poate efectua scanări continue pe perioada unei zile în medie aproximativ 3-4 pe oră dacă sunt întrunite toate condițiile, respectiv: vreme favorabilă (fără ploaie, zăpadă, îngheț, vânt de până la 40 km/oră, căldură la nivelul solului de până la 55 grade Celsius etc), flux continuu de camioane, lipsa eventualelor erori de sistem. La acest moment scannerul este funcțional”.

Sistemele de supraveghere video de pe coasta Mării Neagră au căzut exact când aproape 2 tone de cocaină intrau în România

În martie 2019, aproape două tone de cocaină au intrat în România (pe la Sulina), iar sistemele de supraveghere video pe coasta Mării Negre au căzut de cel puțin trei ori în timpul transportului, așa cum arăta G4Media într-o analiză din aprilie 2019.

Din cauza încărcăturii prea mari a șalupelor rapide cu care era transportată cocaina, ambarcațiunile s-au răsturnat, drogurile au ajuns în Dunăre, apoi pe malul litoralului românesc și bulgăresc.

Conform datelor obținute de G4Media.ro, tocmai în ultimele zece zile ale lunii martie, adică atunci când s-a efectuat transportul și au fost descoperite drogurile, turnurile din zona Vadu și Sulina – mai exact cele de la Grindul Chituc, Gura Portitei, Perisor, Sfantu Gheorghe, Far Sulina – au cedat de mai multe ori.

Sursele G4Media au arătat că angajații Poliției de Frontieră și ai Portului Constanța nu au primit nicio alertă în jurul perioadei 20-23 martie prin care să fie anunțați de un posibil transport masiv de droguri care să intre în România. Din 26 martie și până pe 15 aprilie 2019, autoritățile române și bulgare anunțau descoperirea altor și altor pachete cu droguri care ajungeau la mal.

Anchetatorii DIICOT au deschis un dosar penal, să stabilească dacă traficanții cocainei descoperite în aprilie în Marea Neagră și pe țărm au fost ajutați de angajați ai Ministerului de Interne, din Poliția de Frontieră sau de la alte structuri din cadrul ministerului care au acces la datele privind supravegherea granițelor. Mai multe detalii, aici. DIICOT a renunțat, după un an, la acuzațiile față de polițiștii de frontieră, deși aceștia au interacționat cu traficanții și nu au raportat evenimentul, arată rechizitoriul care poate fi consultat aici.

Avionul de contrabandă care a intrat ilegal în România și nu a fost reperat de MApN. L-au depistat ucrainenii

Un avion suspect de contrabandă a intrat ilegal pe teritoriul României, în august 2021, și s-a întors în Ucraina fără să fie reperat de Armata Română. Aeronava a zburat din Ucraina în România și înapoi, conform Serviciului de Stat al Grănicerilor din Ucraina.

Ministerul Apărării a admis într-un răspuns pentru G4Media.ro că nu a reușit să localizeze pe radare avionul contrabandiștilor ucraineni care, în data de 7 august 2021, a intrat în spațiul aerian al României pe la Vicovu de sus, Suceava, a ieșit și apoi a fost interceptat de un MIG al ucrainenilor.

Acest lucru a fost posibil deși o patrulă terestră a Poliției de Frontieră a văzut aeronava, iar Poliția de Frontieră a anunțat Centrul de Operaţii Aeriene de la Balotești din cadrul Forțelor Aeriene Române. Potrivit unui răspuns al Poliției de Frontieră pentru Europa Liberă, polițiștii au văzut și când aeronava se întorcea în Ucraina. Ei susțin că au informat partea ucraineană, fapt ce a condus la interceptarea aeronavei de către ucraineni. În plus, notează Europa Liberă, în zonă erau trei camere de termoviziune, una fixă și două mobile, dar nu erau îndreptate spre traseul aparatului.

Încasări mai mari cu 2.500 % la Vama Nădlac 2 față de 2021, după dosarul DNA cu 4 parlamentari PSD acuzați că cereau taxă de la vameși

Radio Timișoara anunța în noiembrie 2020 că încasările de la punctul de control al traficului de mare tonaj din Vama Nădlac 2 crescuseră în primele 10 luni ale anului cu 2.500% față de aceeași perioadă din 2019.

Explicația oficialilor era că această creștere venea în urma unei anchete DNA care înlăturaseră controlorii de trafic suspectați de corupție. În plus, conducerea instituției decisese să implementeze supravegherea permanentă a punctelor de lucru din Vamă și să deruleze controale inopinate, inclusiv noaptea.

Procurorii DNA au deschis un dosar penal în 2019, care arăta cum Vama Nădlac 2 era controlată de șefii PSD din regiune și devenise un adevărat focar de corupție, mita pentru un astfel de post ajungând și la 5.000 de euro.

Dorel Căprar, deputat PSD – între timp exclus din partid și plecat la partidul lui Dan Voiculescu – a fost trimis în judecată în 7 aprilie 2020 în dosarul şpăgilor adunate de DRDP Timişoara pentru PSD Arad. În total, trei deputați PSD, Dorel Căprar, Florin Tripa, Luminița Jivan și un senator social democrat, Ioan Chisăliță, au fost trimiși în judecată în acest dosar.

Alături de ei au fost trimiși în judecată mai mulți șefi de la Vama Nădlac 2 (Cristian Horgea și Elisabeta Miuțescu) și de la DRDP Timișoara, cei mai mulți fiind acuzați de luare și dare de mită, trafic de influență și folosirea influenței sau autorității de către persoana care ocupă o funcție de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

În principal, foștii lideri de la PSD Arad sunt acuzați că luau mită pentru angajarea în funcție de controlor de trafic sau în funcții de conducere la DRDP Timișora, iar aceștia la rândul lor pretindeau taxă de protecție de la angajați sau fraudau concursurile de angajare.

DNA susține că șefii de la DRDP Timișoara cereau taxa de protecție controlorilor de trafic între 100 și 500 de euro lunar pentru a fi menținuți în funcții. Unul dintre foștii șefi DRDP ar fi cerut sume negociate între 5.000 și 10.000 de euro de persoană pentru fraudarea concursului la ocuparea funcției de controlor de trafic.

Drogurile, contrabanda și corupția din Portul Constanța, în raportul Global Initiative Against Transnational Organized Crime

Într-un raport din iulie 2022 al Global Initiative Against Transnational Organized Crime, denumit „Hublouri: Explorarea rutelor maritime balcanice”, se arată că lipsa scannerelor și corupția din Portul Constanța facilitează intrarea drogurilor prin port.

În 2016, 2,5 tone de cocaină au fost descoperite într-un container cu cutii de banane care venea din Columbia. Cocaina urma să ajungă în Olanda pe căi terestre, arată raportul citat de jurnaliștii Context.ro. Un alt exemplu oferit este captura de 1,5 tone de hașiș și 751 de kilograme de pastile de captagon, din 2020, provenite din Siria.

Nici în ceea ce privește traficul de țigări lucrurile nu stau foarte bine în rapoartele organizațiilor internaționale:

„Constanța a fost cunoscută în trecut ca un paradis pentru contrabanda cu produse din tutun, iar confiscările recente sugerează că acest comerț ilicit continuă”, se mai arată în raport, mai arată sursa citată.

Portul Constanța este, de asemenea, expus la importul de deșeuri ilegale din Europa de Vest. Conform unui reprezentant al Gărzii de Coastă, citat în raport, în ultimii cinci ani, din cele 246 de dosare penale investigate în Portul Constanța, cele mai multe au fost legate de fraude vamale și importuri de produse contrafăcute.

Notă: Global Initiative Against Transnational Organized Crime este o organizație independentă a societății civile, cu sediul la Geneva (Elveția). Printre membrii rețelei se numără profesioniști din domeniul aplicării legii, al guvernării și al dezvoltării, care caută strategii și răspunsuri noi la crima organizată. GIATOC colaborează în rapoartele sale, printre alții, și cu USAID, și Comisia Europeană.

Context

Conform unui raport al Comisiei Europene din 2021, evaziunea fiscală din România este cea mai mare din UE, iar o mare parte din fenomen se consumă în Portul Constanța, tocmai din cauza lipsei verificărilor temeinice ale containerelor.

Într-o investigație care viza Portul Constanța, Info Sud-Est arăta cum țara noastră a achiziționat de mai multe ori scannere, unele cu fonduri europene, pe care le-a montat în vămi ca să reducă fenomenul evaziunii.

Totodată, Europa Liberă a arătat, în 2021, cum 15 scanere au fost cumpărate în urmă cu mai bine de un deceniu, dar care au devenit nefuncționale în lipsa mentenanței. Achiziția a fost făcută la cerința Uniunii Europene pentru a combate eficient contrabanda. Scanerele aveau misiunea de a depista marfă de contrabandă, precum arme, droguri, tutun sau alcool.

Fostul ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, susține că problema a fost ridicată la nivelul CSAT în 2018, iar ulterior s-a încercat achiziția de noi scanere:

„Nu se vrea să avem scanere în vămi. Stricarea acestor scanere s-a făcut lovindu-le cu TIR-urile, chipurile, accidental și nu au mai putut fi folosite în scopul pentru care au fost instalate. Toate cifrele indică faptul că lipsa acestor scanere din punctele de intrare și ieșire din țară aduce un prejudiciu puternic la bugetul de stat. Vă dau un exemplu din zona de țigări, cel puțin un miliard este pe an suma care, în loc să intre în buget, se duce pe piața neagră. Un miliard se duce doar în zona de țigări. Gândiți-vă în zona celorlalte produse care pot intra în țară fără să respecte legile: băuturi, arme, droguri, orice”, a spus, pentru Europa Liberă, Eugen Teodorovici.

Și ultimii doi miniștri de Finanțe ai României, în subordinea cărora s-a aflat chestiunea scannerelor, au rezumat sugestiv cum stăm astăzi la acest capitol: