La 26 martie alegătorii bulgari sunt chemaţi la urne pentru desemnarea reprezentanţilor în Parlamentul (Sobranie) de la Sofia în a treia rundă de alegeri legislative în ultimii trei ani. La 21 ianuarie 2017 a fost inaugurat mandatul de preşedinte al Republicii pentru socialistul Rumen Radev, prim ministrul conservator Boiko Borisov şi-a prezentat demisia iar Parlamentul a fost dizolvat.
Un sondaj Gallup International Bulgaria dat publicităţii la începutul lunii februarie de „Novinite” susţine o cursă umăr la umăr între protagonişti. Cu toate acestea, pentru prima dată în ultimii ani, Partidul Socialist Bulgar a trecut în frunte, cu 28,7% din intenţiile de vot, fiind urmat de formaţiunea politică GERB, de centru dreapta, a lui Boiko Borisov, cu 27.6% din preferinţe. În următorul Legislativ de la Sofia ar mai intra încă patru partide, în condiţiile în care pragul minim de acceptare este de 4%: naţionaliştii lui Krasimir Karakacianov, coaliţia politică a minorităţii turce, DOST, Blocul Reformist şi, cu totul surprinzător, grupul nou sosit Volia („Voinţa”) al puternicului om de afaceri din Varna, Veselin Mareşki, care ar aduna aproape 8% din opţiunile electoratului. În topul încrederii publice, fostul premier Borisov a ajuns la doar 24,6% în vreme ce preşedintele Rumen Radev se află la 41,7%. Între ei, aceeaşi Kornelia Ninova, preşedinta partidului Socialist, cu 25%. Totuşi, nici fostul premier Borisov nu este în degringoladă şi nici noul preşedinte Radev nu a atins cote surprinzător de înalte la două săptămâni de la învestire. Până acum, un meci egal.
Kornelia Ninova, preşedintele Partidului Socialist Bulgar, este figura dominantă a campaniei electorale din Bulgaria. Pentru prima dată în istoria postcomunistă a statului, socialiştii nu au venit cu propuneri exclusiv sociale în faţa electoratului. Energica lideră a Stângii a organizat al 49-lea Congres al Partidului şi a aplicat unul dintre cele mai dure diagnostice rostite vreodată în Bulgaria: dacă nu se opreşte corupţia, dispare statul oficial.
„Mafia, corupţia şi modul defectuos al tranziţiei au creat în Bulgaria un stat paralel”, a spus Ninova în faţa sutelor de delegaţi. Cel mai important cotidian de la Sofia, „24 ceasa”, titra, imediat: „Kornelia a câştigat: reforme revoluţionare în Partidul Socialist Bulgar”, iar cotidianul de stânga „Trud” punea pe prima pagină anunţul: „Ninova închide statul paralel”.
Lupta anticorupţie din Bulgaria nu este deloc o temă nouă, nici pentru clasa politică, nici pentru societate. Preşedintele Rumen Radev a anunţat public, imediat după învestire, că priveşte cu interes spre modelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România şi că prima vizită bilaterală pe care o va face va fi la Bucureşti. Presa bulgară a urmărit cu atenţie evenimentele de la Bucureşti din prima săptămână a lunii februarie şi a acordat spaţii generoase problemelor politice şi sociale ivite. Raportul MCV pentru Bulgaria, emis la finele lunii ianuarie, constată deficienţe majore în eradicarea unui fenomen care a construit din această ţară imaginea celei mai corupte din interiorul Uniunii Europene. Modalităţile de construire a independenţei justiţiei bulgare- scrie raportul de la Bruxelles- trebuie elaborate mai rapid şi acceptate consensual de viitorii lideri stabiliţi de alegerile legislative. Iar modelul, susţine textul documentului, trebuie căutat inclusiv în state care au trecut prin situaţii similare. În acest caz, România este cel mai bun exemplu. Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene, socialist olandez, a transmis oficial, odată cu raportul MCV, că monitorizarea, chiar cu asprime, a sistemului juridic bulgar nu va afecta deciziile politice rezultate din deţinerea de către Sofia a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2018. Prim- ministrul interimar Ognian Gherdjikov şi-a asumat concluziile şi a promis că le va transmite, ca atare, succesorului său, peste două luni.
Declaraţiile publice ale Korneliei Ninova referitoare la corupţia din Bulgaria au anulat în dezbaterea publică chiar şi intenţiile declarate ale acesteia de a reface relaţiile cu Rusia, în cazul unei victorii la 26 martie. Lidera Partidului Socialist a promis că va cere Uniunii Europene să ridice sancţiunile la adresa Rusiei, fiind prima ţară membră care ar face acest gest politic. „Guvernul lui Boiko Borisov – a spus Ninova- nu a apărat interesul naţional în această problemă”. Reluarea relaţiilor economice cu Rusia este necesară pentru creşterea economică a Bulgariei, spune şefa socialiştilor, cea care şi-a asumat promisiunea unei creşteri economice de 12% în următorii patru ani. Pentru acest lucru, ea ar fi dispusă chiar să îl invite la Sofia pe Vladimir Putin. Nimic ieşit din comun în această situaţie, scrie „New York Times” la 4 februarie: „în momentul de faţă, vocile pro-occidentale din Bulgaria sunt în defensivă iar curentele naţionaliste susţin o apropiere de Rusia”. Şi această apropiere de Kremlin mai este vizibilă, scriu americanii, în Slovacia, Letonia, Ungaria şi Serbia, inclusiv din motive legate de confuzia răspândită de preşedintele Donald Trump în relaţiile pe care acesta şi le-ar dori cu Vladimir Putin.
Totuşi, niciun fel de reformă nu pare a fi posibilă fără un model asumat de luptă anti-corupţie la nivel înalt. Iar Bulgaria, din acest punct de vedere, a păşit într-o altă eră. Kornelia Ninova a desemnat „statul paralel”, acela al tuturor celor care încalcă legile şi regulile. Cât costă statul paralel al Bulgariei? O spune tot preşedinta Partidului Socialist Bulgar: 2 miliarde leva în sănătate, 1,5 miliarde leva în educaţie, 3 miliarde leva în înţelegerile ilicite ale cartelurilor economice. Un total de aproximativ 10 miliarde de leva. Mai pe româneşte: în jur de 5 miliarde de euro. „Trebuie să închidem acest stat paralel!”, a fost decizia luată de lidera socialiştilor de la Sofia, aruncându-se provocarea îndeosebi în curtea principalului adversar politic, formaţiunea GERB.
În primăvara anului 2015, într-un discurs susţinut la Varna, prim-ministrul Boiko Borisov, vizat direct de Kornelia Ninova în aceste zile, se declara extrem de supărat în legătură cu percepţiile europene asupra Bulgariei, raportându-se, ca de obicei, la România. „România – spunea atunci Borisov- primea înainte un raport de monitorizare pe justiţie din partea Comisiei Europene o dată la şase luni, în timp ce Bulgaria – o dată la un an şi jumătate. Ce naiba s-a schimbat?” Şeful guvernului de la Sofia i-a cerut, chiar, ministrului Justiţiei, Hristo Ivanov, să proiecteze înfiinţarea variantei bulgare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, care ar fi vizat peste 7000 de potenţiale încălcări ale legii din partea unor înalţi oficiali. Rezistenţa unei bune părţi a clasei politice bulgare şi corupţia sistemului juridic bulgar au anulat, până acum, această iniţiativă.
Deciziile luate de liderul Partidului Socialist, Kornelia Ninova, sunt menite să atragă un electorat ostil Stângii, mai ales după experienţa dezastruoasă a guvernului Plamen Oreşarski (2013- 2014), obligat să părăsească puterea în urma unor masive demonstraţii publice la Sofia şi în alte mari oraşe ale ţării. De atunci, formaţiunea GERB, de centru- dreapta, a dominat viaţa politică a Bulgariei până la alegerile prezidenţiale din noiembrie anul trecut când Ţeţka Ţaceva, candidata Dreptei, a pierdut fără drept de apel în faţa generalului Rumen Radev. În acelaşi timp, de mai bine de jumătate de an este evident efortul liderei socialiştilor de a împinge acest partid spre centru, ieşind din zona aprecierilor continue potrivit cărora ar fi nimic mai mult decât continuatorii Partidului Comunist Bulgar.
„Statul paralel” invocat de unul dintre protagoniştii alegerilor legislative bulgare nu poate fi eradicat fără un efort consensual politic, fără sprijinul masiv al opiniei publice şi fără construirea de instituţii juridice independente. Un parcurs extrem de greu. Cel mai probabil, indiferent de câştigătorii din 26 martie 2017, „statul paralel” va primi declaraţia de război. Întrebarea rămâne: este pregătită Bulgaria pentru un conflict îndelungat şi necruţător atât cu propria istorie recentă cât şi cu o bună parte a clasei decidenţilor din statul legal? Aici, răspunsul venit din România este unul destul de simplu: o altă soluţie la îndemână nu prea mai este.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
