Candidații la parlamentare prezenți la conferință au îndemnat la unitate pentru salvarea patrimoniului

În perioada 21 septembrie – 21 noiembrie s-a desfășurat Campania #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut, un demers inițiat de ziarul Info Sud-Est în parteneriat cu Consiliul Județean Constanța, Primăria Municipiului Constanța, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Direcția Județeană pentru Cultură Constanța.

Campania a vizat modificarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și s-a încheiat cu o conferință publică ce a avut loc în data de 23 noiembrie, în Sala Ovală a Prefecturii Constanța.

Întâlnirea a reprezentat o premieră pentru Constanța pentru că a reușit să îi aducă la aceeași masă pe toți actorii instituționali importanți pentru soarta patrimoniului istoric.

La eveniment au fost prezenți și parlamentari sau candidați pentru alegerile din 11 decembrie. De menționat este faptul că au fost trimise invitații și a existat un dialog pe această temă cu liderii tuturor partidelor care au candidați eligibili pentru alegerile parlamentare din decembrie. Din motive independente de organizatori, nu toate partidele politice au fost reprezentate în cadrul evenimentului.

La conferință au participat Vergil Chițac, candidat PNL pentru Senat, deputatul Mircea Titus Dobre, candidat PSD pentru Camera Deputaților, senatorul Mircea Banias, candidat ALDE pentru Camera Deputaților și senatorul Christian Gigi Chiru, candidat ALDE pentru Senat.

Vergil Chițac, candidat PNL pentru Senat: „Este nevoie de un proiect endogen pentru restaurarea întregului patrimoniu cultural“

„Îmi place denumirea #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut pentru că timpul pierdut oricum nu mai putem să îl recuperăm. Eu îmi aduc aminte că începuturile mele politice țin de o problemă de genul acesta, în sensul în care am avut în legislatura trecută un coleg de la PNL care era chiar consilier și care cumpărase prin zona aceea a Pieței Griviței un pământ pe care era o clădire remarcabilă de patrimoniu cultural în stil armenesc. A fost ceva vâlvă, probabil presa știe, și primul lucru pe care l-am cerut a fost să demisioneze din Consiliul Local pentru că mi s-a părut anormal. Sigur că lucrurile așa au evoluat. S-a lăsat acea construcție să se degradeze, s-a declasat și uite că acum se pot face construcții acolo. Patrimoniul cultural al Constanței, dacă îl punem în valoare, este evident că ne va arăta un lucru foarte important. Că din 21 de naționalități care sunt pe teritoriul României 19 trăiesc în Constanța. Aproape că nu există o zonă cu un mix mai mare de etnii care să nu fi avut de-a lungul timpului nici un fel de problemă de natură confesională și acest lucru este extrem de important. Documentându-mă pentru proiectul dumneavoastră citeam interviul academicianului Răzvan Theodorescu, care îl reproducea pe poetul Jean Cocteau, care spunea așa: „Orientul începe acolo unde nu se mai întreține nimic“. E limpede că noi suntem în Orient. Și îmi aduc aminte că acum vreo 12 ani eram la Universitatea Babeș- Bolyai, chiar în cabinetul rectorului Marga, și mi-a spus că domniile lor făcuseră un studiu științific, care a demonstrat că Occidentul pătrunde în România cu 20-25 de kilometri pe an. N-am putut eu atunci să realizez foarte repede cum poți ca un set de valori, Occidentul este un set de valori, să le transpui în ceva liniar, dar se pare că așa e. Mi-a fost și rușine să întreb unde suntem. Sper să nu se oprească la arcul carpatic, cum spun unii. Vorbea cineva de comunism. Păi eu întreb așa retoric, Mormântul Hypogeu a fost descoperit pe timpul comunismului. Cred că dacă nu îl descopeream, atunci probabil că acum nu știam de el. Nu se poate ca Mormântul Hypogeu care, nu-i așa, ne aduce aminte de vremea lui Constantin cel Mare, să fie în halul acesta. Nu se poate ca Edificiul Roman cu Mozaic, și mă bucur că domnul președinte al Consiliului Județean spune că s-a aprobat finanțarea lui… Constanța adevărată începe de acolo, pentru că de acolo au început primele schimburi comerciale. Fără comerț, fără schimburi comerciale nu se putea face nimic. Eu nu cred că legislația actuală, așa cum arată ea, e adevărat cu lacune, este cauza esențială a acestor degradări. Până la urma urmei este o chestiune de instituție și de oameni. Eu nu cred că de exemplu această lege nu putea fi modificată printr-o ordonanță de urgență. Cum mi-e greu să înțeleg, domnul rector Rugină, fac și eu ca un jurnalist, cu toată dragostea, spunea domnul Florin Anghel că trebuie întrebată Universitatea. Totuși Universitatea trebuie să fie racordată la mediul economic, social și cultural al cetății. Pentru că, nu-i așa, imperativele absolvenților care trebuie să fie? Să știe, să facă, să fie specialiști, să trăiască în comunitate. Avem acolo o facultate de istorie, dar sigur că pentru asta trebuie o independență politică. Și lucrul acesta nu vă privește pe dumneavoastră. Eu nu am avut impresia de-a lungul acestor 27 de ani că universitățile din Constanța au fost independente politic și dacă sunt independente politic ele trebuie să aibă o voce în comunitate, trebuie să critice derapajele tuturor: ale instituțiilor, ale oamenilor, ale entităților. Acceptăm că aceste lucruri care vin din trecut, care sunt istoria noastră, care ne dau niște informații extrem de relevante și ne conturează, dacă vreți, memoria noastră colectivă comună, reprezintă un patrimoniu inestimabil social, este zestrea noastră, este un tezaur de viață și acceptăm că dacă nu-l cunoaștem ne expunem unor riscuri greu de evaluat? Cred că întrebarea este retorică. Și dacă acceptăm, eu cred domnule președinte al Consiliului Județean că trebuie să luați inițiativa și să aveți un proiect endogen pentru restaurarea întregului patrimoniu cultural, e adevărat, pe mai mult timp, fiindcă nimeni nu spune că se face de azi pe mâine, în care să prevedeți acțiuni concrete, surse de finanțare, responsabilități și termene, și care să fie evaluat periodic“.

Mircea-Titus Dobre, deputat și candidat PSD pentru Camera Deputaților: „Ca să facem ceva concret trebuie ca specialiștii să stea de vorbă la masă cu parlamentarii și să le spună ce să facă“

„Mulțumesc pentru invitație celor de la Info Sud-Est și cred că le revine o sarcină foarte grea după data de 11 decembrie, ținând cont de faptul că pentru a duce acest proiect până la capăt trebuie să își asume calitatea de coordonator al acestui grup. De ce vă zic acest lucru? Pentru că indiferent ce face factorul politic și ce ar putea decide în Parlamentul României este vorba de faptul că nimeni de aici, cei care suntem de partea asta a mesei, a politicienilor, nu poate să se priceapă pe acest domeniu cum poate, spre exemplu, domnul Traian Cliante, doamna Doina Păuleanu, doamna Maria Magiru, domnul Costin Scurtu, domnul profesor Florin Anghel. Și cred că dânșii trebuie să se așeze și trebuie să ne spună ce să facem. Este o lege organică care nu poate să fie modificată printr-o ordonanță de urgență nespecificând clar care este urgența. Orice ordonanță de urgență care apare și modifică o lege organică trebuie să se pună de comun acord cu niște specialiști. Dacă nu există un acord cu specialiștii, degeaba dăm aceste ordonanțe de urgență care la rândul lor vin în Parlamentul României și iar începe o tevatură de modificare a respectivei ordonanțe de urgență și ne mișcăm în jurul cozii. Deci ca să facem ceva concret și foarte simplu trebuie ca specialiștii să stea de vorbă la masă cu parlamentarii și să le spună ce să facă. Că dacă nu le spune ce să facă, eu de exemplu sunt economist, gândiți-vă la cât pot eu să mă pricep pe zona asta de cultură. Și fiecare de aici avem o anumită profesie. Să fiți convinși că în comisia de cultură nu toți oamenii sunt oameni de cultură sau specialiști în cultură. Haideți să fim corecți și să ne asumăm aceste lucruri în așa fel încât după data de 11 decembrie cei de la Info Sud-Est să fie coordonatorii acestui grup de lucru care să ne așeze pe toți la aceeași masă“.

Mircea Banias, senator și candidat ALDE la Camera Deputaților: „Foarte multe clădiri de patrimoniu au fost lăsate să se degradeze pentru a fi demolate și pentru a fi exploatat terenul pe care se află“

„Am ocupat funcția de președinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regională și Administrarea Activelor Statului în Senatul României, sunt încă președintele acestei comisii permanente a Senatului până la sfârșitul mandatului și de-a lungul celor patru ani de mandat am avut evident mai multe întâlniri cu reprezentanți ai Executivului, cu reprezentanți ai instituțiilor de cultură. N-a fost comisie decizională, evident există o comisie de cultură în cadrul Senatului, ca și la Camera Deputaților, dar de fiecare dată am constatat că există o reținere și o reticență inexplicabile în ceea ce privește situația patrimoniului din România, care la nivel național este foarte rea, dar la Constanța cu precădere s-au întâmplat lucruri pe care din păcate nu o să mai putem să le îndreptăm. Evident că responsabilitatea și vina o purtăm fiecare dintre cei care am fost implicați în viața cetății și e bine să ne asumăm partea de vină care ne revine. Eu sper ca următorul legislativ să adopte o poziție diferită de cea pe care au avut-o ultimele legislative în România, în sensul în care sunt o mulțime de lucruri care trebuiesc făcute. E foarte ușor să interzici ceva, din păcate nici legile restrictive pe care le-am dat nu au fost aplicate și așa cum vedem și în Constanța, cum vedem și în București, foarte multe clădiri de patrimoniu au fost lăsate cu bună știință și intenționat să se degradeze pentru a fi demolate și pentru a fi exploatat din punct de vedere imobiliar terenul pe care se află. În mod firesc, clădirile de patrimoniu se află în centrul orașelor, nu sunt la periferie și valoarea imobiliară a terenurilor este foarte mare. Eu pot să vă asigur că așa cum am făcut-o cu toții, și colegii mei de la celelalte partide pot să confirme acest lucru, întotdeauna când au fost interese ale județului Constanța, ale orașului Constanța, nu a existat o competiție. Pe de altă parte nu pot să nu îmi aduc aminte că am fost reprezentați în Guvernele României, am avut pentru o perioadă de timp și ministru al Culturii un constănțean și cred că s-ar fi putut face mult mai multe. N-am nici o îndoială că împreună cu colegii care vor deveni parlamentari în urma scrutinului din 11 decembrie ne vom preocupa și plecând de la inițiativa dumneavoastră vom face lucruri concrete. Și ca să dau un singur exemplu mă gândesc că ar fi foarte bine să se constituie un fond la nivel național prin care să fie, a dat domnul profesor exemplu o clădire hidoasă din piața Ovidiu… Evident că acea clădire are un proprietar care a cheltuit bani ca să o ridice. Cred că ar fi oportun să creem un fond din care proprietarii să fie despăgubiți în eventualitatea unei exproprieri și a unei demolări“.

Christian Gigi Chiru, senator și candidat ALDE pentru Senat: „Îmi exprim disponibilitatea și am convingerea că toți parlamentarii prezenți și nu numai, toți parlamentarii constănțeni vor susține un demers legislativ“

„Sunt onorat să fiu într-o asistență atât de selectă și atât de pricepută într-un domeniu atât de important. Sunt onorat să fiu totodată cel care a creat un precedent de colaborare parlamentară în Dobrogea și mă refer la Legea Dobrogei. Sunt inițiatorul acestei legi pe care am dus-o la capăt cu sprijinul tuturor parlamentarilor dobrogeni, fără să se țină cont de culoarea politică. De asemenea, am ascultat cu foarte mare atenție tot ce s-a spus aici și am văzut și declarații politice, și regrete că anumite lucruri nu au mers bine, și direcții în care erau responsabilizați unii sau alții dintre cei prezenți la masă, c-am purta această povară a stării în care se află patrimoniul cultural al Constanței astăzi. Cumva sunt de acord cu punctul de vedere tăios al domnului profesor Anghel. Sunt de acord și cu direcția pe care doamna Trandafir, aceea de valorificare a potențialului cultural, dar numai că nu e un concept nou. Italienii, francezii, occidentalii îl aplică de mulți ani. Dar pentru că toate lucrurile pe lumea asta au nevoie de un început, și eu salut această inițiativă, îmi exprim disponibilitatea și am convingerea că toți parlamentarii prezenți și nu numai, toți parlamentarii constănțeni vor susține un demers legislativ care să ușureze clasarea, declasarea, clarificarea abandonului, exproprierea dacă este nevoie. Dar acest lucru, domnilor și doamnelor specialiști, trebuie să plece de jos, de la dumneavoastră, care vă loviți de lege, cei care o aplicați în fiecare zi și cei care v-am auzit mai devreme că vă plângeți de problemele pe care le ridică aplicarea legislației în vigoare. Eu sunt convins că dacă se creează acea echipă de lucru și orgoliile sunt lăsate la o parte, și lucrurile vor funcționa, eu sunt convins că propunerea legislativă așa cum spuneam poate îmbrăca o formă aplicabilă, o formă care să vă ajute și să ne ajute să salvăm patrimoniul cultural și o dată pornite aceste lucruri spuneam că îmi exprim disponibilitatea și mă bazez pe toți parlamentarii constănțeni, poate transformăm Constanța și într-o destinație culturală, pentru că slavă Domnului, înaintașii noștri au fost destul de pricepuți și destul de interesați să dezvolte acest lucru. Mulțumesc încă o dată de invitație, privesc cu optimism și vreau să subliniez și eu acest lucru la actuala administrație, atât domnul primar cât și domnul președinte de Consiliu Județean, îi văd, pe lângă tinerețea pe care o au și dorința de a face ceva, sunt optimist că vor face ceva și cel puțin începând de astăzi lucrurile nu vor sta la fel de prost dacă întâlnirea se va relua peste un an, doi, trei. Și mai mult decât atât o să le transmit celor doi domni că peste trei ani jumătate de mandat, personal am să-i chestionez pe eficiența de care au dat dovadă în mandat și le urez succes“.