Bulgaria a recunoscut oficial un atac cibernetic al Rusiei în scrutinul pentru locale din 2015. Va avea România alegeri sigure?

După ce mai bine de trei ani oameni politici şi justiţiabili de rang înalt de la Sofia au declarat că există suspiciuni privind implicarea directă a Rusiei într-un atac cibernetic masiv la alegerile locale din octombrie 2015, la începutul lunii martie 2019 au sosit şi dovezile publice.

Imediat după plecarea prim-ministrului Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, care a efectuat o vizită oficială în Bulgaria, la 4 şi 5 martie 2019, la Sofia s-a deschis o conferinţă a statelor membre ale Uniunii Europene pe tema atacurilor cibernetice.

În cadrul ei, la 11 martie, Iavor Kolev, şeful Departamentului de Crimă Organizată Transfrontalieră din Bulgaria, a anunţat oficial că grupul de hackeri ruşi intitulat Fancy Bears este la originea atacurilor cibernetice din timpul alegerilor locale din octombrie 2015 efectuate asupra Biroului Electoral Central şi Ministerului de Interne. Declaraţia lui Iavor Kolev a fost preluată de postul naţional de radio şi difuzată de o mică parte a mass-media bulgare.

Conform declaraţiilor oficiale ale Administraţiei SUA, grupurile de hackeri Fancy Bears şi APT  28, care au atacat, în trecut, Bundestag-ul german şi instituţii ale NATO de la Bruxelles, sunt legate de înalţi oficiali de la Kremlin şi servesc intereselor de stat ale Federaţiei Ruse.

Ambasada Federaţiei Ruse la Sofia a negat, prin intermediul unui comunicat oficial difuzat la 11 martie, orice implicare a Moscovei în alegerile locale din Bulgaria, susţinând că „Federaţia Rusă nu a intervenit şi nu intervine în nici un proces electoral din nicio ţară a lumii”.

La un an după alegerile locale din octombrie 2015, într-un incendiar interviu acordat postului BBC, fostul preşedinte conservator al Bulgariei, Rosen Plevneliev (2012-2017) a acuzat Rusia că ar fi efectuat „cel mai puternic şi mai intens atac cibernetic efectuat vreodată în Sud-Estul Europei”, o imixtiune gravă în afacerile interne bulgare care ar fi echivalat cu „un atac asupra democraţiei”. Rosen Plevneliev a nominalizat atunci Fancy Bears şi APT 28 dar oficialii de la Kremlin au dezminţit categoric orice implicare şi l-au acuzat pe preşedintele Plevneliev de „reacredinţă” şi de „încercări de discreditare” a relaţiilor dintre Rusia şi Bulgaria.

În aprilie 2017, acelaşi Rosen Plevneliev, care urma să părăsească cea mai înaltă demnitate în stat după alegerea generalului Rumen Radev, sprijinit de Partidul Socialist, ca preşedinte al Bulgariei, a acuzat din nou Rusia, la postul de televiziune NovaTV, de imixtiune în alegerile locale din octombrie 2015. Atunci, Plevneliev a citat dintr-un raport al serviciilor de informaţii, document care asigura categoric că în spatele atacurilor cibernetice s-ar fi aflat Federaţia Rusă. Alături de Moscova – a adăugat preşedintele Plevneliev – s-au alăturat alte trei state care au participat şi ele la agresiunea asupra Biroului Electoral Central şi Ministerului de Interne: Turcia, Serbia şi Macedonia.

Şi atunci, Moscova a negat orice implicare în viaţa politică bulgară.

În România, din mai 2019 şi până la sfârşitul anului 2020, urmează să se desfăşoare alegeri europarlamentare, prezidenţiale (cel mai probabil în două tururi), locale şi legislative interne. Serviciile de informaţii au anunţat, periodic, atacuri cibernetice asupra diverselor instituţii şi entităţi private, fără a sugera şi valoarea daunelor provocate sau originea acestora.

În acelaşi timp, relaţiile politice şi diplomatice dintre România şi Federaţia Rusă sunt, practic, îngheţate, între Bucureşti şi Moscova neeexistând nici un fel de contacte oficiale la nivel înalt de mai bine de un deceniu. Ultima vizită a unui oficial român în Federaţia Rusă a fost efectuată de preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, în mai 2018, în ciuda reticenţelor anunţate public de ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu.