“Blitzkrieg-ul” sistemului de vot din Republica Moldova: Legea electorală mixtă

După rezultatul alegerilor prezidențiale din toamna anului 2016, Republica Moldova a devenit o scenă plină de surprize, unde actorii mimează o viață democratică, se angajează în dezvoltarea parcursului european, suspină după cel euroasiatic, toate acestea sub mâna autoritară a Partidului Democrat, partener oficial al PSD din România și hegemon al vieții politice moldovenești. În ciuda puterii deținute efectiv în acest moment de Partidul Democrat, care este pilonul coaliției de guvernare, sondajele arată că șansele electorale de a-și menține această putere dominantă sunt destul de mici – sub nivelul de trecere a pragului electoral de 4% la următoarele alegeri din 2018 – ceea ce a devenit o adevărată obsesie pentru liderii acestui partid. O obsesie legată de posibilitatea pierderii puterii și a unei justiții care s-ar putea apropia și de afacerile lor.

Partidul Liberal părăsește coaliția de guvernare, după arestarea primarului din Chișinău în dosarul „parcărilor cu plată“

Până acum, în Republica Moldova a funcționat sistemul electoral reprezentativ proporțional introdus în anul 1993, care prevedea că mandatele se împart concurenților proporțional cu voturile obținute în alegeri. În penultima etapă electorală, cea din 28 noiembrie 2010, în urma alegerilor parlamentare în Republica Moldova, patru partide au intrat în Parlament – Partidul Comuniștilor, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat și Partidul Liberal. După patru ani, în 2014, în Parlament au intrat mai multe partide: primul loc îl ocupă Partidul Socialiștilor, condus atunci de Igor Dodon, după care Partidul Liberal Democrat, Partidul Comuniștilor, Partidul Democrat și Partidul Liberal.

Una din dovezile instabilității politice a fost înregistrată în luna mai a acestui an, când președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat pentru report.md că părăsește coaliția majoritară de guvernare, controlată de oligarhul Vlad Plahotniuc. Coaliția era formată din Partidul Democrat și Partidul Liberal, în urma învestirii în funcția de președinte al țării a lui Igor Dodon la 23 decembrie 2016, cu scopul de a evita alegerile anticipate și instituirea unei guvernări pro-ruse. Decizia lui Mihai Ghimpu de a părăsi coaliția este anunțată la 26 mai ca reacție de răspuns la reținerea primarului de Chișinău, Dorin Chirtoacă, vicepreședintele Partidului Liberal și a întregii conduceri a Primăriei (a celor care ar fi putut asigura interimatul), sub acuzația de trafic de influență în dosarul parcărilor cu plată. Mihai Ghimpu a declarat că dosarele inițiate împotriva fruntașilor Partidului Liberal au substrat politic și creează condițiile ca socialiștii să capitalizeze electoral în perspectiva următoarelor alegeri locale care vor avea loc în 2019. Portalul de știri report.md scria că este vorba de un troc între liderul PD, Vlad Plahotniuc, și președintele pro-rus Igor Dodon. Potrivit analiștilor de la Chișinău, primar interimar ar urma să devină socialistul și „mâna dreaptă” a lui Igor Dodon, consilierul municipal Ion Ceban, iar ca urmare a alegerilor parlamentare din 2018, socialiștii (PSRM) și democrații (PDM) ar urma să împartă puterea la nivel central.

„Păpușarul“ Plahotniuc lansează ideea votului uninominal

La 7 martie 2017, noul președinte al Partidului Democrat din Republica Moldova a demarat un proiect de schimbare a sistemului electoral existent în sistemul uninominal din considerentele care le prezintă pe site-ul oficial al partidului în felul următor : „În primul rând  votul uninominal permite ca oamenii să-și aleagă direct deputații pe care îi cunosc în circumscripții, așa cum își aleg ei primarii. În al doilea rând votul uninominal permite ca oamenii să poată să retragă, înainte de termen mandatul deputaților care nu-și fac datoria. În al treilea rând votul uninominal permite ca cetățenii din diasporă să poată avea deputații săi în viitorul Parlament.” Toate aceste lucruri, a mai scris Vlad Plahotniuc, „le vom face în mod transparent, prin parcurgerea etapelor democratice firești și mai ales prin dialog cu toți cei care doresc ca Republica Moldova să devină o țară prosperă și cu perspectivă”. „Păpușarul” sau Cardinalul din Umbră, după cum i se mai spune celui mai bogat și puternic om din Moldova – Vlad Plahotniuc denotă personalitatea controversată a cărei poveste  are tot ceea ce trebuie pentru ca el să poată fi numit magnat: afaceri ascunse, duble identităţi, control asupra presei, atacuri raider, procese de şantaj şi ameninţări. Proaspăt devenit președintele Partidului Democrat, la 24 decembrie 2016, politicianul propune acest proiect privind schimbarea sistemului electoral pentru a-și putea asigura „cale liberă” în politică și după alegerile parlamentare din 2018, fiind de altfel conștient de „antipopularitatea” sa în societate, care în condițiile existente i-ar fi adus sfârșitul carierei politice.

Odată lansată această fumigenă menită să creeze mulțimii iluzia participării la viața politică, a început o amplă campanie de promovare. Inițiativa Partidului Democrat de a crea 101 circumscripții presupunea stabilirea unor locuri rezervate pentru Transnistria, blocarea votului din diasporă, estimată conform datelor oficiale la 800 de mii de alegători, care conform propunerii PD ar putea delega în Parlamentul țării doar 3 parlamentari, ceea ce încalcă direct respectarea principiului votului egal și alte prevederi care au dat naștere unui val de contestații vehemente. În momentul de față, în Parlamentul de la Chișinău nu există deputați din Transnistria, prin urmare interesele populației din stânga Nistrului sunt izolate în mod cert, dat fiind inexistența reprezentativității legale în organul reprezentativ suprem al Republicii Moldova, ceea ce va rămâne o tradiție și în cadrul noului sistem electoral. Pentru cei 20% din cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotarele țării situația este asemănătoare.

Fostul președinte al României Traian Băsescu, declarat recent președinte de onoare al Partidului Unității Naționale, constituit la 14 februarie 2016 și care promovează idealul unității naționale românești prin reunificarea Republicii Moldova cu România, a mărturisit din experiența sa politică pentru unimedia.info următoarele: „Cei care vor candida în uninominal vor fi dintre cei care au bani nu valoare. Sistemul de vot mixt este o prostie”. De asemenea, fostul președinte al Georgiei, actual lider de partid în Ucraina, Mihail Saakașvili, este de părere că  votul uninominal ar însemna ”o catastrofă”, transmite același portal de știri. „Noi încercăm să scăpăm de acest sistem uninominal în Ucraina. Este un sistem ideal pentru corupți, oligarhi și pentru unii lideri locali. Asta deoarece locurile în Parlament vor fi cumpărate. Astfel, în Parlament o să ajungă o groază de oameni care nu au habar de politică, dar vor avea acoperirea cu votul popular. Ei vor ajunge în Parlament cumpărându-și locul, iar scopul lor va fi să-și mărească capitalul”, a declarat Mihail Saakașvili.

Sistemul de vot propus de Plahotniuc și Dodon, prezent doar în 19 state, din care 10 sunt dictaturi

Importanța votului uninominal pentru Partidul Democrat este strategic covârșitoare. Prezentându-se astăzi ca partidul principal de guvernare, acesta are, conform statisticilor, un rating de 2,7% și deci șansa minimă de a trece la următoarele alegeri parlamentare, preconizate pentru 2018. De aici rezultă și viteza prin care partidul face totul ca să se mențină la guvernare. Puterea și conservarea acesteia sunt scopurile principale ale proiectului.

Pentru Republica Moldova sistemul uninominal implică  o serie de riscuri și dezavantaje. Introducerea sistemului majoritar în Republica Moldova poate conduce la nerespectarea egalității șanselor între concurenții electorali şi riscă să faciliteze traseismul politic. Mai sunt și alte argumente în defavoarea sistemului majoritar sau a celui mixt. Inclusiv pentru că sunt mai complicate sub aspect organizatoric, sunt mai costisitoare, defavorizează interesele naționale și proiectele de țară în favoarea celor locale. Nici experiența internațională nu le recomandă: sistemul majoritar în 2 tururi este folosit de 19 state, dintre care jumătate sunt dictaturi (Belarus, Congo Brazzaville, Coreea de Nord, Cuba, Egipt, Iran, Togo, Turkmenistan, Uzbekistan și Vietnam). Și în România, după ce majoritarul s-a utilizat la 2 scrutine consecutive (2008, 2012), s-a revenit în 2016 la sistemul proporțional pe liste. Despre eșecul votului uninominal în România și renunțarea la el, europarlamentarul european Siegfried Mureșan susține pentru jurnal.md: „Noi, în România, am făcut o experienţă extrem de proastă cu sistemul uninominal. Am adoptat votul uninominal în 2008 şi ne-am trezit cu oameni politici NU mai compentenţi, NU mai cinstiţi, ci ne-am trezit cu mici baroni în Parlament”.

Pozițiile principalilor actori politici din Republica Moldova, referitor la schimbarea sistemului de vot

Votat în prima lectură în luna mai a anului curent, legea votului uninominal a fost criticată dur de partidele din opoziție, care i-au acuzat pe democrați că așa tind să obțină mai multe mandate la scrutinul din 2018. Eduard Smirnov, deputat al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a declarat pentru protv.md: „ Eu nu vreau să salvez PD-ul. Corabia care se îneacă ”, iar deputatul Vlad Batrâncea din aceeași facțiune declara în cadrul aceleiași emisiuni: „După 8 ani, ratingul partidelor e scăzut, nici nu mai trece pragul electoral. E clar că dacă nu se modifică sistemul electoral așa cum vor ei, actuala guvernare pleacă din istorie. Nici Constituția nu rabdă așa ceva”. 

Intenția de a schimba sistemul electoral în unul uninominal a servit ca subiect unei Conferințe internaționale – „Schimbarea sistemului electoral: Pro și Contra“, organizată la data de 8 aprilie la Chișinău. În cadrul acestei conferințe, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a declarat că partidul pe care îl conduce (Partidul Acțiune și Solidaritate) este împotriva sistemului uninominal promovat de Partidul Democrat, care ar fi „un gest disperat al unui partid nedorit de oameni, dar care vrea să se mențină la guvernare”, și este de părere că trebuie înlăturate problemele actualului sistem proporțional. Ex-membrul Bundestagului german Markus Meckel este de părere că „Implementarea unui sistem uninominal în R. Moldova, fără un consens larg, va fi un dezastru”, a declarat acesta pentru ziarulnațional.md.

În același timp, la 18 aprilie, șeful statului Igor Dodon declara pentru deschide.md că va propune trecerea la un sistem electoral mixt pentru alegerile parlamentare din republică și că se declară categoric împotriva sistemului uninominal propus de Partidul Democrat. Astfel, potrivit sistemului electoral pe care vrea să-l propună Igor Dodon, 51 de deputați ar urma să fie aleși pe liste de partid, iar alți 50 în circumscripții teritoriale. Dintre cei 50 de deputați aleși în circumscripții, jumătate ar urma să fie din diasporă și din regiunea transnistreană. Motivul principal care l-a făcut pe Igor Dodon să propună propriul său proiect, care include totodată și prevederile propuse de Partidul Democrat, a fost același ca și al lui Vlad Plahotniuc – asigurarea puterii pe termen lung. Respingerea proiectului privind votul uninominal este interpretat de analiștii moldoveni drept „o camuflare” a ceea ce era și așa evident – cooperarea cu Partidul Democrat, roadele căreia apar peste scurt timp.

Sistemul electoral mixt, „fructul dragostei“ dintre Plahotniuc și Dodon

La prima vedere, Partidul Socialiștilor pozează în rol de partid pro-Putin, iar Partidul Democraților – în rol de partid pro-european. Cu toate acestea, se observă clar că între acestea două există un acord implicit de colaborare și susținere reciprocă – chiar și atunci când se înjură în fața camerelor de televiziune. Legea electorală privind votul mixt este încă o confirmare a acestui lucru: aceasta nu respectă nici o orientare, nici Pro-Est, nici Pro-Vest, unicul scop fiind eliminarea concurenților și menținerea puterii.

Sistemul electoral mixt, care apare ca „fructul dragostei” dintre PDM-PSRM, între care există în mod evident un acord implicit de susținere reciprocă, este o formă de interacțiune strategică a cărei scop este menținerea puterii – singura carte de joc care interesează guvernarea pe termen lung cu adevărat. Experții spun că refuzul inițial de a susține votul uninominal venit din partea PSRM nu a reprezentat altceva decât pregătirea terenului pentru o eventuală mișcare care să permită cooperarea „pe față” a taberelor democraților cu cea a socialiștilor, ceea ce în presa națională s-a numit, la 5 mai 2017 – Compromis, prin comasarea conceptelor de uninominal și mixt pentru a trimite un singur proiect spre avizare Comisiei de la Veneția.

Folosirea acestui vot mixt în  societatea moldovenească fragmentată, fragilă, aflată în tranziție, a cărei justiție controlată  legitimează ”învingătorul permanent”, creează pericolul instituirii unei noi autocrații, astfel transpunându-ne până în epoca Sartori care prezicea că ”ideile false despre democrație fac rău modelului democratic, impunând reguli, care nu au nimic cu democrația”.

Comisia de la Veneția ia poziție

Ecourile Comisiei de la Veneția în legătură cu votul mixt au fost descurajatoare pentru cuplul de la guvernare. În primul rând, Comisia vine cu o critică conceptuală menționând că inițiativa nu a fos adoptată ca urmare a unui consens larg. Totodată, Comisia consideră că votul mixt va spori vulnerabilitatea în rândul parlamentarilor faţă de interesele grupurilor de afaceri, făcând aluzie, chiar dacă indirect, la corupția politică existentă și la posibilitatea „alimentării” acesteia, la care votul poate contribui. De asemenea, nu este specificat mecanismul de formare a circumscripţiilor pentru votanţii din regiunea transnistreană şi diasporă. Adiţional, este semnalat faptul că noile modificări la legislaţia electorală nu prevăd sporirea reprezentării femeilor şi a minorităţilor sau  măsuri care ar compensa acest lucru. „Principala concluzie a opiniei noastre este că nu este recomandabilă schimbarea sistemului electoral în acest moment”, a declarat secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă. Potrivit acestuia, „Oamenii politici care au bani pot cumpăra, într-un fel sau altul voturi, și abia apoi să intre intr-un partid, în politică. Aceasta este o experiență pe care o avem cu Ucraina, care poate fi foarte relevantă pentru Moldova”, a precizat Markert. 

Deși autorii proiectului au declarat că au revizuit și respectat recomandările Comisiei de la Veneția, ultima variantă a acestui proiect de lege și prevederile sale nu au adus modificări esențiale în urma criticilor europene. La 20 iulie 2017,  Parlamentul Republicii Moldova a adoptat cu viteza fulgerului legea de modificare a sistemului electoral. În favoarea proiectului au votat 74 de deputați din PD, PSRM și fracțiunile desprinse din celelalte partide. Deputații comuniști și liberali au părăsit ședința. Anunțul rezultatului votului a dat naștere la o serie de altercații între demonstranții adunați în fața Parlamentului, grupați în două tabere. Cei din tabăra susținătorilor votului mixt erau aduși în mod organizat din toate raioanele republicii de către conducerile locale de partid.

Pe de altă parte, preşedintele Igor Dodon a salutat adoptarea reformei, amintind că aceasta ar fi o iniţiativă mai veche a fostului său partid, iar la patru ore după ce deputații din majoritatea parlamentară și deputații socialiști au votat proiectul privind sistemul electoral mixt, președintele republicii Igor Dodon a semnat pentru promulgarea documentului. „Câteva clipe în urmă am promulgat Legea cu privire la trecerea la sistemul electoral mixt. Consider că începe o nouă filă în istoria modernă a Republicii Moldova. Moldova are viitor!”, a anunțat Igor Dodon printr-o postare pe facebook în aceeași zi. 

Republica Moldova, în lupa Federicăi Mogherini. Miza – 100 de milioane de euro

Aceste „realizări fructuoase” ale politicii moldovenești au fost dur criticate de Comisia Europeană, care a spus că această schimbare contravine direct recentelor recomandări ale Comisiei de la Veneția și Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), care au avertizat că reforma electorală nu se bucură de consens, susține Radio Europa Liberă. Într-o declarație comună difuzată la 21 iulie, șefa politicii externe și de securitate europene, Federica Mogherini, și comisarul european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn, spun că Uniunea Europeană va monitoriza implementarea schimbărilor atât din perspectiva acordării ajutorului de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, cât și în lumina obligațiilor asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere. „Votul de joi al Parlamentului Republicii Moldova în vederea implementării de schimbări în sistemul electoral al țării contravine direct recentelor recomandări ale Comisiei de la Veneția și Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului”, se spune în declarația care survine la scurt timp după ce amendamentele la Codul Electoral adoptate și promulgate la 20 iulie au fost publicate  în Monitorul Oficial, intrând în vigoare. ”Modificările propuse ridică îngrijorări serioase cu privire la democrația efectivă în actualul context politic”, se mai spune în declarație, fapt ce pune în discuție atât parcursul european al țării cât și finanțările care vin din afară. 

Este evident că principalii câştigători în urma modificării Codului electoral vor fi Partidul Democrat, urmat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, nicidecum cetățenii. După toate prognozele, votul mixt va aduce un Parlament alcătuit din cele două facțiuni, care va fi și mai detestabil. Extinzând lista de alerte, care se ridică în mod legitim față de un proiect de lege, în mare parte dezechilibrat, fragil, necorelat cu normele și recomandările anterioare, care s-au făcut Republicii Moldova în vederea ajustării cadrului normativ în domeniul electoral și al reglementărilor ce țin de funcționarea procesului politic, este foarte probabil ca tabloul parlamentar, rezultat în urma scrutinului de anul viitor să fie unul extrem de pestriț, în care scaunele de deputat vor fi cumpărate de baronii locali, fără nici o pregătire politică și exceptând alegerea lor pe criteriul valorii, moralității, devotamentului pentru binele comun. De asemenea, crearea unei majorități care să permită o guvernare solidă sau alegerea președintelui ar putea să fie o misiune exrem de grea, dacă nu chiar imposibilă. 

Ușa spre traseism politic, corupție și interesul personal al partidului este deschisă. Pericolul suspendării ajutorului macrofinanciar în integralitatea lui de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene este iminent, ochiul Occidentului se uită mirat la Republica Moldova, iar alegerile democratice, care constituie unul dintre drepturile fundamentale ale cetățeanului riscă să fie transformate într-un teatru de marionete.