Biserica aromânilor și propaganda Sputnik despre ”statul aromân”: De la românii vechi la deputatul minorităților și milionul de euro

Declarația unui consilier PNL despre construirea unei biserici a aromânilor în Piața Ovidiu din Constanța a readus în discuție o chestiune veche de 15 ani: sunt sau nu aromânii minoritate etnică? Istorici, academicieni și filologi reputați susțin că aromânii sunt “românii vechi” și că nu există o limbă aromână, ci un dialect. Cu toate acestea, mai multe familii de aromâni militează pentru declararea unei comunități minoritare, un demers poate sincer pentru unii dintre ei, dar pentru alții doar un vehicul care le-ar putea aduce numeroase beneficii, printre care fonduri guvernamentale consistente și un loc de deputat în Parlamentul României. Teoria “minorității aromâne” a fost susținută de-a lungul timpului și de Sputnik, oficiosul Kremlinului, care a publicat inclusiv un articol despre “statul aromân”.

O biserică pentru aromâni și propaganda Sputnik

Recent, consilierul local PNL Stere Hira a declarat la o emisiune Dobrogea TV că unul dintre proiectele sale, pe care ”s-au hotărât să îl adopte în cel mai scurt timp”, este construirea unei ”biserici a aromânilor”, după dorința ”capilor comunității”.

Hira susține că biserica ar putea fi construită în Piața Ovidiu, pe un teren pe care Primăria Constanța ar urma să îl dea în folosință comunității.  

Stere Hira a readus astfel în atenție chestiunea aromână, veche de 15 ani, care pune în discuție dacă aromânii sunt minoritate etnică sau reprezintă parte a poporului român.

• Declarația integrală a lui Stere Hira din emisiunea de la Dobrogea TV, aici.

După declarația inițială, Hira a revenit asupra mesajului său subliniind că a fost interpretat greșit și că se consideră român: “Am fost elev de liceu militar, am fost și absolvent de academie navală, am absolvit ulterior și Colegiul Național de Apărare. A-mi aduce mie acuze că eu nu cunosc sau că încerc să aduc atingere caracterului de stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil al României, e mare păcat ce au vrut să facă unii din mediul online. Am citat din Articolul 1 din Constituția României. Afirm sus și tare, sunt un cetățean român de naționalitate română. E adevărat că fac parte dintr-o comunitate de dialect a aromânilor” (Declarația integrală, aici).

Cu toate acestea, mai multe familii de aromâni urmăresc în continuare declararea aromânilor drept minoritate etnică pentru a fi reprezentați în Parlament de un deputat și pentru a primi finanțare de la stat.

Spre exemplu, în 2018, Comunitatea Evreilor a primit aproape 1 milion de euro, cea mai mică sumă primită de o comunitate minoritară, în timp ce UDMR a primit cea mai mare sumă, în jur de 6 milioane de euro.

Unul dintre cei mai înverșunați susținători ai declarării aromânilor drept minoritate etnică este Costică Canacheu, fost deputat PDL, care susține că aromânii sunt descendenți ai lui Alexandru Macedon.

Propaganda ”statului aromân” și a ”minorității nerecunoscute” este susținută și de Sputnik, oficiosul Kremlinului în România, care a publicat de-a lungul timpului mai multe materiale despre această comunitate.

Un exemplu este un articol de opinie din februarie 2018 în care istoricii români sunt criticați pentru că nu au scris nici măcar un text despre ”statul aromân din Balcani”, un ”principat autonom” întemeiat de ”minoritatea aromână”: Principatul Pindului, cu capitală și premier, care ar fi fost înființat de fostul lider fascist Benito Mussolini.  

Într-un alt articol publicat de ziarul de propagandă al Rusiei aromânii sunt considerați o ”minoritate etnică nerecunoscută”, care a și fost invitată de altfel la Moscova la un festival pentru ”conservarea identității minorităților naționale și etnice de pe continentul european”.

Costică Canacheu și ceilalți aromâni care susțin separarea comunității lor de cea a românilor sunt contraziși chiar de istorici din comunitate, care consideră că istroromânii, megleno-românii și aromânii sunt ceea ce am putea numi în două cuvinte ”românii vechi”.

Istorici, academicieni și filologi, împotriva unei ”minorități aromâne”. Nistor Bardu: O parte din aromâni, învățați de niște inși cu interese, s-au trezit că nu mai sunt români

Puiu Hașotti, istoric aromân, fost ministru al Culturii și fost parlamentar PNL, a îndemnat chiar de la tribuna Senatului să se renunțe la cerințele ”aberante” pentru că aromânii ”nu pot fi sub nicio formă minoritate etnică”:

”Iată de ce orice tentativă, parlamentară sau nu, de a-i transforma pe aromâni în minoritate etnică în România este nu doar aberantă, ci sortită din capul locului eşecului. Şi spun acest lucru tot aşa cum spunea şi regretatul profesor Vasile Barba, şi aici vreau să le atrag colegial atenţia domnilor senatori din Partidul Democrat, care, nu ştiu de ce, sprijină o serie de iniţiative ale colegului Domniilor Lor – este vorba de domnul deputat Costică Canacheu -, vreau să le spun, la modul cel mai colegial, sincer şi în cunoştinţă de cauză, că fac un mare rău României”, declara Puiu Hașotti în Senat, în 5 noiembrie 2007, ca răspuns la insistențele politice ale lui Costică Canacheu de a declara aromânii minoritate etnică.

Pe de altă parte, în declarațiile sale, Stere Hira a menționat ”limba” aromână în care ar trebui ținute slujbele în viitoarea biserică. Hira este contrazis de reputatul filolog Nistor Bardu care a declarat pentru Info Sud-Est că nu există limba aromână, ci dialectul aromân, ceea ce schimbă cu totul perspectiva asupra rădăcinilor comunității:

”Aromânii, ca toți românii, vin din această pânză de romanitate care a existat și la nord de Dunăre și la sud. O pânză de romanitate care s-a rupt odată cu venirea slavilor. Așa se explică existența celor care vorbesc dialectele limbii noastre. Acestea sunt adevăruri scoase la iveală de oameni de știință, cum ar fi Sextil Pușcariu (”Tot ce separă limba română de limba latină de origine și de celelalte limbi romanice, se află în toate dialectele limbii române”) și Eugen Coșeriu (”În comparație cu celelalte limbi romanice (italiană, franceză etc.), dialectele limbii române sunt mult mai aproape intre ele. Numai cele ale limbii spaniole mai sunt așa de apropiate”) (…) Construirea unei biserici aromâne este un semnal că aromânii vor să fie altceva. De fapt, o parte dintre ei. Sunt niște inși care joacă jocuri murdare. O parte din aromâni, învățați de niște inși cu interese, s-au trezit că nu mai sunt români”, a declarat Nistor Bardu pentru Info Sud-Est.

Totodată, și academicianul Șerban Papacostea (1928-2018), aromân la rândul său, a contestat vehement și constant ideea unei minorități etnice aromâne:

”Academicianul Şerban Papacostea a respins permanent ideea constituirii aşa-numitei “minorităţi aromâne”. În toate discuţiile publice şi în toate intervenţiile solicitate pe această temă a argumentat identitatea etnică a românilor din Nordul şi Sudul Dunării, diferenţele dialectale neputând fi considerate drept “limbi” diferite. Din punct de vedere istoric, a subliniat Şerban Papacostea, diferenţele dialectale se explică prin evoluţiile generale din Peninsula Balcanică, în special prin specificul comunităţilor de români din Sudul Dunării. Era vorba, în primul rând, de comunităţi rurale, cu instituţii de educaţie şi administrative puţine. În calitate de autor al unei lucrări unice până acum, dedicate etnogenezei româneşti, “Românii în secolul al XIII-lea”, Şerban Papacostea a atras atenţia că procesul istoric de formare a poporului român a cuprins deopotrivă pe românii din Nordul şi din Sudul Dunării şi că nu există nicio dovadă ştiinţifică referitoare la o fragmentare. Nicio dovadă lingvistică sau istorică nu ar putea fi adusă în argumentarea ideii de “limbă” sau “naţiune” aromână. Dimpotrivă, Şerban Papacostea definea plastic pe aromânii din Sudul Dunării drept “copii” ai românilor din Nordul Dunării. În plus, academicianul Şerban Papacostea a mai atras atenţia, la fel de des, asupra generozităţii autorităţilor române de dinainte de 1914 şi de după Primul Război Mondial în a accepta venirea în România, din ţările balcanice, a zeci de mii de aromâni. Aceştia, susţine academicianul Papacostea, nu au avut nicio problemă de integrare la Ţara Mamă. Academicianul Şerban Papacostea a respins politizarea dezbaterii privind identitatea diferită a aromânilor, considerând acest lucru o eroare şi un demers lipsit de logică ştiinţifică, identitară şi istorică. În mai multe situaţii, Şerban Papacostea a avertizat că deschiderea discuţiei despre “minoritatea” aromână şi despre o “limbă” diferită sunt simple “demersuri politice”, menite a constitui formaţiuni politice care să participe la viaţa politică parlamentară şi la finanţările bugetare ale statului român”, a explicat istoricul Florin Anghel pentru Info Sud-Est.

• Despre viața și lucrările academicianului Șerban Papacostea, aici.

“Capii” aromânilor au cerut biserică și în campania din 2016

Consilierul PNL Stere Hira a declarat pentru Info Sud-Est că nu îi aparține ideea ridicării unei biserici a aromânilor, ci că această propunere a venit din rândul comunității. Hira a subliniat că este ”de naționalitate română” și că nu contestă unitatea națională a românilor. Hira a mai declarat că ideea unei biserici a aromânilor este veche, datând cel puțin din anul 2016, atunci când, în campania electorală, comunitatea a prezentat proiectul principalilor candidați la Primăria Constanța:

ISE: De ce au nevoie aromânii de o biserică ”a lor”, cu slujbe în aromână?

Stere Hira: Propunerea ridicării unei biserici nu îmi aparține, aceasta a venit din rândul comunității aromâne. Intervenția mea a fost punctuală și s-a limitat la a prezenta public acest proiect. Consider că acesta este cel mai valoros aspect al democrației – totul poate fi supus dezbaterii publice. Noua administrație a municipiului Constanța va milita pentru un dialog transparent cu toți actorii relevanți ai societății.

ISE: Considerați că aromânii reprezintă o etnie distinctă de cea a românilor, un grup etnic minoritar? 

S.H.: Respect tradițiile și obiceiurile aromânilor, comunitate în care am fost crescut însă eu sunt de naționalitate română și știu că, în momentul în care au sosit în România, și strămoșii noștri s-au declarat a fi români. În concluzie, eu nu contest unitatea națională a românilor. Această biserică a aromânilor ar fi o expresie a specificității comunității noastre, comunitate cu valori, cultură și tradiții deosebite.

ISE: De ce este nevoie ca biserica să fie construită în Piața Ovidiu? Comunitatea aromână s-a gândit la varianta preluării uneia dintre cele 13 biserici neterminate din Constanța și să o finalizeze?

S.H.: Personal, sunt adeptul unei administrații participative și consider că nevoia unui proiect este dată de comunitate. Am observat că există numeroase critici la adresa acestei propuneri, multe dintre ele având și argumente solide istorice și filologice. Pentru ca o idee să fie pusă în practică printr-o hotărâre de Consiliu Local, aceasta urmează un proces complex ce vizează legalitatea și oportunitatea. Legat de acest ultim aspect, menționez faptul că nu voi susține un proiect dacă majoritatea se va exprima împotriva lui. Legat de cea de-a doua întrebare, nu am informații.

ISE: Ați declarat că discuția despre construirea unei biserici a aromânilor nu este nouă, ci datează de câțiva ani. Ați făcut demersuri și la fosta administrație locală pentru construirea bisericii? Cum s-au finalizat discuțiile? 

S.H.: Și în campania electorală din anul 2016, campanie la care am participat și eu, comunitatea aromânilor a prezentat acest proiect și argumentele care stau la baza lui. Acest proiect a fost prezentat principalelor echipe politice aflate în cursă.

ISE: Cine sunt ”capii” comunității aromâne la care făceați referire în emisiunea de la Dobrogea TV?

S.H.: Comunitatea aromână are reprezentanți de marcă în mai multe domenii de activitate. Sunt convins că și dvs. și cititorii dvs. cunosc aromâni de nădejde din municipiul Constanța. Toți aceștia pot fi considerați lideri informali ai comunității noastre.

Cu binecuvântare de la ÎPS Teodosie

Arhiepiscopia Tomisului a declarat pentru Info Sud-Est că ÎPS Teodosie a acordat ”binecuvântarea arhierească” pentru construirea unei biserici a aromânilor cu condiția ca slujbele în română să fie oficiate în mod egal cu cele din ”limba aromână”. Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei, a mai declarat că fiecare comunitate are ”libertatea de a-și păstra valorile culturale”:

“ÎPS Teodosie a acordat binecuvântarea arhierească pentru construirea acestui lăcaș de cult de către comunitate, cu mențiunea că acolo se vor oficia și slujbe în limba română în mod egal cu limba aromână, iar biserica va fi sub jurisdicția Arhiepiscopiei Tomisului. Oportunitatea aparține comunității aromâne, care va finanța exclusiv ridicarea ei. În acest proiect, Arhiepiscopia a văzut un model de interculturalitate. Pe cine deranjează această biserică? Comunitatea simte nevoia acestui lăcaș. Cine are dreptul să-i judece? În democrație, avem libertatea de a ne păstra fiecare valorile culturale”, a declarat pentru ISE Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.

Ce spun primarul și consilierii locali

Stere Hira este un apropiat al noului primar al Constanței, Vergil Chițac, iar numele său era vehiculat pentru unul dintre cele două locuri de viceprimari. În emisiunea de la Dobrogea TV, Hira a declarat: ”Ne-am hotărât să adoptăm în cel mai scurt timp, întâi să indentificăm terenul, să adoptăm această măsură, dar să încercăm să alocăm acest teren în Piața Ovidiu”. Primăria Constanța poate da în folosință un teren doar cu votul consilierilor locali.

Primarul Vergil Chițac a declarat pentru Info Sud-Est că în principiu ”susține raportarea la simboluri”:

”Stere Hira nu a spus că aromânii sunt o etnie diferită de a românilor. Cât privește construirea unei biserici pentru aromâni, rămâne de văzut dacă reprezintă un simbol pentru această comunitate importantă a orașului nostru. În principiu, eu susțin raportarea la simboluri pentru că acestea fac comunitățile mai coezive”, a declarat Vergil Chițac.

Consilierii locali consultați de Info Sud-Est au opinii împărțite în privința construirii unei biserici a aromânilor pe un teren pe care Primăria Constanța ar trebui să îl dea în folosință în Piața Ovidiu.

Cătălin Iacob, purtătorul de cuvânt al consilierilor USR PLUS din Primăria Constanța (9 membri), a declarat, în numele grupului, că este vorba de o inițiativă personală a unui consilier PNL și că orice decizie trebuie să fie rezultatul colaborării dintre consilierii locali:

”Credem că nu este cazul să comentăm inițiativele personale ale unor consilieri locali PNL. În momentul de față, discutăm cu reprezentanții PNL despre armonizarea celor două programe de dezvoltare a Constanței. Până acum nu a fost adus în discuție un astfel de proiect. Pentru o alianță durabilă USR PLUS-PNL, în folosul orașului, considerăm că orice decizie trebuie să fie rezultatul colaborării consilierilor noștri. Este vremea să privim spre viitor și să schimbăm modul în care este administrat orașul nostru. Prin dialog cu constănțenii și cu deplină transparență, Primăria și Consiliul Local trebuie să promoveze proiecte  solide, viabile și inovatoare, menite să contribuie la dezvoltarea orașului”, a declarat consilierul Cătălin Iacob.

Costin Avătavului, consilier din partea PNL (10 membri), a confirmat că nu a fost pusă în discuție o astfel de solicitare dar că dacă va exista aceasta trebuie luată în considerare și dezbătută. Avătavului a amintit de terenurile pe care Primăria Constanța le-a mai acordat Arhiepiscopiei Tomisului pentru ca două biserici să intre în legalitate dar care nu sunt finalizate nici în prezent:

”Dacă există o astfel de solicitare cred că primul pas este să discutăm cu cei care au inițiat acest demers, dar și cu Arhiepiscopia Tomisului. În calitate de consilieri locali, trebuie să analizăm toate solicitările venite de la cetățeni și să luăm o decizie în interesul orașului. Nu am dezbătut momentan în cadrul partidului o astfel de solicitare. În mandatul trecut au fost date două terenuri către Arhiepiscopia Tomisului pentru a ajuta la intrarea în legalitate a două biserici. Din păcate, aceste proiecte nu s-au finalizat nici până la această oră. Cred că mai întâi este necesară o analiză asupra situației lăcașelor de cult actuale din municipiul Constanța, iar abia apoi să discutăm dacă este oportun să înstrăinăm alte terenuri. Tot timpul i-am considerat pe aromâni drept frați români. Am foarte mulți prieteni aromâni cu care mă înțeleg foarte bine. Eu consider că împreună reprezentăm o majoritate în această țară. Dacă există o solicitare din partea acestora cu siguranță o vom asculta, o vom dezbate în cadrul partidului și vom încerca să fim cât se poate de cooperanți”, a declarat Costin Avătavului pentru Info Sud-Est.

Costin Răsăuțeanu, fost viceprimar și consilier local din partea PSD (8 membri), a declarat că știe de dorința comunității aromâne de a construi o biserică și că un astfel de proiect are binecuvântarea Arhiepiscopiei Tomisului. Răsăuțeanu a declarat că ”întotdeauna va susține ctitorirea lăcașelor de cult” în Constanța:

”Știu că există această dorință de ceva timp care are și binecuvântarea Arhiepiscopiei Tomisului. Întotdeauna voi susține ctitorirea lăcașelor de cult in orașul nostru. Voi fi alături de orice demers legitim, reprezentativ și voi respecta fără echivoc dorința majorității”, a conchis Costin Răsăuțeanu.