„ANIF toacă bani publici degeaba şi împiedică accesarea banilor UE pentru irigaţii“

În plină secetă, din Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii au rămas doar

amintirile. Dacă în 2008 şi 2009 fermierii beneficiau de subvenţii generoase pentru irigat, în ultimii trei ani aceştia se confruntă cu o criză fără precedent. Guvernul Boc a decis să nu mai subvenţioneze energia electrică utilizată de fermieri. Rămaşi fără nici o posibilitate de a-şi iriga culturile şi puşi în faţa unor bani europeni imposibil de accesat, agricultorilor nu le-a mai rămas decât să se închine la sfinţii nori, în speranţa că aceştia le vor uda pământul. Instituţia responsabilă cu irigarea culturilor în România este Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). În ultimii ani, aceasta nu este altceva decât o gaură de „irigat“ bani publici, fără nici un rezultat benefic în agricultura românească.

Din cele 170 de mii de hectare care se irigau în Constanţa, în anul 1994, în prezent nu se mai irigă decât puţin peste 1%. Nici judeţul Tulcea nu se lasă mai prejos şi astfel Dobrogea se înscrie în rândurile regiunilor pârjolite de soare şi de indiferenţa instituţiilor care ar trebui să sprijine agricultorii, în căutarea  surselor de finanţare.

„În 2008 şi 2009, fermierii beneficiau de subvenţii pentru irigat şi lucrurile mergeau bine, însă, după ce Boc a decis să nu ne mai subvenţioneze, au urmat trei ani de chin, 2012 fiind apogeul crizei din agricultură. Au apărut banii europeni, cu ajutorul cărora fermierii puteau să-şi modernizeze, retehnologizeze şi să-şi achiziţioneze echipamente noi de irigat. Singura condiţie era ca OUAI să facă dovada că ANIF le-a predat sistemele de irigaţii. Dar ANIF nu a făcut asta, pentru că astfel dispărea rolul acesteia şi ar fi trebuit să se desfiinţeze. Deci ANIF a împiedicat, practic, accesarea fondurilor europene, doar ca angajaţii şi directoraşii de la Îmbunătăţiri Funciare să nu rămână fără locurile de muncă plătite din bani publici. Presa spune că fermierii nu au fost în stare să acceseze banii europeni pentru modernizarea sistemelor de irigaţii. Dar nu fermierii sunt vinovaţi, ci ANIF, pentru că nu predă sistemele de irigaţii“.

„Ar trebui să fie un plan la nivel naţional care să aibă în vedere încurajarea producţiei agricole. Statul trebuie să aibă grijă să existe producţie în toată ţara. Principalele trei probleme din segmentul agricol,  din cauza cărora am ajuns în această situaţie sunt deşertificarea, irigaţiile şi lipsa subvenţiilor. Toate aceste neajunsuri sunt cauzate de om, la fel cum omul este şi singurul care le poate rezolva. Toată lumea vorbeşte de încălzirea globală, care duce la o evaporare mai rapidă a apei. Acest lucru, împreună cu vânturile puternice din Dobrogea, care zvântă mai repede pământul, ar putea fi rezolvate prin plantarea perdelelor forestiere. Un om care a înţeles acest lucru şi care a luat măsuri este preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. Având în vedere că terenul unde este plantată perdeaua forestieră nu se subvenţionează, la fel ca terenul agricol, desigur că fermierul nu va avea nici un interes să planteze copaci în loc de altă cultură.

A doua problemă ar fi modernizarea sistemului de irigaţii, pentru că cel din prezent este ca şi

inexistent. Judeţul Constanţa pare să fie norocos pentru că, din câte am înţeles, Consiliul Judeţean va prelua sistemul de irigaţii de la ANIF, în baza unui protocol menit să modernizeze întreaga structură. Şi nu în ultimul rând, pentru ca fermierii români să poată fi competitivi pe piaţa agricolă europeană, atunci aceştia ar trebui să beneficieze de subvenţii la fel ca grecii, olandezii sau ungurii. Fermierul român nu poate să vândă produsele la acelaşi preţ cu cel olandez, ţinând cont că subvenţia pe hectarul agricol este de 6 ori mai mică în România, decât în Olanda“.