Adrian Bîlbă, directorul Delfinariului: „Un complex care să includă un Muzeu Oceanografic și un Acvariu ar constitui un punct de interes cultural-educativ important pentru județul Constanța“

Adrian Bîlbă, directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța (foto: Facebook/AdrianBilba)

ISE: Zilele de vară reci sau ploioase de la Constanța au consacrat imaginea cozilor interminabile din fața Delfinariului. Ca manager al instituției, vă doriți veri călduroase, sau sezoane estivale capricioase?

Adrian Bîlbă: Îmi doresc cât mai mulți vizitatori care să vină din dragoste pentru animale și din dorința de a cunoaște cât mai mult despre ele. În ceea ce privește cozile, vara viitoare vor deveni istorie prin introducerea vânzării biletelor de acces online.

ISE: Ce nevoi mai are Delfinariul astăzi? Ce vă lipsește?

A.B.: Îmi doresc extinderea bazinului de la delfini, fie printr-un proiect european, fie investiție cu finanțare locală, fie într-un parteneriat public privat. Mai multă apă va însemna și mai multe animale, respectiv delfini.

ISE: Toate instituțiile muzeale suferă la capitolul resursă umană. De unde vă vin specialiştii? Există în Constanţa specialişti calificaţi în acest domeniu?

A.B.: Există specialiști calificați, din păcate sistemul nostru de salarizare nu e suficient de tentant pentru aceștia.

ISE: Vorbim despre bani. Nici măcar un singur muzeu din Constanța nu reușește să își acopere cheltuielile din venituri proprii, din varii motive (specificul expoziţiilor permanente, o administrație slabă, dezinteres etc). În ce situație se află Delfinariul la acest capitol? Care secție a Complexului aduce cel mai mare venit anual?

A.B.: Noi ne acoperim cheltuielile și o bună parte din investiții, în special datorită investiției făcute de Consiliul Județean în noul Delfinariu – principala atracție a Complexului Muzeal de Științe ale Naturii.

ISE: Spre deosebire de toate celelalte muzee constănțene, în complexul muzeal condus de dumneavoastră mereu este agitație și foarte multă viață. Cum resimțiți această responsabilitate ca manager al unui loc plin de copii și animale?

A.B.: Suntem un muzeu, iar așa cum ați menționat, particularitatea constă în colecția de animale vii. Aceasta implică pricepere și responsabilitate chiar dacă, din păcate, grila de salarizare nu ia în considerare acest lucru. Totuși, pasiunea ne animă și rezultatele se văd.

ISE: Delfinariul poate fi considerat un brand al orașului Constanța. Unde simțiți că se așază acesta între prioritățile administrației constănțene?

A.B.: Delfinariul este și va fi un brand al județului prin unicitatea sa, iar autoritățile județene în subordinea cărora ne aflăm se implică activ pe plan investițional.

ISE: O întrebare cantitativă. Care este prețul zilnic pentru hrana tuturor animalelor. Există o medie?

A.B.: Conform bugetului nostru, pentru hrana de animale se alocă anual suma de 450.000 lei, însemnând aproximativ 1233 lei/zi.

ISE: În urmă cu un an de zile, imediat după instalarea noii conduceri a Consiliului Județean Constanța, v-ați înaintat demisia din funcția de manager al Complexului Muzeal de Științe ale Naturii (Delfinariului). Ați motivat atunci că vă doriți să îmbrățișați o carieră științifică. Ulterior ați revenit asupra deciziei. Cum stă situația în acest moment și câte dintre motivele care au stat la baza demisiei de anul trecut mai stau în picioare și astăzi?

A.B.: Nu intenționez să plec din Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. Chiar și poziția de director științific mă onorează.

ISE: Sunteți directorul Delfinariului de jumătate de deceniu. Care a fost, pentru dumneavoastră, cea mai mare satisfacție? Dar cea mai mare decepție?

A.B.: Cea mai mare satisfacție a fost atât deschiderea noului Delfinariu, dar mai ales inaugurarea noului sistem de filtrare care a însemnat o calitate excepțională a apei pentru delfini.

ISE: Există o dezbatere la nivel internaţional în legătură cu statutul animalelor obligate să presteze activităţi pentru spectacole cu public. Recent, în Bucureşti, reprezentaţiile cu animale au fost interzise printr-o decizie a Consiliului General. Puteţi comenta, în legătură cu acest demers, în ce fel priviţi statutul delfinilor din Complex?

A.B.: Circurile au fost interzise printr-o lege specială ce urmează a fi implementată anul viitor, delfinariul fiind exceptat pe considerentul programului educațional și științific. Intenționez să îmbunătățesc această ofertă completând-o cu un program social important, respectiv delfinoterapia.

ISE: Managerul care v-a precedat în această instituție a ajuns, pe rând, viceprimarul și mai apoi primarul Constanței, dar și șeful organizației municipale a PSD. Ce planuri personale de viitor aveți?

A.B.: Managerul este un economist care a demonstrat că poate conduce și alte instituții. În ceea ce mă privește, pasiunea și pregătirea mea se limitează la domeniul științelor naturale. Nu am nici un plan de a excede aceste limite.

ISE: În altă ordine de idei, este Delfinariul avantajat de faptul că municipiul Constanța este condus de un fost director al instituției? S-a mai interesat Decebal Făgădău de soarta Complexului din funcțiile pe care le-a ocupat ulterior?

A.B.: Pe plan personal domnul Decebal Făgădău s-a interesat de evoluția Complexului, pe plan instituțional complexul este subordonat Cosiliului Județean Constanța și nu Primăriei.

ISE: Credeţi că Delfinariul are succes la public pentru că este un obiectiv foarte cunoscut, de multe generaţii, sau pentru că este promovat în pachetele turistice oferite sejururilor de pe Litoral?

A.B.: Delfinariul are succes la public datorită faptului că este un obiectiv cunoscut de mai multe generații.

ISE: Animalele de la Delfinariu au nume? Dați-ne câteva exemple dintre cele mai haioase. Cine le botează?

A.B.: Delfinii au nume primite din China (Ni-Ni și Chen Chen), focile au nume primite din Lituania, iar celelalte animale din cadrul Microrezervației sunt botezate de către îngrijitori.

ISE: Constanţa este un oraş turistic şi unul dintre cele mai mari porturi ale Europei. Nu credeţi că îi lipseşte un Muzeu Oceanografic, un Acvariu care să fie comparabil cu ceea ce se întâlneşte în Europa? Care ar fi impedimentele unui astfel de proiect? Este viabil financiar şi ştiinţific?

A.B.: Cu siguranță un complex care să includă un Muzeu Oceanografic și un Acvariu ar constitui un punct de interes cultural-educativ important pentru județul Constanța și cu siguranță un centru de profit, chiar dacă investiția și mentenanța ar fi importante. Singurul impediment l-ar constitui sursele de finanțare.

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții: