Începutul de an ne-a prezentat pe scena politică românească un mare Partid Național Liberal ambițios și gata, prin discurs, să inițieze o moțiune de cenzură în Parlament și să își asume un nou Guvern în România.
Astăzi, în pragul sărbătorilor de Paște și la o aruncătură de băț de sfârșitul primei sesiuni parlamentare, forcingul liberalilor a luat sfârșit. Victor Ponta se află în continuare în fruntea Guvernului. Președintele Klaus Iohannis a plecat în vacanță.
O clasă politică tranchilizată
Putem nota puține evenimente importante în viața politică românească de la instalarea noului președinte Klaus Iohannis în scaunul de la Cotroceni, sau, dacă vreți, de la startul primei sesiuni parlamentare, în februarie.
Ne aflăm, intrând în ritmul activității parlamentare și excluzând sărbătorile legale, zilele libere și week-end-urile, pe la mijlocul anului 2015 din punct de vedere al activității politice și administrative în România.
Eliminând arestările și condamnările din 2015 ale unor fețe cunoscute din epoca postdecembristă, sentințe care nu însumează anii de pușcărie primiți de cinci, hai, poate zece evazioniști de rând, prima jumătate a noului an se prefigurează a fi slabă în evenimente de impact în sfera politică.
Mirajul unei moțiuni de cenzură
Pentru început, am fost montați și, putem spune acum, păcăliți cu zâmbetul pe buze de marele PNL ieșit cu pieptul în față după ce candidatul Klaus Iohannis a devenit șeful statului pentru următorii cinci ani. Promisiunile au fost mari, rezultatele puține.
În a cincea zi a lui ianuarie, prin vocea copreședinților Alina Gorghiu și Vasile Blaga, PNL anunța depunerea unei moțiuni de cenzură, în prima sesiune parlamentară ce urma să înceapă în luna februarie. Ba mai mult, marele partid liberal, constituit prin fuziunea PNL cu PDL, lua în calcul şi un scenariu în care ar fi avut loc alegeri anticipate pentru Parlamentul României. Gânduri mărețe. Ca de început de an.
În aceeași zi, fără să își dea seama, noua șefă a PNL, mai puţin experimentata Alina Gorghiu, dădea primul atac din 2015 asupra Constituției României: „Nu suntem copii, știm că e un lucru care se poate îndeplini extrem de dificil, asta e Constituția, cu ea defilăm și noi“. Aşa credea atunci pupila președintelui Iohannis în ceea ce privește posibilitatea unor alegeri anticipate pentru Parlamentul României.
Și cum intenția unei moțiuni de cenzură a fost lansată, pentru a lua pulsul clasei politice, pe fondul unui eșec răsunător al candidatului Victor Ponta în alegerile prezidențiale, adepții nu au întârziat să apară.
În concordanță cu previziunile analiștilor politici, o scindare a Partidului Social Democrat a avut loc, deși nu la nivelul așteptat, iar Marian Vanghelie și Mircea Geoană, proaspăt excluși de Victor Ponta, începeau să viseze un viitor optimist pentru PNL, prin anunțarea unei participări la moțiunea de cenzură cu o zestre de aproximativ 50 de parlamentari.
Bineînțeles, declarațiile populiste ale liberalilor de la început de an cum că nu vor face alianțe politice și nici nu vor accepta traseiști în marele PNL au fost spulberate imediat de iluzia unei reușite a moțiunii de cenzură. Pentru că, matematic, altfel nu se poate. Însă acestea sunt amănunte care nu ne mai surprind atunci când vine vorba de moralitate politică.
Un eveniment important, paradoxal pentru PNL, a avut loc la 14 martie 2015, când Marian Vanghelie, omul cu influență, bani și capital politic din noul Partid Social Românesc creat ad-hoc, a fost arestat preventiv, fiind acuzat de luare de mită, pentru favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru.
Teoria conform căreia a fost un eveniment important în economia jocului politic a Partidului Național Liberal este confirmată de declarația copreședintelui Vasile Blaga din 16 martie, la doar două zile după arestarea primarului sectorului 5: „Nu m-am alăturat niciodată unora dintre colegii mei care au dat termen până atunci se întâmplă aia în Senat, până atunci se întâmplă aia în Cameră. La momentul respectiv, vom depune moţiune de cenzură”.
Un pas înapoi pe care Vasile Blaga îl făcea la mijlocul lunii martie, ce anunța voalat sfârșitul proiectului de moțiune de cenzură depus în prima sesiune parlamentară ce se închide în luna iunie.
Ar mai fi câteva argumente ce susțin această teorie.
Frica de Justiție și problemele din sânul marelui PNL
Noul program de guvernare, anunțat de PNL la finele lui februarie, nu a avut niciun ecou pozitiv, rămânând neinteresant atât pentru clasa politică cât și pentru media și opinia publică din România.
Aceeași soartă a avut-o și Cătălin Predoiu, anunțat ca propunere a PNL pentru postul de premier al României. Fără apariții publice, fără proiecte importante, puțin vocal și pierdut în luptele interne din PNL, fostul ministru PDL al Justiţiei se remarcă zilele acestea doar printr-un scandal cu iz penal, fiind acuzat că a beneficiat de bani negri în campania electorală care l-a trimis în Parlamentul României ca și candidat pe colegiul 5 Buzău, în dosarul în care este acuzat fostul consilier prezidențial George Scutaru.
În replică, prim ministrul propus de marele partid liberal îl invită pe actualul premier, pe Facebook, la o „provocare bărbătească“ (ce o fi însemnând aceasta) și respinge orice acuzație.
Și mai este un om care în această perioadă a rămas în umbră. Și, cum politica românească a ultimilor ani a dovedit, acest lucru nu trebuie trecut cu vederea. Vasile Blaga, copreședintele PNL, a făcut un pas în spate. Cu siguranță, acest lucru denotă o luptă internă măcinătoare în marele PNL. Sau, de ce nu, pregătirea apărării în faţa desantului Justiţiei pentru un om foarte implicat în toate campaniile electorale din ultimii ani.
Cele două partide care au fuzionat înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014 se află într-o continuă stare de tensiune internă. Vechii lideri din ambele tabere au pierdut din autoritate sau au fost obligaţi să se retragă. Noii conducători sunt lipsiți de experiență și nu au dovedit că au viziunea și proiectele necesare unui mare partid ce țintește pe termen scurt Puterea.
Și cum în ultima perioadă alăturăm Justiția cu clasa politică din România, ne putem întreba dacă lupta în PNL și motivele adevărate ale acestei opoziții de operetă, făcută de PNL, nu are la bază motive legate de Justiție.
Fiindcă, deși DNA a trimis în judecată pe bandă rulantă iar instanțele au dat sentințe (nu în același ritm cu cel al DNA, însă cu o viteză incomparabil mai mare decât ceea ce se practica în anii 2000), nu putem să nu observăm că tendințele arestărilor, privite la un nivel mai larg, au evoluat în funcție de culoarea puterii politice.
În prezent, cu un Executiv PSD și o Președinție PNL, Vasile Blaga este condamnat să ducă în acest moment o luptă mai acerbă decât ceilalți actori de pe scena politică pentru a rămâne în vârf.
Lupta de tranşee din interiorul Partidului Național Liberal este cu atât mai dură cu cât liberalii nu au reuşit să identifice o locomotivă electorală care să poată coagula în jurul său o majoritate confortabilă unui succes în moțiunea de cenzură anunțată. Acest personaj ar mai fi avut rolul şi de a toci asperităţile evidente dintre organizaţiile PNL şi cele PDL, aflate multă vreme în tabere opuse, inclusiv în timpul anului electoral 2012.
Fără lider bine conturat, marcant, așa cum este Victor Ponta pentru stânga politică, cu un Klaus Iohannis ce nu poate juca rolul locomotivei de partid pentru liberali, PNL se găsește în postura unei mari turme, fără păstor.
Poate lucrurile erau diferite în economia politică românească de început de 2015 dacă președintele Klaus Iohannis avea o poziție hotărâtă în perspectiva schimbării majorității în Parlamentul României. Indecizia sau decizia acestuia de a nu schimba majoritatea și această lungă așteptare nu au făcut altceva decât să erodeze PNL în sondaje și să micșoreze ecartul dintre cele două partide, în favoarea PSD.
PSD-ul fărâmițat și nu prea…
Iar dacă marele partid din opoziție a demonstrat că este incapabil (sau nu vrea) să aibă rezultate în urma dorințelor anunțate, apele în PSD se pare că s-au liniștit, cel puțin raportându-ne la rezultatul dezamăgitor din noiembrie 2014 obținut de Victor Ponta în alegerile prezidențiale. Același premier are încă frâiele Guvernului și ale Partidului Social Democrat, chiar dacă acesta a scăzut în sondaje, imediat după impactul năucitor al înfrângerii din toamnă, și nici nu a avut rezultate notabile din fruntea Executivului.
După căderea în sondajele de opinie privind intenţia de vot, iată că, ajutați de acalmia și lipsa de reacție a PNL, PSD a început să recâștige teren, aflându-se astăzi mult mai aproape de Opoziţie.
Congresul PSD așteptat la început de an a fost stabilit pentru luna noiembrie 2015. Cu doar jumătate de an înaintea alegerilor locale din 2016 este greu de crezut că social-democrații vor muta atât de radical încât să îl schimbe pe tânărul Ponta din fruntea partidului. Sau, de ce nu ne putem gândi, în ritmul alert al dosarelor penale de astăzi, că schimbarea liderului din fruntea PSD va fi decisă de Justiție și nu de o majoritate politică.
Pentru că orice am face în 2015 ne vom lovi de același proces epurator al Justiției, observăm că buna practică a ridicării imunității parlamentarilor certați cu legea este aplicată discreționar, în funcție de interese. Mai mult, legea este interpretată în funcție de profilul politic al fiecărui inculpat și chiar președintele Senatului, al doilea om din stat, Călin Popescu Tăriceanu, este solidar cu parlamentarii aflați în fața votului pentru ridicarea imunității. În felul acesta, dacă acum două luni era previzibilă o schimbare a majorităţii în camera superioară a Parlamentului, astăzi această intenţie a fost, cel puţin deocamdată, pusă în rezervă. Interesele transpartinice se opun unei modificări rapide şi preferă stabilitatea.
Cum moralitatea și dosarele penale sunt cele care sunt, de ce nu ar fi susținută actuala stare de echilibru? Multe dintre schimbările anunțate pot agita apele și deschide alte cutii ale Pandorei. Așa că, pentru politicienii din România, astăzi este mai confortabilă o stare de liniște din toate punctele de vedere.
Influența alegerilor locale în economia schimbării Guvernului
În ceea ce privește alegerile locale din iunie 2016, ce par foarte îndepărtate pentru societatea românească, dar care vor veni totuşi, le putem analiza în cheia în care au un mare aport la inactivitatea opoziției din România și la apele calme și coabitarea tacită pe multe subiecte în Parlament.
Acestea vor stabili garnitura de primari pentru următorii patru ani, atât în marile municipii, cât și în orașele și comunele din întreaga țară. Un moment esențial pentru toate partidele politice, probabil un element definitoriu în viitorul ciclu administrativ. Iar alegerile din 2016 se vor desfășura într-un mod diferit față de ceea ce s-a întâmplat în 2012, spre exemplu. Cu siguranță se va schimba marea majoritate a actualilor edili. Scheleții din dulapuri și frica de Justiție sunt motive serioase.
Pe de altă parte, curățarea influenţelor baronilor locali, la care DNA și instanțele judecătorești încă lucrează, modifică radical tiparul alegerilor. Şi, de aceea, credem că se va alege o altă strategie de a contura influenţe administrative pentru partidele puternice.
Fiindcă prezintă un mare interes, alegerile locale nu vor fi lăsate nici de astă dată pe „umerii“ electoratului, așa cum nu au fost lăsate niciodată, fiind cârmuite de înțelegerile politice.
De aceea, strategiile și negocierile din Parlamentul României sunt poate mai aprinse și mai atent făcute ca niciodată. Urmează o perioadă de tranziție ce trebuie manageriată cu atenție, nu atât de partidele politice, cât de marii lideri și ideologi ai politicii românești.
Aceștia nu își permit să piardă din frâu un sistem atât de atent creat începând cu anii 90`. Au o misiune dificilă, dar totul este posibil.
Constanța este unul dintre cele mai bune exemple pentru ceea ce se întâmplă astăzi atât în politica locală cât și în cea centrală.
Primarul municipiului este arestat, președintele de consiliu județean și el, arestat la domiciliu. PSD Constanța este zdruncinat din temelii, dar nu atât încât să nu câștige alegerile din 2016. PNL Constanța, mărit prin unificarea cu PDL, este mai puternic, dar nu atât de capabil încât să nu piardă alegerile locale.
Nimeni nu își permite să lase în bătaia vântului un sistem atent creat de 15 ani. În acest caz, eliminând candidații cu scheleți în șifonier, fiindcă a trecut vremea lor, scaunul de primar va fi comandat de la centru, într-o dezbatere deschisă cu harta în față. În funcție de simpatii locale și de profiluri electorale, se va împărți. PSD dă Constanța PNL-ului, schimbând rolurile și susținând sistemul din opoziție, în schimb primind probabil Tulcea și o parte din galbenul Călărași.
Va fi un echilibru, un echilibru asumat de ambele tabere politice.
Fiindcă, orice s-ar întâmpla la nivelul discursului public al clasei politice românești, mirosul USL încă nu s-a risipit. Există încă mulți lideri naționali și locali ai PNL care au colaborat cu PSD și care nu sunt atât de apropiați de vechiul PDL. Mai mult, chiar la nivel parlamentar, există decizii care sunt sprijinite de ambele tabere politice. Spre exemplu, noul cod electoral, ce va fi votat în urma unei înțelegeri politice, a unui compromis al ambelor tabere.
În ceea ce privește circuitul fraudulos al banilor publici, fenomen dezbătut și acuzat în ultima vreme, vor exista mici diferențe.
Banii nu se vor mai câștiga prin fraude și prin mită, ci printr-un sistem de du-te – vino prin firmele clientelare mult mai bine structurate. Pe modelul administrației PSD din 2004 și până astăzi la Constanța, însă nu atât de opulent și mult mai îngrijit. Se vor devaliza fonduri publice dar licitaţiile vor fi mai bine puse la punct şi monitorizate, lucrările vor fi efectuate, infrastructura realizată va semăna ceva mai mult cu proiectele iniţiale. Dezmăţul ultimilor 25 de ani nu va mai fi posibil.
Provocarea va fi alta. Deschiderea piețelor pentru firmele străine și infuzia de capital occidental și, cu siguranță, preponderent transatlantic în România. Va fi mult mai greu în aceste condiții, în care aceste investiții vin în spate și cu un capital de imagine ce se va răsfrânge la nivel diplomatic.
Cu toate aceste elemente ale politicii românești din primele luni ale anului 2015, va urma o vacanță scurtă de Paște pentru noi, o pauză lungă pentru politicieni, urmată de o perioadă calmă de vară, în așteptarea unei noi sesiuni parlamentare ce va începe în luna septembrie. Până atunci, slabe șanse se întrezăresc pentru o schimbare a puterii în România, singurele breaking-news-uri urmând să rămână viitoarele încătușări realizate de DNA.
Vacanță plăcută tuturor!
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
