Aşa arată, pe scurt, noua lege a presei votată de Duma de Stat de la Moscova la 7 martie şi trimisă spre promulgare preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.
În condiţiile în care sancţiunile internaţionale la adresa Federaţiei Ruse continuă să fie aplicate implacabil, din 2014, după ocuparea peninsulei Crimeea şi a teritoriilor răsăritene din Ucraina, popularitatea preşedintelui Vladimir Putin nu a mai fost niciodată la cotele dorite. Chiar dacă este greu de acceptat oficial, la Kremlin, izolarea şi lipsa investiţiilor moderne, precum şi elementele definitorii ale societăţii ruse în ansamblu – corupţia endemică, lipsa transparenţei decizionale, lipsa reformelor structurale şi instituţii slăbite şi controlate de clanuri de interese – au condus la un impact vizibil asupra traiului cotidian pentru cea mai mare parte a populaţiei.
Datele oferite publicităţii relevă că, la începutul anului 2019, cota de popularitate a liderului de la Kremlin nu mai depăşeşte 33%.
În aceste condiţii, senatorul partidului prezidenţial Rusia Unită, magnatul Andrei Klişas, a scris o lege care să nu permită, practic, nici un fel de critică la adresa vreunei instituţii din Rusia şi, mai ales, care să îl vizeze pe preşedintele Vladimir Putin.
Andrei Klişas este unul dintre cei mai bogaţi parlamentari ruşi, cu o avere greu de stimat dar cu reşedinţe şi conturi extrem de bogate în Rusia şi Elveţia. Andrei Klişas desfăşoară, de aproape un deceniu, o amplă campanie de presă menită să „ridice” nivelul patriotismului în Rusia, prin inducerea ideii că SUA şi Europa sunt pregătite să atace Federaţia Rusă din toate punctele de vedere: economic, militar, comercial, cultural.
Acum, senatorul Andrei Klişas a reuşit performanţa ca legea care interzice defăimarea Rusiei şi a lui Vladimir Putin să ajungă, spre promulgare, la Kremlin.
Postările „indecente”, care arată o „evidentă lipsă de respect pentru societate, pentru simbolurile statului rus, Constituţia Federaţiei Ruse sau autorităţi”, vor fi sancţionate, prima dată, cu o amendă de 100.000 de ruble. A doua oară: 15 zile de închisoare. Tot pentru recidivă se va interzice şi publicaţia care distribuie „material care exprimă o formă indecentă clară a lipsei de respect pentru societate, stat, simbolurile oficiale ale Federaţiei Ruse, Constituţia Federaţiei Ruse şi alte organisme înzestrate cu putere statală”. Intră sub incidenţa legii şi postările online, desigur.
Senatorul Andrei Klişas şi colega lui, Liudmila Bokova, au mai scris şi iniţiat o lege, tot în domeniul informaţiei, care pretinde a asigura „suveranitatea digitală”. Ei au făcut să treacă prin Duma de Stat, la 12 februarie, un text care va transforma Internetul Rusiei într-o formă internă, autonomă, de exprimare, lipsită de conexiunea cu celelalte spaţii din întreaga lume. Demersul susţine că este vorba despre apărarea Rusiei în faţa atacurilor cibernetice venite dinspre Occident, în condiţiile în care ar exista destule dovezi că SUA şi aliaţii lor pregătesc destabilizarea instituţiilor centrale de la Moscova şi educarea în spirit nepatriotic a societăţii ruse. Deşi Liudmila Bokova a respins categoric ideea că Internetul în Rusia va fi asemănător celui din RP Chineză, analiştii media vorbesc despre o adevărată derivă de inspiraţie nord-coreeană în Federaţia Rusă.
Proiectul de lege votat în Duma de Stat a reuşit să scoată în stradă, la Moscova, câteva mii de tineri protestatari, îngrijoraţi de cenzura şi controlul total asupra Internetului, ce se anunţă după ce legea va fi promulgată de preşedintele Vladimir Putin.
Cum va arăta libertatea presei în Federaţia Rusă după ce aceste două legi vor fi în vigoare? Cumva asemănător cu standardele presei româneşti în timpul Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român, din noiembrie 1989.
Cum va arăta Rusia cu aceste legi în funcţiune? Încercaţi: amendă sau închisoare?
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
