La Bruxelles, la 5 martie, s-a desfăşurat reuniunea formală a Consiliului miniştrilor Mediului din Uniunea Europeană. România, care deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a fost reprezentată de ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, şi ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş.
La această reuniune, România a reuşit să obţină consensul statelor membre ale UE pentru adoptarea proiectului de revizuire a Directivei europene privind apa potabilă.
Normele dezbătute şi acceptate în proiectul român de revizuire actualizează standardele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apa potabilă şi introduc şi o abordare eficientă din punct de vedere al costurilor şi bazată pe riscuri pentru monitorizarea apei.
Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a afirmat că: „Apa potabilă sigură este o problemă importantă pentru noi toţi. Din acest motiv, sunt foarte mulţumit de faptul că am ajuns la un acord cu privire la poziţia Consiliului UE referitoare la Directiva privind apa potabilă. Mesajul este clar: oriunde v-aţi afla în Europa, puteţi bea apa fără motive de îngrijorare pentru sănătate”.
Unul dintre elementele principale ale propunerii de reformare, urmare a unei iniţiative cetăţeneşti denumite Right2Water, este de a actualiza standardele de calitate a apei aflate în prezent în vigoare, care au fost stabilite cu mai bine de două decenii în urmă. O altă reglementare importantă a propunerii române de revizuire a Directivei este aceea care introduce obligaţii de îmbunătăţire a accesului la apă.
România este statul care a propus aceste revizuri dar, în acelaşi timp, ţara noastră este pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte accesul direct la reţeaua sigură de apă potabilă, în special în zonele rurale şi ale oraşelor mici, foste centre urbane monoindustriale. Puţine sunt localităţile din România care respectă normativele Directivelor europene privind apa şi protecţia apelor, care au investit fonduri pentru extragerea apei potabile din pânze freatice sigure, nepoluate de substanţele chimice din agricultură sau de dezvoltarea iraţională a combinatelor industriale din perioada comunistă şi din anii următori lui 1990.
Nici sistemul de educaţie din România nu beneficiază în totalitate de accesul la apă potabilă. Recent, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, recunoştea că există, încă, sute de şcoli şi grădiniţe, majoritatea în localităţi rurale, care nu beneficiază de canalizare şi toalete.
În luna martie, Parlamentul european va lua în discuţie revizuirea Directivei privind apa potabilă, propuse de preşedinţia română. Cel mai probabil, însă, un vot final asupra documentului nu va mai fi posibil în timpul în care România va deţine preşedinţia Consiliului UE deoarece la începutul lunii aprilie, activitatea Legislativului european, ales în 2014, se va încheia, declanşându-se campania electorală pentru alegerile din mai 2019. Cel mai probabil, textul propus şi scris de oficialii români va fi preluat de Finlanda, următoarea preşedintă a Consiliului UE, care o va supune votului final Parlamentului european care îşi va începe activitatatea în vara acestui an.
Acest articol face parte din campania
”România conduce Uniunea Europeană”,
un demers Info Sud-Est în care urmărim și analizăm cele mai importante evenimente de pe agenda blocului comunitar, în perioada în care acesta va fi condus de autoritățile de la București.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
