Război între puterile statului. Solidaritatea Justiției în fața ordonanțelor corupției

info-sud-est-proteste-constantaGuvernul Grindeanu a aruncat România într-o profundă criză după ce a adoptat, în noaptea de 1 februarie, ordonanța de urgență privind modificarea codului penal și a codului de procedură penală și trimiterea în Parlament a ordonanței privind grațierea unor pedepse.

Decizia Guvernului a venit după ce sistemul judiciar din România, cu toate instituțiile sale solidare, a criticat și a avizat negativ aceste ordonanțe de urgență ale căror prevederi șterg cu buretele toate eforturile luptei anticorupție.

La nici o lună de la învestirea noului guvern, România este aruncată de Liviu Dragnea și de premierul Sorin Grindeanu într-o criză sistemică care pune puterile statului în tabere opuse.

Orice se va întâmpla de acum încolo, chiar dacă ordonanțele vor ajunge să producă efecte, chiar dacă CCR va decide că acestea nu sunt constituționale, lipsa transparenței și refuzul puterii executive de a colabora și de a ține cont de avizele puterii judecătorești creează o breșă adâncă în statul de drept.

Însă în acest scenariu al groazei putem găsi și o veste bună. Solidaritatea nemaiîntâlnită până acum între instituțiile sistemului judiciar din România, care, la unison, au criticat ordonanțele de urgență adoptate de Guvernul Grindeanu și au făcut front comun în fața acestor decizii este salutară în contextul actual.

Consiliul Superior al Magistraturii a votat în unanimitate sesizarea Curții Constituționale pe ordonanța de urgență privind modificarea codului penal și a codului de procedură penală în privința existenței unui conflict între puterile statului, cea judecătorească și cea executivă.

Șefa CSM, Mariana Ghena, a declarat că „membrii Plenului CSM au manifestat solidaritate, declarând că mă susțin în demersul pe care l-am inițiat“.

De asemenea, CSM și-a păstrat punctul de vedere încă de la intrarea în dezbatere publică a acestor ordonanțe, avizând negativ, cu majoritate de voturi și „apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile dispozițiilor articolului 115 alin. 4 din Constituția României“.

La rândul său, Augustin Lazăr, Procurorul general al României, a îndemnat la solidaritate în cadrul autorității judecătorești: „După cum se vede, am fost puşi în faţa faptului împlinit. (…) Este o bună provocare pentru autoritatea judecătorească şi autoritatea judecătorească este cea care trebuie să demonstreze acum că are într-adevăr substanţă şi că nu poate fi tratată ca o cantitate neglijabilă“.

Tot șeful parchetului general al României a afirmat că această ordonanță de urgență este o ofensă adusă autorității judecătorești: „Ca membru al Consiliului Suprem al Magistraturii, vă pot spune că ordonanţa de urgenţă este o ofensă adusă autorităţii judecătoreşti, fiind discreţionară, vădit neconstituţională şi trebuie atacată urgent la Curtea Constituţională (…) Ministerul Public avertizează asupra faptului că este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal şi a Codului de procedură penală cu dispoziţiile cuprinse în deciziile Curţii Constituţionale a României, însă, în actuală redactare, proiectul de modificare a celor două coduri depăşeşte limitele stabilite de către instanţa de contencios constituţional“.

Printr-o serie de comunicate, și Direcția Națională Anticorupție și-a arătat indignarea asupra acestor ordonanțe de urgență, care nu fac altceva decât să limiteze pârghiile anticorupție: „Direcția Națională Anticorupție a întocmit o analiză a impactului pe care adoptarea – prin ordonanță de urgență, a modificărilor Codului penal și Codul de procedură penală – o va avea asupra dosarelor penale aflate în curs de instrumentare și în proces de judecare. Această analiză a fost făcută în condițiile în care, după transmiterea, la Ministerul Justiției, la data de 20 ianuarie 2017, a unui punct de vedere argumentat referitor la modificările propuse la Codul penal și la Codul de Procedură penală, până astăzi nu s-a conturat o perspectivă și o formă, alta decât cea inițială, în care ar urma să fie modificate cele două proiecte care, între altele, ar favoriza persoanele care de acum înainte vor săvârși fapte de abuz în serviciu – fapte asimilate infracțiunilor de corupție. În plus, de aceste modificări vor avea de profitat și persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Având în vedere că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, intrarea lor în vigoare, chiar și pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetați sau trimiși în judecată“.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi a declarat că este o situație revoltătoare: „E revoltător, s-au cerut puncte de vedere pe proiectul inițial la instituțiile din domeniul justiției, au fost transmise puncte de vedere negative. Ordonanța a fost modificată, s-a cerut din nou un punct de vedere pentru azi la 9, dar aseară au fost votate modificările”.

Și reprezentanții DIICOT au tras un semnal de alarmă în ceea ce privește efectele negative ale acestei ordonanțe de urgență, care „influenţează desfăşurarea activităţii DIICOT, dar cred că afectează mai mult lupta anticorupţie la care suntem cu toţii parte. Până la urmă strategiile guvernamentale nu se referă la o instituţie sau la alta ci la toată societatea în ansamblu iar tot sistemul a fost până acum angrenat într-o strategie anticorupţie. De azi noapte, spre rumoarea tuturor, lucrurile s-au îndreptat în cu totul altă direcţie. Dacă schimbăm strategiile cred că ar fi necesar să le cunoaştem şi noi“, a declarat Daniel Horodniceanu, procuror şef al DIICOT.

Tot acesta a afirmat că „DIICOT este afectat foarte tare de denunț, mult mai tare decât celelalte Parchete pentru că în dosarele de competența DIICOT, și aici mă refer în special la dosarele de trafic de droguri și la dosarele de mare violență, denunțul este un element foarte important pentru noi“.

În dimineața de 1 februarie, atât DNA, cât și DIICOT, au convocat şedinţe ale colegiilor de conducere pentru a analiza efectele ordonanţei de urgenţă.

Chiar și Departamentul pentru luptă antifraudă (DLAF), structură aflată în subordinea Guvernului, a criticat ordonanțele de urgență și „își exprimă îngrijorarea și rezerva în legătură cu modalitatea de modificare a dispozițiilor articolului 297 Cod Penal privind abuzul în serviciu, fără a se ține cont de opiniile magistraților“.

În ceea ce privește instanțele din România, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a declarat că nu se justifică urgența adoptării proiectelor de OUG: „Am arătat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de articolul 15 aliniatele 4 și 6 din Constituție, în sensul că nu este justificată urgența“.

Curtea de Apel Constanța a arătat că aprobarea acestor ordonanțe de urgență nu sunt justificate: „Proiectele de modificare şi completare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum şi pentru graţierea unor pedepse, prin două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, într-un mod netransparent, în regim de urgenţă, în lipsa unei fundamentări aprofundate, punctuale şi riguroase, precum şi în absenţa unei evaluări obiective, care să ateste o nevoie socială actuală, reală şi imperioasă, este nejustificată, în condiţiile în care legislaţia penală trebuie să realizeze un echilibru între nevoile societăţii de angajare a răspunderii penale pentru persoanele care au săvârşit infracţiuni şi drepturile fundamentale ale persoanelor inculpate ori aflate în executarea pedepselor, echilibru pe care modificările legislative preconizate riscă să îl altereze“.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *