ISE: Ați fost senator PSD și ministru al Justiției în Guvernul Adrian Năstase, apoi ministru de externe din partea PSD și UNPR, în Guvernul Boc. În 2009 v-ați dat demisia alături de ceilalți miniștri ai PSD, în semn de solidaritate cu demiterea lui Dan Nica, ministru de Interne la acea vreme. După ce ați pierdut președenția PSD la alegerile din 2010, ați fost ales președinte de onoare al UNPR, o formațiune politică tot de stânga, la care ați renunțat însă după ce aceasta a ales să facă alianță cu PSD condus de Victor Ponta. Ați renunțat la mandatul de senator pentru a fi consilierul prezidențial al lui Traian Băsescu pe care l-ați susținut puternic în timpul referendumului din 2012. Mișcarea Populară este primul proiect politic de dreapta căruia vă alăturați. Pornind de la cariera dumneavoastră politică, apar două întrebări:
1. În acest context, în care, până în 2012-2013, întregul traseu politic al dumneavoastră s-a desfășurat în partide de stânga, cum veți explica electoratului că sunteți cel mai potrivit candidat al dreptei?
Cristian Diaconescu: România trebuie să depășească în această etapă probleme punctuale chiar dacă aceste probleme sunt ecranate de propaganda guvernamentală ori de scandaluri periferice – la aceste probleme punctuale de natură tehnică, consider că soluția nu are cum să vină din zona retoricii propagandist politică. Așadar, la probleme serioase și tehnice, într-un context internațional foarte serios, este nevoie să venim cu soluții serioase și cu expertiză. Candidatura mea vine cu aceste soluții. Acceptarea soluțiilor în funcție de spectrul doctrinar politic din care ele provin mi se pare un moft pe care, cu toată politețea vă spun, România nu și-l permite. Sper din tot sufletul să nu am ocazia să spun: „v-am zis!“. Acum, cum bine ați remarcat, eu am părăsit niște formațiuni politice în diverse etape ale evoluției mele pe acest palier, niciodată însă nu mi-am părăsit statul. Consider că apartenența la un grup politic sau altul este un element care ține foarte mult de cum anume evoluează respectivul grup și mai puțin de opțiunea celui care aderă – concret, atunci când am constatat că nu mă mai regăsesc într-un grup politic, pentru a rămâne fidel statului român și unor principii de minimă etică, am părăsit respectivul grup.
Efect al unei propagande rudimentare, s-a avansat ideea că aș fi un om de stânga – niciodată nimeni nu a măsurat dacă așa sunt perceput în cifre absolute și nimeni nu a avut ocazia să discearnă dacă în acțiunile mele de politică externă am făcut politică de stânga sau de dreapta. Toată lumea însă s-a convins că am făcut politica dreaptă a statului român.
2. Ați plecat din PSD și, ulterior, din UNPR din cauza lui Victor Ponta și a refuzului de a vă asocia/colabora cu el? Dacă da, de ce? Ați fi rămas în PSD condus de Mircea Geoană?
C.D.: Este mult spus și inexact că am plecat din cauza lui Victor Ponta. Tocmai ce am explicat de ce am plecat din PSD. Pe de altă parte, eu am rămas în PSD atâta vreme cât Mircea Geoană a condus partidul acela și nu aș fi avut nici un motiv să plec dacă Geoană ar fi rămas președinte. De altfel, la congres eu i-am dat voturile și sprijinul meu lui Mircea Geoană. Dacă doriți, văzând cum evoluează lucrurile acolo, tratamentul la care este supus Mircea Geoană este profund nedrept și extrem de contraproductiv, dar este problema lor.
ISE: În momentul în care v-ați hotărât să candidați, aveați cunoștință de vreun sondaj de opinie încurajator pentru dumneavoastră? Ce procent arată statisticile de specialitate în dreptul lui Cristian Diaconescu în ce privește preferințele electoratului pentru prezidențiale?
C.D.: În mod evident că s-au făcut analize și măsurători. În 2014 nu pleci la un astfel de drum fără să te sprijini pe analize de acest tip. Cum respectivele studii sunt studii interne nu vă pot da detalii despre ele, însă ceea ce vă pot spune este că pragul de la care am plecat fără ca această candidatură să se fi anunțat cumva la momentul analizei, perspectiva de creștere și mai ales bazinele care caută o soluție pentru alegerile din noiembrie și care preferă să rămână în casă decât să voteze USL sau alte variante din sfera puterii, m-am motivat serios să spun că accept această candidatură.
ISE: Care sunt punctele forte și punctele slabe ale candidatului Cristian Diaconescu? De ce l-ar alege românii pe Cristian Diaconescu?
C.D.: Vă voi răspunde întâi la a doua întrebare – vor vota ca să nu mai trăiască în minciuna în care trăiesc astăzi, vor vota ca să aibă garanția orientării spre vest, vor vota ca să fie siguri că la Cotroceni există cineva cu care partenerii care ne asigură securitatea stau de vorbă, vor vota ca să se asigure că în România statul de drept și independența justiției rămân neatinse de molima care încearcă și astăzi să le contamineze. Românii vor mai vota pentru un președinte neconflictual care poate prin prestația și conduita sa să îi extragă pe acești lideri politici din matricea războiului. Nu în ultimul rând cred că românii vor vota pe cineva care le vorbește despre viața și viitorul lor nu despre pozițiile pe care le vor ocupa în stat unul și altul de prin spectrul politic și nu despre USL dacă mai trăiește sau nu. De asta cred că mă vor vota oamenii. Oamenii știu și au avut ani mulți timp să se convingă că sunt un om preocupat să apere interesul oamenilor și al statului. Care sunt punctele mele tari? Toate atributele de expertiză, seriozitate și bună credință care conduc spre obiectivele oamenilor. Care sunt punctele mele slabe? Poate că reușesc cu mare greutate să îmi ascund indignarea în fața populismului nerușinat, a minciunii, a lipsei de expertiză și în fața lipsei de bună credință și bun simț.
ISE: Dacă veți ajunge președintele României veți respecta drumul pe care a intrat Justiția în urmă cu 2-3 ani și veți susține libertatea profesională a procurorilor?
C.D.: Fără nici o ezitare, da.
ISE: PSD nu are un candidat oficial. Negocierile din zona de dreapta sunt departe de a se finaliza. Criza politică din ambele tabere pare să se acutizeze, cu mai puțin de cinci luni înainte de alegerile prezidențiale. De ce, spre deosebire de alte scrutinuri, nu cunoaștem încă numele candidaților la prezidențiale? De ce este atât de greu și pentru stânga, și pentru dreapta să desemneze candidații potriviți?
C.D.: Nu pot să vă spun decât care este opinia mea, poate subiectivă din acest punct de vedere. Observați foarte bine că ne aflăm la numai cinci luni distanță de alegeri, că nu există nici o nominalizare pe stânga și nici un consens pe dreapta. Pe partea dreapta este greu de presupus că PDL sau PNL vor reuși o fuziune – ce ați văzut după europarlamentare este efectul indigest de la alegeri, în realitate nu poți muta cu arme și bagaje un partid cu structuri în toate colțurile țării sub alte structuri la fel de bine poziționate organizatoric. Pe partea stângă însă este și mai interesant – deși vorbim despre un partid care se pretinde „pentru oameni“, în realitate ei nu dau două parale pe interesul oamenilor. Care este interesul oamenilor? Să cunoască oferta electorală a PSD pentru a se putea analiza conștient și pentru a se decide dacă investiția în respectivul candidat, o investiție de încredere pe cinci ani și nu pe cinci minute, merită sau nu. Din atitudinea stângii, este clar că nu-și doresc o astfel de analiză pentru că ei știu cel mai bine ce au de oferit. Așadar, vor ieși destul de aproape de alegeri pentru a le flutura oamenilor o candidatură zgomotoasă, colorată și frivolă acompaniată de flamuri, slogane și puțintel naționalism mascat. Dacă ăsta este respectul pe care îl arată stânga față de oamenii din țara asta, vă rog insistent și pe dumneavoastră și pe colegii dumneavoastră din presă să nu mă mai întrebe de ce am plecat de acolo!!
ISE: Care credeți că va fi candidatul PSD?
C.D.: Iată o întrebare care face jocul celor care vor să vă anestezieze atenția! Ce contează cine va fi candidatul? Nu cumva e mai important să știm ce oferă candidatul acela sau care este planul lui în ce privește orientarea României, parteneriatul cu SUA, parteneriatele strategice la care s-a lucrat atât de mulți ani? Nu cumva este mai important dacă respectivul candidat garantează independența justiției? Dacă acestea ar putea fi întrebările acceptabile, vă voi întreba eu pe dumneavoastră – care dintre posibilii candidați ai PSD v-ar garanta stat de drept în România și independența justiției? Care dintre candidații PSD ar putea susține că presiunea mediatică pe justiție nu reprezintă o agresiune inacceptabilă într-un stat de drept? V-aș ruga să vă răspundeți la aceste întrebări și discutăm după aceea despre numele candidatului PSD!
ISE: Bătălia finală se va duce în media. Cât de importante sunt deschiderea și accesul candidaților în mass-media centrale?
C.D.: Este relativ simplu – acolo unde se derulează campanii de denigrare a mea, a familiei mele, doar pentru scopuri politice imediate, nu am acces și nu-mi doresc să am acces. Nu am ce discuta cu astfel de oameni care în trecut mă aplaudau pentru campanii electorale cinstite și decente iar astăzi vorbesc despre mine așa cum o fac. Nu am ce discuta nici cu aceia care mă linșează mediatic pe post și mă sună după emisiune să îmi spună că le pare rău, dar n-au ce face. Probabil că fiecărei zone politice îi corespunde un anumit public de media, însă cred că este foarte important contactul direct cu oamenii. În ce mă privește voi dori să mă întâlnesc cu cât mai mulți români înainte de aceste alegeri.
ISE: Până acum, PMP este în afara tuturor negocierilor pentru coagularea dreptei. De ce? Va face PMP parte dintr-o viitoare mare alianță a dreptei sau va fi lăsată pe margine, așa cum par să arate lucrurile până acum?
C.D.: Bine, nu știu la ce i-ar fi folosit PMP vreo negociere dintre cele care s-au purtat până acum. Da, probabil că vom avea înțelegeri și acorduri pe zona politică pe care evoluăm, dar aceste înțelegeri se pot face doar în stare de luciditate și când partidele de pe dreapta se vor lămuri că fuziunile sunt nerealiste astăzi.
ISE: Care va fi evoluția PMP, după alegerile prezidențiale, având în vedere că după cele 6 procente obținute la alegerile europarlamentare și după alegerea Elenei Udrea în fruntea partidului, a început „cearta intelectualilor” și tensiunile din interiorul partidului s-au accentuat?
C.D.: Cu 6% sunt de acord, cu tensiunile din interiorul partidului, mai puțin. Congresul a consolidat o structură de centru care generează structuri regionale, județene, municipale, orășenești și așa mai departe. Acest partid are nevoie de un anumit timp de maturitate – astăzi la centru este nevoie de oameni care știu să construiască o structură de partid, iar noi la centru corespundem din acest punct de vedere.
ISE: Putem să dăm crezare zvonurilor conform cărora Elena Udrea vrea, de asemenea, să candideze la prezidențiale? Ar fi posibil ca un partid de 6% să aibă doi candidați?
C.D.: Eu vă pot oferi certitudinea deciziei de la Congresul PMP, certitudinea deciziei forurilor statutare ale partidului și faptul că mă aflu în calitate de candidat al PMP în fața dumneavoastră. Eu cred că dacă doamna Udrea ar fi dorit să candideze, din funcția de președinte al PMP ar fi putut să își exprime această opțiune. Realitatea este cea pe care o vedeți.
ISE: În ce relație sunteți cu Traian Băsescu?
C.D.: În raport cu Traian Băsescu am evoluat din perspectiva statului, reprezentării statului și a apărării interesului națiunii române și a statului român. Așadar, relația mea cu Președintele Traian Băsescu se bazează pe faptul că am fost ministru de externe în timpul mandatelor domniei sale, am fost consilier prezidențial, am fost șef al cancelariei Președintelui României. Astăzi, eu candidez pentru cea mai înaltă funcție în stat având și girul și susținerea șefului de stat în funcție. Așa se definește relația între doi oameni a căror principală preocupare a fost și este România.
ISE: Va juca Traian Băsescu un rol important pentru alegerile prezidențiale și pentru rezultatul acestora? Dar după alegerile prezidențiale, Traian Băsescu va continua să aibă un cuvânt de spus în politica românească?
C.D.: La această întrebare vă poate răspunde doar Președintele sau poate mai târziu istoria. Ceea ce știu este că niciodată Președintele nu va încălca din acest punct de vedere legile țării sale. După alegeri, cu certitudine Președintele Traian Băsescu va juca un rol extrem de important – este singurul depozitar al experienței de zece ani în fruntea României ca țară membră UE și NATO concomitent – este cel care și-a asumat trecerea României prin criza economică, este cel care și-a asumat până la sacrificiul cel mai traumatizant personal libertatea și independența justiției. Nu cred că suntem atât de inconștienți încât să nesocotim această experiență. Evident, dacă mai avem vreun sentiment față de România și oamenii care trăiesc în această țară sau temporar în afara ei.
ISE: Cum va arăta, în viziunea dumneavoastră, scena politică din România după congresul PNL? Cine preconizați că va câștiga președinția partidului și ce alianțe și strategii electorale va adopta acesta?
C.D.: Va câștiga cine își face „temele“ mai bine cu organizațiile locale, însă acesta nu reprezintă o soluție pentru alegerile din noiembrie. Nu poți intra în alegeri cu zeci de întrebări târâș după tine. Nu poți, dacă evaluezi conștient situația, să te expui unei candidaturi știind că nu vei apuca să exprimi o poziție despre viitor din cauza răspunsurilor defensive pe care trebuie să le livrezi. Foarte puține dintre soluțiile providențiale se dovedesc a fi providențiale până la sfârșit.
ISE: Mircea Geoană a evitat să spună pe cine ar vota dintre Victor Ponta și Cristi Diaconescu. Există șanse să fiți susținut, chiar dacă nu fățiș, de o parte a social-democraților la alegerile prezidențiale?
C.D.: Eu cu Mircea Geoană am lucrat mult timp – fără să fiu judecat greșit, am lucrat pe domenii serioase, care țin de stat, de aderarea României la Uniunea Europeană. Pe noi ne leagă o istorie profesională pe care nu o putem șterge cu buretele. Într-un moment critic, la congresul PSD, când Mircea Geoană a avut nevoie de sprijinul meu, i l-am dat. Eu nu-i pot cere lui Mircea Geoană să mă sprijine astăzi – facem parte din tabere politice diferite. Comportamentul electoratului însă este imprevizibil, nu exclud ca oameni cu vederi de stânga să opteze pentru a mă vota, dar vă asigur că o vor face pentru că știu că votează un om dedicat statului și un om care și-a dovedit expertiza pe domeniile pe care a evoluat.
- Candidații PSD la Constanța: Șeful Protecției Consumatorilor la primărie, un chirurg la Consiliul Județean / Cine sunt Cătălin Grasa și Horia Constantinescu și care a fost miza din spatele numirilor, pentru șefii PSD Constanța - 27 martie 2024
- Mădălin Hodor a devenit membru în conducerea CNSAS, la propunerea PNL/ Hodor a predat la Academia SRI, i-a apărat pe Bode și Ciucă în scandalurile din presă și a încercat să decupleze serviciile de informații de implicarea în legile securității - 26 martie 2024
- O revistă cu legionarul Valeriu Gafencu, vândută pe site-ul Familia Ortodoxă și într-un magazin din Sibiu/ Unul dintre asociații site-ului este partener de afaceri cu Becali și promovat de BOR/ Legea interzice legionarismul, dosarele sunt închise de parchete - 24 martie 2024