Pedeapsa Chinei comuniste pentru că Australia a cerut investigaţie privind COVID-19: Oprirea importurilor de carne şi orz

După ce la sfârşitul lunii aprilie ambasadorul R.P. Chineze la Canberra, Cheng Jingye, a ameninţat Australia că ţara sa va opri importurile de carne de vită, metale şi produse alimentare şi nu va mai trimite studenţi şi turişti, la 12 mai Beijingul a anunţat deja primele măsuri.

Prim ministrul australian, Scott Morrison, ceruse în prealabil o anchetă internaţională care să investigheze cauzele apariţiei pandemiei coronavirus şi felul în care aceasta s-a răspândit în întreaga lume. Totul pe fondul acuzaţiilor venite din tot mai multe state, în special cele din Uniunea Europeană, alături de SUA, Canada şi Australia, potrivit cărora regimul de la Beijing a ascuns amploarea situaţiei sanitare pentru a putea obţine controlul asupra fabricării şi comercializării produselor de prevenţie.

Carnea de vită din Australia la schimb cu virusul Covid-19

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al R.P. Chineze, Zhao Lijan, a declarat că vameşii au constatat că mai multe loturi de produse de carne de vită provenite de la 4 mari concerne alimentare australiene au încălcat cerinţele sanitare obligatorii şi nu mai corespund consumului. Prin urmare, aceste importuri au fost suspendate pe o perioadă nedeterminată.

Televiziunea australiană ABC aminteşte că valoarea exporturilor celor 4 companii pe piaţa chineză ajunge la 35% din totalul comerţului cu carne de vită trimisă în această ţară şi însumează 1,7 miliarde dolari australieni (aproximativ 1 miliard euro). Imediat după anunţul de la Beijing, prim-ministrul statului Queensland, Annastacia Palaszczuk, a declarat că mii de lucrători ar putea fi afectaţi dacă războiul comercial dintre Australia şi R.P. Chineză va continua. În replică, ministrul de Externe Marise Payne a anunţat că Australia nu va renunţa la cererea sa privind constituirea unei anchete care să investigheze pandemia coronavirus. Aceasta în ciuda unui alt anunţ care a lovit în optimismul femierilor australieni: R.P. Chineză va majora cu 80% taxele de import la orz.

„Pentru China, Australia nu reprezintă o piaţă mare şi nu este deloc de neînlocuit în ceea ce priveşte relaţiile comerciale” scria la 13 mai oficiosul Partidului Comunist Chinez în limba engleză, „Global Times”. Dimpotrivă, continua editorialul, „dacă relaţiile bilaterale continuă să se deterioreze, investiţiile chineze, turismul şi studiul în Australia ar putea fi de asemenea afectate, deoarece se pot găsi întotdeauna destinaţii altenative”. Totuşi, Beijingul a anunţat public că suspendarea importurilor de carne de vită din Australia şi creşterea tarifelor la comerţul cu orz „nu sunt motivate politic”.

China comunistă ameninţă Australia în pandemia coronavirus: „o gumă de mestecat lipită de talpa pantofului american”

Printre statele enumerate de media chineză în ceea ce priveşte importul de carne de vită sunt Brazilia şi Federaţia Rusă dar nu este deloc sigur că acestea ar putea asigura necesarul unei pieţe de 1,4 miliarde consumatori şi la standardele de calitate cu care procesatorii australieni au obişnuit.

În urma deciziilor Beijingului, ministrul Comerţului de la Canberra, Simon Birmingham, a cerut o „întrevedere urgentă” cu omologul său de la Beijing, Zhong Shan, anunţând însă că guvernul său nu renunţă „sub nicio formă” la investigarea răspândirii pandemiei coronavirus.

Despre ce este vorba în războiul dintre Australia şi R.P. Chineză?

Relaţia dintre Australia şi R.P. Chineză a fost stabilită în 1972, când Canberra a retras recunoaşterea internaţională a Republicii China (Taiwan) şi, de atunci, a fost dominată în mod tradiţional de preocupări geopolitice şi strategice. Din anii 1980, de la debutul reformelor economice chineze, cele două ţări au construit o serie de interese bilaterale şi regionale comune, aplicate aproape exclusiv pe legături economice şi financiare.

În tot acest timp de aproape jumătate de secol de relaţii oficiale, având în vedere rolul cheie al alianţei cu SUA în politica externă australiană, R.P. Chineză a interpretat adesea acţiunile guvernelor de la Canberra aproape exclusiv în contextul obiectivelor politicii americane. La aceasta a contribuit şi relaţia apropiată, niciodată conflictuală, pe care Australia a păstrat-o după 1972 cu Taiwan. Deloc foarte apropiate vreodată, legăturile politice şi diplomatice dintre Canberra şi Beijing nu au fost foarte apropiate: ultima întâlnire bilaterală la nivel înalt datează din 2016, când prim-ministrul Malcolm Turnbull a fost în China.

Motivul fundamental al rivalităţii dintre celedouă state este tendinţa regimului comunist de la Beijing de a elimina toţi concurenţii geopolitici din regiunea Pacificului şi a Asiei de Sud-Est. Şi aici nu este vorba doar despre SUA ci şi despre puteri mici şi mijlocii precum Vietnam, Australia, Japonia sau chiar Taiwan, aceasta cu bune raporturi diplomatice cu micile state insulare din Pacific. Proiectul preşedintelui Xi Jinping, „Un Drum, O Centură”, care ar urma să valorizeze puterea economică, financiară şi politică a Chinei în zeci de state ale lumii, a fost transportat şi în insulele din Pacific, pentru a determina eliminarea relaţiilor cu Taiwan şi slăbirea influenţei SUA şi Australiei.

 De la debutul pandemiei coronavirus, R.P. Chineză a declanşat aşa-numita „diplomaţie a măştilor”: Australia a pierdut deocamdată bătălia de imagine în Pacific. În Papua- Noua Guinee au venit de la Beijing 2.000 de kituri de testare, alte câteva sute fiind distribuite de chinezi în Kiribati, Vanuatu, Tonga şi Polinezia Franceză. Insulele Solomon, care în 2019 au rupt relaţiile diplomatice cu Taiwan şi au recunoscut R.P. Chineză, au primit cadou din partea Beijingului suma de 300.000 dolari, cu care să poată achiziţiona material sanitar produs de companiile farmaceutice chineze. La schimb, câştigurile de imagine ale Taiwanului în criza coronavirus sunt imense: nu doar că este primul stat care a informat oficial, la 31 decembrie 2019, Organizaţia Mondială a Sănătăţii de transmiterea de la om la om a virusului covid-19 dar gestionarea internă şi internaţională a crizei a fost, până acum, exemplară. Iar în acest sens, există deja sprijin politic în unele state, inclusiv în SUA, pentru recunoaşterea oficială a independenţei şi stabilirea de relaţii diplomatice. Prima care a urcat semnificativ nivelul de reprezentare în acest sens a fost Olanda, la sfârşitul lunii aprilie.

R.P. Chineză nu a ales întâmplător Australia drept ţintă a agresiunii verbale şi diplomatice. Dintre cei cinci, nu este statul cel mai slab dar este cel care ar putea încurca grozav interesele chineze. Australia face parte din comitetul executiv director al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, forul care stabileşte politicile OMS şi care numeşte pe directorul general. Următoarea şedinţă este programată pe 18 şi 19 mai iar, acolo, Australia va cere din nou o investigaţie internaţională asupra pandemiei coronavirus. Chiar dacă cererea va fi respinsă, lovitura de imagine asupra R.P. Chineze este năucitoare.

Povestea sanitară a coronavirusului poate aduce o modificare geopolitică de neimaginat acum câteva luni: recunoaşterea statalităţii celeilalte Chine, Taiwan, cu sprijinul statelor din prima linie a contestării Beijingului. Să nu vă mire dacă orzul şi carnea de vită din Australia sunt primele semne ale independenţei Taiwanului.