M-am plimbat cu un autobuz turcesc de la Gară în Kilometrul 5. Cum arată un traseu cu noile achiziții ale Primăriei Constanța

Era pe la prânz când mă învârteam între mai multe stații din Gară, ca să mă urc în primul autobuz nou care ar fi ajuns în zona respectivă. Am așteptat vreo 22 de minute până când a venit unul. Între timp, veneau și plecau doar autobuze vechi, din cele pe care Mazăre le-a adus din Belarus în 2005.

Primul autobuz nou care a venit mergea pe Linia 5-40. Noroiul acoperea geamurile fumurii până la jumătate când a oprit în stație. Am urcat, mi-am scos telefonul și am început să scriu un sms: ”L5-40”, destinatar ”RATC”. Așa am memorat în telefon numărul ”7475”, acolo de unde cumpăr bilete de câțiva ani, de când a devenit posibil să nu mai pierd vremea căutând o casă de bilete și să nu mă mai cert cu angajatele RATC care ba îmi spuneau că nu am ”compostat” bine, ba că biletul nu e bun sau alte bazaconii. E drept și că, până acum, de când există plata prin sms, nu am mai dat nas în nas cu un controlor. Probabil așa a fost să fie, să nu-i mai întâlnesc în niciuna din cele 10-12 călătorii pe care le fac săptămânal cu autobuzul prin oraș.

Am urcat în spatele autobuzului așa că, după ce am trimis sms, mi-am proptit ghiozdanul lângă geamul căruia șoferii i-ar spune ”lunetă” și am început să-mi învârt ochii pe pereți. Am făcut câteva poze, ca să vedeți și voi, cei care din diferite motive preferați mașina personală pentru o plimbare, cum ar fi dacă într-o zi ați lua autobuzul.

Primul lucru pe care l-am observat a fost că, cel puțin autobuzul în care am nimerit eu nu a fost încă vandalizat cu markere negre și mesaje de tot felul. N-am văzut nici gume de mestecat lipite pe scaune, nici coji de semințe pe jos, nici pete nespălate sau altă urmă de mizerie. E drept însă că autobuzele noi circulă prin oraș doar de câteva zile, că Linia 5-40 traversează cartiere mai „civilizate” dar la fel de bine poate să fie vorba și de faptul că mai multe camere video supraveghează autobuzul.

Iar ca să pot scrie acum cât mai detaliat despre asta, a trebuit ca în timpul călătoriei să-mi scot iar telefonul și să notez în timp real toate lucrurile pe care le observam. Așa că aproape tot timpul am stat cu nasul în telefon de unde mai ridicam privirea din când în când ca să urmăresc iar interiorul și să fac fotografii. Expresiile încruntate ale unor bătrâni și privirile pline de lehamite ale unor tineri m-au făcut să nu mai urmăresc la un moment dat fețele oamenilor din autobuz. Și, desigur, m-au făcut și să mă gândesc la ce cred oamenii din fața mea despre jurnaliști.

Așa că, printre toate celelalte gânduri care-și făceau loc în mintea mea, în timp ce luam notițe din jur și făceam poze, a fost util și agreabil să aud că cineva mă atenționează în ce stație am ajuns și ce stație urmează mai departe. O voce de femeie plictisită anunța sacadat și nepăsător stație după stație, după stație, până la cea din urmă stație. Pentru una ca mine care își coboară capul din nori doar ca să vadă, de curiozitate, dacă mai are pământul sub picioare, care are probleme cu numele cartierelor și ale străzilor și, în general, cu orice ține de orientarea în spațiu, vocea doamnei e tot ce-mi trebuie ca să ajung la timp la întâlniri și să nu mai cobor în stații greșite.

O chestie care mă deranjează însă este că ușile abia se deschid și abia se închid. Par că se mișcă în reluare și tot ce se mișcă în reluare îmi provoacă un soi de iritare. Însă un coleg îmi spune că lucrul ăsta este, de fapt, un avantaj, pentru că în momentul în care autobuzul este supraaglomerat, pasagerii care stau exact lângă ușă nu riscă să fie bruscați sau răniți. La fel cum, tot din acest motiv, un plus ar fi și faptul că momentul închiderii și al deschiderii acestora este semnalizat sonor. Eu rămân însă la părerea mea, că ușile se deschid și se închid prea încet, cel puțin pentru ritmul meu.

În autobuze există două feluri de panouri informative. Unul este deasupra ușii care desparte cabina șoferului de spațiul pasagerilor și unde rulează informații precum data, ora, temperatura din autobuz și un mesaj care te informează că îți poți cumpăra bilet prin sms. Alte două panouri sunt agățate de plafon, spate în spate, pentru ca toți pasagerii să poată urmări traseul autobuzului în timp real, cu ajutorul unei hărți virtuale de tip Google Maps.

Alte lucruri noi pe care le-am observat au fost că dacă aș fi avut nevoie să îmi încarc telefonul, aș fi putut să o fac pentru că autobuzul are astfel de dispozitive, la fel cum are Wi-Fi și, un alt lucru important pentru siguranța călătorilor, are butoane prin care aceștia pot cere șoferului să oprească autobuzul în caz de pericol. Sau, de ce nu, în cazul unui atac de panică.

Când mă apropiam de stația din Kilometrul 5 îmi făcusem deja părerea despre cum e cu noile autobuze. Așa că am coborât și, pentru că ieșise soarele, am luat-o înapoi spre Gară pe jos, pentru că nu știam dacă o să mai iasă curând din nori.  

Condițiile din noile autobuze turcești sunt, momentan, ok. Nu știu însă pentru cât timp, nu știu când vor apărea primele probleme și de ce natură vor fi acestea. Nu mă pricep la detalii tehnice, nu știu dacă sunt de calitate superioară sau nu, nici dacă piesele care le compun sunt așa cum ar cere normele europene. Știu doar că sunt alimentate cu motorină și că în toată Europa există un trend tot mai puternic care încearcă să descurajeze folosirea acestui tip de carburant. La fel cum știu că Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare a împrumutat orașul cu o sumă uriașă, vreo 20 de milioane de euro, ca să cumpere aceste autobuze. Sigur că Primăria Constanța are depus spre evaluare un proiect pe fonduri europene pentru achiziționarea unor autobuze electrice. Nu știu dacă vom primi sau nu banii europeni, dar știu că, la 12 ani de când suntem în UE, Primăria Constanța abia a scris 3 proiecte importante pentru infrastructura orașului.

Iar ăsta este cel mai mare minus din călătoria mea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.