Prima bucată restaurată de la exteriorul Cazinoului poate fi observată de cei care trec pe faleza din Constanța. Monumentul istoric de categoria A a intrat în renovări la începutul anului 2020, după aproape un deceniu de tergiversări birocratice.
Info Sud-Est a scris, în august, că firma care a câștigat licitația a descoperit, în timpul decopertării, că structura Cazinoului este mult mai afectată decât se credea inițial.
Proiectanții nu au putut anticipa gradul de degradare a structurii pentru că asta ar fi presupus să decoperteze în întregime bucăți mari din monument înainte de începerea propriu-zisă a lucrărilor.
Specialiștii spun că au fost luați prin surprindere de cât de mult a ”ros” aerul sărat din structura și fațada Cazinoului și că, în mare parte, nu mai poate fi vorba doar de reparații sau restaurare a ornamentelor, ci de refacerea completă a întregii zone pe care sunt atașate ornamente.
- ”Specialiștii ce realizează proiectul de proiectul de execuție apreciază că structura de rezistență nu mai prezintă siguranță în exploatare și trebuie să fie urgent consolidată (…). Construcția a avut o comportare bună la acțiuni din gruparea fundamentală și cea seismică, datorită conformării inițial bune, degradările și avariile multiple descoperite au fost cauzate în principal de acțiunea factorilor de mediu marin, de umiditatea excesivă din elementele portante de zidărie, din infiltrații de ape meteorice si de lipsa unor lucrări de intervenții și întreținere”, au mai declarat cei care lucrează de la Cazino.
Reprezentanții Companiei Naționale de Investiții, instituția care plătește lucrările de reabilitare de la Cazino, au confirmat, într-un răspuns pentru Info Sud-Est de la începutul lunii octombrie, că reabilitarea unei clădiri presupune mai multe situații neprevăzute comparativ cu o clădire care ar fi construită de la zero:
- ”În general, proiectele care au ca obiect consolidarea/reabilitarea unei construcții existente diferă față de cele care presupun o construcție nouă. Astfel, situațiile neprevăzute sunt mult mai frecvente în cazul proiectelor de reabilitare și depind de mai mulți factori, cum ar fi: starea de degradare a elementelor constructive, posibilitatea de a avea acces la proiectul inițial al construcției, existența sau nu a anumitor intervenții realizate pe parcurs și modul în care acestea au fost executate etc. Deoarece multe dintre aceste informații nu le poți obține din fazele de proiectare și mai ales din cele inițiale (SF/DALI), deseori apar schimbări, modificări de soluții tehnice după începerea execuției lucrărilor și finalizarea lucrărilor de decopertare. În acest moment proiectanții au acces complet la toate elementele structurale și pot determina cu exactitate și în întregime starea fizică a acestora”, a declarat Manuela Irina Pătrășcoiu, directorul general al CNI, prin Compartimentul Strategie și Comunicare, într-un răspuns pentru Info Sud-Est de la începutul lunii octombrie.
Totodată, reprezentanții CNI au mai precizat că, până în momentul de față, compania care a câștigat contractul de proiectare și execuție nu a solicitat nicio sumă suplimentară și nici decalări de termen în continuarea lucrărilor de reabilitare:
- ”În cazul în care se vor solicita suplimentări ale valorii contractuale, menționăm că orice modificare solicitată va fi analizată separat și se va face în conformitate cu prevederile clauzelor contractuale și a legislației aflate în vigoare în domeniul achiziiților publice”, au mai declarat reprezentanții CNI pentru Info Sud-Est.
Context
În anul 2000, Primăria Constanța prelua Cazinoul de la societatea de stat Litoral SA și încerca să găsească soluții pentru restaurarea monumentului istoric care deja era degradat, ultima reabilitare fiind realizată în anul 1986. S-au încercat mai multe variante. Prima dată s-a ales varianta concesiunii pe 49 de ani, cu obligația noilor proprietari de a investi în reabilitarea monumentului istoric. O firmă israeliană a preluat contractul, însă, după trei ani, fără să facă nicio investiție, l-a întrerupt. Apoi, în spațiul public constănțean a fost vehiculată chiar vânzarea monumentului istoric, către “ruși, turci sau arabi bogați”. Nici această variantă nu a fost concretizată iar Cazinoul a intrat, începând cu anul 2011, în sfera jocului de ping-pong dintre Primărie și Ministerul Dezvoltării.
La acea vreme, Cazinoul era trecut pentru prima dată din administrarea Primăriei Constanța în cea a Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru reabilitarea monumentului istoric cu bani de la centru. Doar un an mai târziu, Cazinoul s-a întors la Primărie în aceeași stare deplorabilă ca atunci când a fost transferat.
Doi ani mai târziu, în 2014, Cazinoul a fost predat din nou unei instituții de la centru: de această dată către Compania Națională pentru Investiții, care se subordonează Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. În 2015 s-au alocat, pentru prima dată, banii pentru restaurarea monumentului – 8,5 milioane de euro, iar demersurile juridice au început. Timp de trei ani au fost anulate tot atâtea licitații, după ce mai multe contestații ale firmelor participante au fost acceptate de instanțe sau de CNSC.
În 2018, după anularea celei de-a treia licitații, la Constanța a venit o echipă de experți din partea Europa Nostra și a Institutului Băncii Europene de Investiții, după ce Cazinoul a intrat pe lista celor mai periclitate 7 situri din Europa (7 Most Endangered), la nominalizarea Asociației Arche. Programul identifică situri istorice valoroase dar vulnerabile și contribuie la crearea de strategii necesare salvării lui. După vizita din vara lui 2018, experții au alcătuit un raport tehnic în care au arătau deficiențele proiectului de restaurare, au criticat acordul superficial dintre Primărie și CNI, dar, poate și mai important, au arătat că suma de 8,5 milioane de euro pusă la bătaie de CNI este mult prea mică, pentru restaurarea Cazinoului fiind nevoie de cel puțin 13 milioane de euro. Publicarea raportului a fost primul moment în care anularea licitațiilor anterioare a fost văzută cu ochi buni, pentru că o restaurare în acele condiții ar fi fost un fiasco.
După acel moment începe o perioadă efervescentă de dezbateri publice, întâlniri între autorități, experți și societatea civilă. Se reface documentația de reabilitare, se ajustează suma și CNI lansează cea de-a patra licitație, care este adjudecată de o asociere de firme în frunte cu Aedificia Carpați. Concurenții însă contestă rezultatul la CNSC, dar nu au succes: forul respinge contestația iar constructorii au undă verde pentru lucrările de restaurare.
- Dezbatere pentru parcări: Primăria Constanța și societatea civilă, invitate la dialog de OPTAR – Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România - 2 martie 2021
- DNA, despre lărgirea plajelor: Proiectul nu este blocat de ancheta procurorilor și nici nu există vreo intenție în acest sens. Cercetările au fost făcute cu un arheolog scafandru - 2 martie 2021
- Vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, condamnat la 4 ani cu suspendare pentru luare de mită, în dosarul finanțării campaniei prezidențiale din 2009/ Victor Tarhon era un apropiat al Elenei Udrea - 2 martie 2021
