După 10 ani în Uniunea Europeană. Sate constănțene, la nivelul satelor din Republica Moldova

Imagine din comuna Cerchezu, județul Constanța – august 2017

Târnova este un sătuc din raionul Edineț, situat în nord-vestul Republicii Moldova, foarte aproape de granița cu Ucraina, și în care trăiește o comunitate de 2050 de locuitori. Primăria din Târnova are un buget anual de aproximativ 50.000 de euro și foarte puține surse de finanțare. Bani importanți pentru investiții vin de la Guvernul României, prin diverse granturi. În ultimii 12 ani, satul a fost condus de un primar comunist care a păstrat comunitatea încremenită în vremurile sovietice.

În paralel, în ultimii 10 ani, România a avut la dispoziție fonduri europene generoase care au stat la dispoziția primarilor prin diverse linii de finanțare, cele mai multe dintre acestea fiind concentrate în fondurile structurale și de coeziune. Primarii din mediul rural românesc au avut la dispoziție multe miliarde de euro cu care ar fi putut să asfalteze drumuri, să construiască școli și grădinițe, dispensare și cămine culturale sau să le reabiliteze și modernizeze pe cele deja existente, ori să implementeze sisteme de canalizare, stații de epurare, ori de alimentare cu apă.

Cu toate acestea, România se situează printre ultimele locuri la nivel european în ce privește accesarea fondurilor puse la dispoziție de comunitatea europeană. Pentru cei mai mulți dintre primari, a fost mai ușor să obțină finanțări de la Guvern, mai ales că monitorizarea cheltuirii banilor românești nu este nici pe departe la fel de scrupuloasă precum cea a banilor europeni.

La nivel național, din punct de vedere al dezvoltării mediului rural, județul Constanța se situează în prima parte a clasamentului. De asemenea, primăriile din județul Constanța au atras mulți bani europeni comparativ cu administrațiile locale din alte județe. Cu toate acestea, însă, multe dintre satele și comunele constănțene au rămas încremenite în timp și par rupte din peisajul rural de-acum 20-30 de ani.

Din discuțiile cu primarii constănțeni care n-au accesat fonduri structurale și de coeziune (adică 80% din primarii din mediul rural constănțean) și au preferat să își finanțeze investițiile din bani românești, se disting câteva motive sau scuze: fie că în primărie nu există oameni care se pricep să scrie proiecte europene, fie că birocrația este prea mare. Însă cel mai frecvent răspuns este acela că banii europeni sunt o ”povară” și o ”bătaie de cap” inutilă – susțin primarii care, pentru a-și susține afirmația, îi dau ca exemple pe colegii lor cu dosare penale, judecați sau condamnați pentru fraudarea fondurilor europene și care, în opinia celor mai mulți dintre edili, ar fi nevinovați.

Amzacea, Comana și Cerchezu sunt trei sate din sudul județului Constanța, primele două situate de-a lungul Drumului Național 38, care duce spre Bulgaria, iar cel de-al treilea așezat la o aruncătură de băț de țara vecină de la sud. Am ales aceste localități pentru că sunt similare din multe puncte de vedere cu satul Târnova din Republica Moldova. Totodată, acestea sunt trei dintre comunele constănțene care nu au accesat nici un eurocent din fondurile structurale și de coeziune, de la intrarea României în UE până în prezent. Fondurile structurale și de coeziune reprezintă cel mai mare bazin de fonduri europene, cu cele mai multe și importante linii de finanțare pentru administrațiile locale. Astăzi, diferențele dintre cele trei comune constănțene și satul Târnova nu sunt deloc mari.

Asfaltarea drumurilor, sistemul de canalizare și stația de epurare ori construirea sau reabilitarea instituțiilor de învățământ, cultură sau medicale reprezintă prioritățile actuale atât pentru comunitățile rurale din România, cât și pentru cele din Republica Moldova. Diferența colosală este aceea că administrațiile locale din România au avut la dispoziție, în ultimul deceniu, fonduri generoase cu care ar fi putut să rezolve cel puțin o parte dintre investițiile necesare enumerate.

Pentru a înțelege mai bine situația în care se află cele mai multe dintre satele românești la 10 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, am încercat să facem o paralelă între câteva sate din județul Constanța și un sat din Republica Moldova. Pentru acest lucru am stat de vorbă cu primarul satului Târnova, Cornelia Rusu, care ne-a explicat cu ce probleme se confruntă administrația publică locală, cum arată infrastructura, edificiile publice și profilul social al comunității și, mai ales, care sunt sursele de finanțare ale primăriei din Republica Moldova.

Infrastructură

În primul rând, am fost interesați de infrastructura localității, segmentul cel mai costisitor din punct de vedere al investițiilor. Din acest punct de vedere, primăriile noastre au avut șansa să-și acopere aceste costuri din fonduri europene. Mare parte a edililor a preferat să ”nu se lege la cap inutil” și să cheltuiască bani românești pentru sistemul de canalizare, apă potabilă sau asfaltări. Cornelia Rusu ne-a povestit că în satul ei, deși în vremea colhozurilor au fost construite rețeaua de apă potabilă și canalizare, astăzi cele două sisteme nu sunt funcționale, iar documentația tehnică pentru investiții este în curs de elaborare: ”Încă pe timpul colhozurilor s-au construit în fiecare localitate rețea de apă potabilă, la care prin anii 80-90 erau conectați 40% din populația localității. Tot în acea perioadă a fost construit și sistemul de canalizare și o stație de epurare. La acest moment, nici sistemul de canalizare, nici stația de epurare nu funcționează. Rețeaua de apă potabilă asigură cu apă gimnaziul din localitate și grădinița de copii. Administrația publică locală este în proces de elaborare a documentației tehnice pentru extinderea rețelei de apă potabilă, construirea rețelei de canalizare și instalarea unei noi stații de epurare”.

– – – În paralel, niciuna dintre comunitățile constănțene pe care le-am luat ca exemplu nu beneficiază de canalizare și stație de epurare. Prin Măsura 322 din Programul Național de Dezvoltare Rurală, primăriile au avut șansa să acceseze fonduri europene pentru mai multe investiții, până în limita a 2,5 milioane de euro, care urmăreau dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale. Printre tipurile de servicii și investiții finanțate prin această măsură se număra și implementarea sistemului de canalizare și stație de epurare.

În ce privește drumurile, în satul Târnova există o rețea de 15,3 km de drumuri, dintre care 4,3 kilometri sunt asfaltați, iar 11 kilometri sunt pietruiți.

– – – În Amzacea, Comana și Cerchezu, situația drumurilor este similară. În afara șoselei principale din Amzacea și Comana, adică a Drumului Național care traversează comunele, cele două localități mai au doar câteva străduțe asfaltate, restul drumurilor fiind acoperite de pietriș. În Cerchezu, situația e și mai deplorabilă. Recent, Lucian Lungoci, directorul Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri Constanța, a declarat că în județ există aproape 100 de kilometri de drumuri de pământ, adică nici măcar acoperiți cu piatră. Una dintre liniile de finanțare cu fonduri europene prin Măsura 322 a fost ”înființarea de drumuri noi, extinderea și îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local (drumuri comunale, vicinale și străzi din interiorul comunei)”.

Imagini din satele constănțene Amzacea, Comana și Cerchezu

În privința iluminatului public, lucrurile stau la fel și în Târnova, și în cele mai multe dintre comunele constănțene: ”Toate gospodăriile din localitate au curent electric permanent. Centrul localității este iluminat și pe timp de noapte. Celelalte străzi, cu regret, nu sunt iluminate în timpul nopții”.

– – – Spre deosebire de Târnova, în Amzacea, Comana și Cerchezu, centrul localității nu este iluminat și noaptea. Tot prin Măsura 322, primarii ar fi putut accesa fonduri europene pentru înființarea și extinderea rețelei publice de joasă tensiune și a rețelei publice de iluminat cu eficiență energetică ridicată, însă cei mai mulți dintre edili au preferat să implementeze investiții similare cu bani de la bugetul local.

Și în ce privește trotuarele și bordurile, satul Târnova stă mai bine decât, spre exemplu, comuna Cerchezu. În Târnova, cei 5 kilometri de străzi asfaltate au și trotuare, deteriorate ce-i drept.

– – – În Cerchezu, dacă asfalt nu e, nici trotuar nu e.

Edificii publice

În Târnova, edificiile publice arată rău. Au fost lăsate de izbeliște prin nepăsarea foștilor edili, iar actualul primar nu mai știe pe unde să scoată cămașa. Nevoile sunt multe, finanțările puține: ”Avem un Cămin cultural, construit încă din 1985. Noi îi zicem Casă de Cultură. La acest moment, clădirea e într-o stare deplorabilă și necesită reparație capitală. E funcționabil doar primul etaj al instituției. Pe timpuri, în Casa de Cultură funcționau diverse cercuri de creație, artistice pentru copii, dar și pentru cei maturi. În perioada destrămării colhozurilor, acestea au fost jefuite. Cu regret, Administrația Publică Centrală nu alocă bani pentru restaurarea acestor edificii, iar bugetul Adminisrației Publice Locale este auster și nu permite investiți majore pentru renovarea acestor edificii”, ne-a povestit primarul Cornelia Rusu.

Nici dispensarul din sat nu se află într-o stare prea bună, ci dimpotrivă, necesită reparații capitale: ”La noi se numește Oficiul Medicilor de Familie. Serviciile sunt prestate de un medic și 3 asistente medicale. OMF funcționează zilnic (duminică – nu) între 8.00 și 16.00. Toate serviciile sunt gratis. Medicul consultă pacienții, indică tratamentul, dacă e nevoie îndreaptă pentru investigații mai ample la Centrul Medicilor de Familie din Edineț (Centru raional). Cu regret, clădirea nu e într-o stare satisfăcătoare și necesită reparații capitale”, ne-a mai declarat primarul din Târnova.

Din 2015, de când este primar, Cornelia Rusu a reușit, totuși, să facă reparații capitale la grădiniță și să amenajeze o ”zonă de odihnă” în centrul localității, ambele fiind promisiuni făcute în campania electorală: ”Avem grădiniță și gimnaziu în localitate. Grădinița este frecventată, la acest moment, de 80 de copii. Clădirea grădiniței a fost dată în exploatare în 1986. Abia în 2016 a început reparația ei capitală. A fost renovată pe interior, schimbate ușile și geamurile, tavanele, pereții, reparate bucătăria, blocurile sanitare, sistemul de căldură, a fost schimbat mobilierul pentru 4 grupe. Acest lucru a fost posibil în urma accesării unui proiect în valoare de 1.120.000 lei moldovenești (224.000 RON). În acest an se renovează grădinița pe exterior: a fost schimbat acoperișul, a fost realizată termoizolarea pereților și acum se lucrează la pavarea trotuarelor. Lucrările au fost posibile datorită unui grant oferit de guvernul României în valoare de 1.500.000 lei (300.000 RON). Copiii sunt aduși la grădiniță la orele 7.30 și luați între 17.00-18.00. Aici sunt alimentați de 3 ori pe zi. Gimnaziul este frecventat de 180 de elevi. Clădirea este veche, necesită reparație capitală. Anual sunt renovate sălile de clasă. În 2016-2017 a fost reparat capital sistemul de încălzire. În Republica Moldova, gimnaziile și liceele, deși se află pe teritoriul Administrației Publice Locale sunt gestionate de Direcția Educație a Consiliului Raional Edineț (cum ar fi în România D.E. a Consiliului Județean…). Gimnaziul este dotat cu o sală de calculatoare, cabinet multimedia cu tablă interactivă etc (…). În 2015, când am venit în funcția de primar am început să amenajez o zonă de odihnă chiar în centrul localității. Am instalat o troiță, o clopotniță, un scrânciob. Urmează să instalăm un teren de joacă pentru copii, flori, arbuști, să pavăm trotuarele etc”.

Satul Târnova are și un muzeu al satului, instituție de cultură care există doar în foarte puține localități din județul Constanța: „Avem un muzeu al satului, fondat în 2005. La acest capitol suntem printre primii care am amenajat un asemenea edificiu. Patrimoniul constituie 2000 de exponate. Muzeul nu are un program stabilit. Inițiatorul fondării și directorul muzeului este Sircovschi Eugenia, care activează în bază de voluntariat”, a mai declarat Cornelia Rusu.

Imagini din satul Târnova, Republica Moldova

– – – Din punctul de vedere al edificiilor publice, multe dintre comunele constănțene au ratat ocazia să își renoveze sau reabiliteze cu bani europeni căminele culturale, grădinițele, școlile sau dispensarele, ori să construiască unele noi. Măsura 322 a fost una dintre liniile de finanțare care permiteau aceste investiții. Spre exemplu, Primăria comunei Amzacea are în plan să construiască un dispensar și un cămin cultural din banii Guvernului, iar asfaltarea a 12 kilometri de drumuri și implementarea sistemului de canalizare sunt investiții care i-au fost aprobate abia recent, prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2 – un program finanțat de Guvernul României.

•Între satul Târnova și comunele Amzacea și Cerchezu mai există o asemănare: longevitatea primarilor. Din 1987, Târnova a fost condusă de doi primari comuniști care au stat câte 12 ani în fruntea primăriei. Doar în perioada 1999-2003 primarul din 1987 a fost schimbat cu candidatul Forțelor Democratice. Din 2015, Târnova este condusă de Rusu Cornelia, prima femeie care a câștigat alegerile în satul moldovean (Partidul Liberal Democrat din Moldova – partid pro-european).

•Comuna Amzacea este condusă de șase mandate, din 1996, de primarul Radu Constantin, din partea PSD. Nu de puține ori, primarul din Amzacea s-a declarat nostalgic după vremurile comuniste, atunci când, în opinia sa, oamenii trăiau mult mai bine pentru că existau locuri de muncă și, mai ales, multă disciplină.

•Comuna Cerchezu a fost condusă în ultimii 16 ani de Ion Constantinescu, din partea PSD. După patru mandate, pentru că a fost tot mai contestat în cadrul Consiliului Local și pentru că au apărut suspiciuni asupra activității sale, primarul s-a retras, susținându-l pe colegul său de partid Ștefan Chelaru, care a câștigat alegerile din 2016 din partea PSD.

•Comuna Comana arată diferit din acest punct de vedere. Nemulțumirile comunității față de activitatea primarilor au condus la o alternanță a partidelor. Din anul 2000, comuna a fost condusă timp de două mandate de primari PSD, urmați de un primar PNL, iar din 2016, localitatea Comana este condusă din nou de un primar PSD.

CORNELIA RUSU, PRIMARUL SATULUI TÂRNOVA:
„Eu văd integrarea în UE ca o ieșire din sărăcie, o soluție. Dar nu toți o văd așa. Nu uitați că venim din spațiul postsovietic unde oamenilor le-au fost clonate și mințile. Nostalgia după URSS mai persistă și astăzi la unii”

ISE: Cum v-a venit ideea candidaturii și de ce ați ales să administrați un sat care se confruntă cu multe nevoi și probleme de ordin social?

Cornelia Rusu: A fost un vis care s-a transformat în realitate. Vedeam schimbarea din localitățile vecine și mi-o doream și pentru Târnova.

ISE: Care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă administrația locală, în afară de lipsa banilor? Care sunt prioritățile dumneavoastră pentru comunitate?

C.R.: Indiferența și neglijența oamenilor. S-au obișnuit să fie doar consumatori și nicidecum producători. Dacă fiecare ar investi câte ceva: unul un ban, altul – forța de muncă, altul – forța animalelor de tracțiune etc. am putea realiza multe schimbări. În programul meu electoral erau fixate 4 priorități:
1.Reparația drumului spre biserică,
2.Amenajarea unei zone de odihnă și agrement
3. Reparația sălii sportive din localitate
4.Apă potabilă și sistem de canalizare.
Câte ceva am făcut la toate, dar nici unul din aceste puncte nu este finalizat.

ISE: Cum arată o zi din viața de primar? Sunt momente în care ați vrea să renunțați la funcția de primar?

C.R.: Ziua de muncă mi-o încep la 7-7.30 și se termină după 17.00 – oficial. Dar pot să fiu solicitată și la 20.00, și la 24.00. Au fost momente când am regretat că m-am avântat în luptă, dar repede m-am încurajat eu singură, că dacă nu eu – atunci cine?

ISE: Ce ar însemna pentru satele de peste Prut integrarea în Uniunea Europeană? Cum se raportează comunitățile din mediul rural moldovenesc la posibilitatea integrării în UE?

C.R.: Eu văd integrarea ca o ieșire din sărăcie, o soluție, dacă vreți. Dar nu toți o văd în acest mod. Nu uitați că venim din spațiul postsovietic unde oamenilor le-au fost clonate și mințile. Nostalgia după URSS mai persistă și astăzi la unii.

ISE: Care sunt principalele diferențe dintre satele românești de pe cele două maluri ale Prutului? Și ce diferențe există între cele două tipuri de administrație, din România și Republica Moldova?

C.R.: La nivel de administație și finanțare diferențele sunt foarte mari. V-am spus care este bugetul anual al comunității mele. Din acești bani trebuie să achităm salariile la angajați, serviciile informaționale, lumina, căldura și să reușim să facem ceva schimbări în infrastructură. Așa că nu ne vine ușor. Plus la toate, o mulțime de servicii de care depindem sunt centralizate și majoritatea cu sediul în centrul raional – Edineț. Așa că aproape zilnic trebuie să facem naveta, dus-întors 32 de kilometri. Banii pe care-i avem preconizați, adică bugetul localității, sunt divizați la 12 și în fiecare lună primim 1/12 parte. Nu ne putem adresa nici unui minister să ne ajute, căci nimeni n-o face. La fiecare sfârșit de an, fiecare consiliu local își aprobă bugetul. Banii europeni vin direct de la donatori. La noi ministerele nu au acces la acești bani. Cunosc câte puțin din formula de finanțare din România. Satul Târnova, din raionul Edineț, a semnat un preacord de înfrățire cu comuna Drăgușeni, Județul Botoșani. Domnul Primar Nechita Eugen cu echipa sa în luna aprilie a fost în ospeție la noi. Atunci am mai discutat câte ceva despre diferențele de finanțare și administrare dintre cele 2 maluri ale Prutului.

ISE: În ultimii ani, în România au existat mai multe scandaluri referitoare la corupția din primării și consilii județene și care au scos la iveală practicile ilegale prin care se împart și se cheltuie banii publici. Cum arată situația în administrațiile publice locale din Republica Moldova?

C.R.: Nu am auzit să se fure aici, căci nu ai ce și nici nu ai cum. Dar am înțeles că există situații când cei de la guvernare, dacă nu le ești comod pot să-ți creeze un dosar…

ISE: Cum se vede România din satul Târnova?