UE ia în calcul limitarea temporară a dreptului de veto pentru viitoarele state membre pentru a accelera procesul de extindere europeană

O interdicție limitată a dreptului la veto ar putea fi inclusă în tratatul de aderare a Muntenegrului, stat care aproape a încheiat negocierile de aderare
manifest pro europa uniunea europeana piata victoriei manifest pro europa uniunea europeana piata victoriei
sursa foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

UE ar putea refuza viitoarelor state membre dreptul de veto timp de mai mulți ani, într-o încercare de a face extinderea blocului comunitar mai acceptabilă din punct de vedere politic, scrie The Guardian.

Potrivit planurilor analizate de Comisia Europeană, statele candidate – precum Moldova și țările din Balcanii de Vest – nu ar avea, la aderarea la UE, dreptul automat de a bloca prin veto deciziile de politică externă sau alte chestiuni adoptate prin unanimitate, cum ar fi fiscalitatea.

Ideea este deosebit de relevantă pentru Muntenegru, favorita dintre cele nouă țări candidate oficial la UE. Fosta republică iugoslavă, cu 624.000 de locuitori, încearcă să devină al 28-lea stat membru al UE până în 2028. Luna aceasta, un grup tehnic însărcinat cu redactarea tratatului de aderare al Muntenegrului s-a reunit pentru prima dată, un semn că negocierile care durează de 14 ani intră în etapele finale.

În acest context, oficialii UE analizează garanții aplicabile noilor membri pentru a împiedica blocarea deciziilor de către un singur stat membru, potrivit a patru surse din UE. Ideea a apărut după o experiență dificilă cu Ungaria, al cărei fost guvern pro-rus condus de Viktor Orbán a blocat prin veto mai multe decizii importante ale UE, în special un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Amintim, în acest sens, faptul că refuzul guvernului Orban de a aproba împrumutul, cu care fusese de acord în principiu, a întârziat luni de zile efectuarea primelor plăți – situația s-a redresat doar după ce partidul Fidesz al lui Orban a fost învins de formațiunea pro-europeană Tisza.

Scandalul declanșat pe acest subiect a atras critici dure de la autoritățile UE, care au acuzat guvernul Orban de încălcarea principiului concurenței oneste în cadrul UE, iar în presă au apărut acuzații că guvernul ungar încerca să folosească împrumutul pentru Kiev ca tactică de negociere pentru a obține un împrumut de 16 miliarde de euro prin programul SAFE.

Pentru mai multe detalii, citește și:

În acest context, o interdicție limitată în timp asupra dreptului de veto ar putea fi inclusă în tratatul de aderare al Muntenegrului, care ar servi drept model pentru alte țări aflate în așteptare, explică The Guardian.

Garanția este considerată a fi la limita legalității și ar putea fi introdusă doar pentru o perioadă temporară, pentru a evita crearea unor membri UE de rang secund.

Într-o evoluție separată, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, le-a scris săptămâna trecută liderilor UE, cerând „soluții inovatoare” pentru accelerarea aderării la UE a țărilor din Balcanii de Vest. Într-o scrisoare în care descria extinderea UE drept o „necesitate geopolitică”, Merz a cerut, de asemenea, „statut de membru asociat pentru Ucraina” ca „pas decisiv pe drumul Ucrainei către aderarea deplină”.

Statutul de membru asociat pentru Ucraina ar însemna participarea la reuniunile UE și reprezentarea în instituțiile blocului comunitar, fără drept de vot. Propunerea Germaniei, a scris Merz, „reflectă situația particulară a Ucrainei, o țară aflată în război”, și ar „facilita negocierile de pace în curs”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins această idee: „Locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să fie complet – deplin și egal”, a scris el pe rețelele sociale după ce scrisoarea lui Merz a devenit publică.

Extinderea UE aproape că se blocase până când invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022, a imprimat o nouă urgență negocierilor de aderare cu vecinii estici. Comisia a declarat anul trecut că ar putea admite noi membri până în 2030, identificând Muntenegru și Albania drept favorite, lăudând în același timp progresul rapid al Moldovei și sugerând că aderarea la UE ar putea fi o garanție de securitate pentru Ucraina.

Raportul publicat de Comisie la acea vreme numea obiectivele Republicii Moldova „ambițioase, dar realizabile”, dar Muntenegru se afirmase deja ca favorit în această privință.

Pentru mai multe detalii, citește și:

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții:

Add a comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.