70.000 de purtători de armă în România, Poliția nu are statistici cu vârstele deținătorilor

România are 70.000 de persoane care dețin legal permise de port-armă, conform unui răspuns al Inspectoratului General de Poliție pentru Info Sud-Est. Poliția a eliberat în ultimii 10 ani, în medie, aproape 5800 de permise pe an, conform statisticilor. Poliția mai spune că nu are date statistice referitoare la vârsta persoanelor cărora le-a eliberat permisele de port armă.

Conform IGPR, în anul 2013 au fost eliberate 8.629 de permise de armă, 7.660 în anul 2014, 5.540 în anul 2015, 4.124 în anul 2016, 4.645 în anul 2017, 4.749 în anul 2018, 5.735 în anul 2019, 5.016 în anul 2020, 5.734 în anul 2021 și 5.833 în anul 2022.

• Condițiile din România pentru a deține o armă

Conform prevederilor art. 14, alin. (1) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor, componentelor esențiale și al munițiilor, republicată, condiții de acordare a autorizației de procurare a armelor letale sunt următoarele:
a) au împlinit vârsta de 18 ani;
b) dețin calitatea impusă de lege, atestată prin prezentarea documentelor stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, în funcție de destinația armelor;
c) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu executare, pentru infracțiuni comise cu intenție;
d) nu sunt inculpate în cauze penale pentru fapte săvârșite cu intenție;
e) sunt apte din punct de vedere psihologic și medical pentru a deține și folosi arme, componente esențiale și muniții;
f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor;
g) au absolvit un curs de instruire teoretică și practică, organizat de o persoană juridică autorizată pentru această activitate, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
h) nu le-a fost anulat în ultimii 2 ani dreptul de procurare, deținere sau, după caz, port și folosire a armelor letale ori a armelor neletale supuse autorizării;
i) nu au pierdut sau nu le-au fost sustrase în ultimii 5 ani arme letale sau arme neletale supuse autorizării, din motive imputabile lor, procurate în condițiile prezentei legi.

Cele mai cunoscute tragedii din România cauzate de arme

România a fost scena unor tragedii în urma cărora persoanele și-au pierdut viața din cauza utilizării, accidentale sau intenționate a armelor de foc. Dintre acestea, cele mai cunoscute și recente:

Poate cel mai sângeros atac armat a avut loc în 2012, într-un coafor din zona Perla din București. Opt persoane au fost împușcate atunci, dintre care două au murit. Atacatorul era șofer pe ambulanță, cadru MAI, deținea legal armă și avea o relație complicată cu soția, una dintre persoanele decedate.

Recent, înainte de Paște, un tânăr de 33 de ani a fost împușcat mortal din greșeală, într-un sat din Suceava, după ce glonțul a ricoșat în construcția de care se sprijinea în timp ce o cunoștință încerca să sacrifice un taur.

La începutul anului acestuia, în județul Timiș, un bărbat de 56 de ani a fost împușcat mortal, aparent accidental, la o partidă de vânătoare neautorizată.

La scurtă vreme după masacrul din Belgrad, un elev din clasa întâi, de la o școală din Constanța, a fost prins cu o armă cu lunetă de tip airsoft, neletală, pe care i-a luat-o tatălui său de acasă și cu care a reușit să intre în școală pentru că nu exista un paznic la instituția de învățământ. Părinții au fost duși la audieri.

Masacrele din Belgrad

Serbia a fost zguduită la începutul lunii mai de două masacre la o zi distanță unul de altul, cauzate de armele de foc ajunse în mâna tinerilor, de aproape 14 ani (atacul de la școala din Belgrad din 4 mai), respectiv 21 de ani (masacrul din 5 mai, replicat după prima tragedie).

Un elev de 13 ani a împuşcat mortal opt colegi şi un gardian la o şcoală din Belgrad, un atac care a şocat ţara din Balcani, nota The Guardian. Poliţia l-a identificat pe atacator ca fiind Kosta Kecmanović. Poliţiştii au declarat că el a folosit două dintre armele tatălui său pentru atacul pe care l-ar fi plănuit de o lună. Copilul fusese dus de tată la poligon pentru a învăța să tragă, încă de când era copil.

Şeful Poliţiei din Belgrad, Veselin Milić, a afirmat că adolescentul avea şi două bombe incendiare şi ”a făcut o listă cu copiii pe care plănuia să îi ucidă şi clasele lor”. Milić i-a identificat pe elevii ucişi ca fiind şapte fete şi un băiat, născuţi între 2009 and 2011. Autoritățile au fost șocate ulterior, în urma audierilor adolescentului care le-ar fi relatat că nu regretă decât că nu a reușit să-i ucidă pe toți colegii de pe listă.

Kecmanović era, de asemenea, conștient că e prea tânăr pentru a fi pus sub acuzare şi va fi plasat într-o instituţie psihiatrică. Însă părinţii săi au fost arestaţi.

Cel de-al doilea atac armat a avut loc în timp ce Serbia se pregătea pentru cele trei zile de doliu naţional în urma primului masacru. Opt persoane au fost ucise și de această dată şi 13 rănite în apropierea unui oraş din Serbia, la circa 60 de kilometri sud de Begrad.

Atacul armat a avut loc joi seară, în apropiere de Mladenovac, după ce atacatorul a tras cu o armă automată dintr-un vehicul în mişcare şi apoi a fugit, a relatat televiziunea de stat RTS.  Bratislav Gašić, ministrul de Interne, a numit atacul ”un act de terorism”.

Situație scăpată de sub control în SUA

Dacă în Europa atacurile armate încă sunt suficient de rare încât să șocheze atunci când se întâmplă, în SUA, din nefericire, fenomenul pare scăpat de sub control și șochează prin vârsta tot mai scăzută a autorilor tragediilor, fie că sunt accidentale sau nu.

Spre exemplu, în martie 2023, o fetiță de 3 ani și-a ucis sora cu un pistol găsit în casă, în Texas, conform Corriere della Sera. Cele două fetițe fuseseră lăsate singure în camera lor de către părinți. Cea mai mică a găsit un pistol semiautomat încărcat și și-a împușcat accidental sora, în vârstă de 4 ani.

În iunie 2022, un băieţel de 2 ani şi-a ucis accidental tatăl în Florida trăgând cu o armă încărcată lăsată nesupravegheată de părinţii săi, iar mama a fost pusă sub acuzare, conform AFP.

Iar în aprilie 2023 mama unui copil de șase ani care și-a împușcat învățătoarea la o școală din Virginia a fost acuzată penal, conform BBC.

Alte situații arată cât de rapid apelează unii americani la armele pe care le dețin de cele mai multe ori legal:

În august 2022, un angajat al McDonald’s din New York a fost împușcat în timpul unei altercații cu un tânăr și mama acestuia din cauza unei porții reci de cartofi prăjiți, potrivit BFM TV.

În mai 2023, o fată de 14 ani a fost împușcată în cap de un vecin, în timp ce se juca de-a v-ați ascunselea, împreună cu alți copii, în grădina lui din Louisiana, potrivit BBC. Bărbatul a spus că a văzut ”umbre” în curte și a început să tragă.

În ce privește masacrele din școli sau spații destinate publicului, lucrurile arată sumbru. Câteva dintre cele mai cunoscute și recente:

În septembrie 2022 patru persoane au fost ucise într-un atac armat care a durat mai multe ore în Memphis (Tennessee)

În ianuarie 2023, un bărbat de peste 70 de ani a ucis 10 persoane când a deschis focul în timpul unei sărbători a Anului Nou Lunar la Star Ballroom Dance Studio, popular în orașul Monterey Park, la est de Los Angeles.

În martie 2023 o femeie de 28 de ani a comis masacrul cu șase morți, între care trei elevi de 9 ani, de la Covenant School din Nashville (Tennessee).

În aprilie 2023, un atac armat transmis pe Instagram de autor a avut loc într-o bancă din centrul oraşului Louisville, la primele ore ale dimineţii. Cinci oameni au fost ucişi de un angajat care tocmai fusese concediat. Autorul, în vârstă de 25 de ani, a transmis live atacul în urma căruia Joe Biden a cerut Congresului american să restricționeze accesul oamenilor la armele de foc.

Unul dintre cele mai sângeroase atacuri din SUA, motivate de ură, însă datează din 2019 când un tânăr american a ucis 23 de persoane într-un supermarket popular în rândul comunităţii hispanice din El Paso.

Patrick Crusius a postat un manifest care conţinea tezele supremaţiei rasei albe. El a denunţat o „invazie hispanică a Texasului” şi l-a lăudat pe autorul masacrului din moscheile din Christchurch, Noua Zeelandă (51 de morţi pe 15 martie), conform AFP citată de Agerpres.ro.

Apoi a condus aproximativ zece ore din suburbiile Dallasului, unde locuia, până în El Paso, un oraş cu majoritate hispanică, unde a deschis focul cu o puşcă semiautomată într-un hipermarket Walmart. La sosirea poliţiştilor, a coborât dintr-o maşină, cu mâinile în aer, spunând: „Eu sunt trăgătorul”. În timpul detenţiei, el a recunoscut că a vrut să atace „mexicani”.

O analiză Reuters din 2022 arăta, în schimb, o victorie semnificativă a susținătorilor armelor de foc, mai exact cum Curtea Supremă a SUA a anulat limitele impuse de statul New York privind portul ascuns al pistoalelor în public.

Un studiu din aprilie 2023 citat de AFP arată cum unul din cinci americani spune că are un membru al familiei ucis de o armă de foc, inclusiv prin suicid. Tot unul din cinci americani afirmă că a fost ameninţat direct cu o armă.

SUA plătesc un preţ foarte ridicat pentru răspândirea armelor de foc pe teritoriul lor şi uşurinţa cu care americanii au acces la ele. Conform studiului, realizat de Kaiser Family Foundation, aceste violenţe afectează în mod disproporţionat persoanele de culoare şi hispanice.