Cum renaşte o comunitate istorică: dansuri şi ritmuri greceşti, un Sirtaki de Cartea recordurilor şi Ziua Naţională a Greciei sărbătorită în Piaţa Ovidiu

Acum mai bine de două secole, în 1814, la Odessa, patrioţi greci au pus bazele Societăţii prietenilor (Philiki Eitairea), cunoscută în istoria românilor drept Eteria. Apoi, de Ziua Bunei Vestiri ortodoxe a anului 1821, poporul din Elada a declanşat războiul de independenţă.

25 martie este data la care grecii din întreaga lume sărbătoresc Ziua Națională a Greciei.

După mai bine de un deceniu de conflicte militare şi diplomatice, la 1832 Puterile Europene recunoşteau independenţa Greciei şi pe regele ei, Otto de Bavaria.

Întrebat cât de reprezentative mai sunt aceste evenimente în memoria comună a grecilor din diaspora, a celor din Dobrogea, de exemplu, Anton Traian Antoniadis, președintele Comunității Elene de la Constanța a asigurat că noile generații de etnici simt încă grecește, păstrează tradițiile și cinstesc evenimentele legate de țara natală:

„După câte observați din activitatea noastră, an de an cinstim memoria acelor eroi ce și-au dat viața pentru independență, indiferent de pe ce tărâmuri au venit și vor fi veșnic în memoria tuturor ce au sânge grecesc curgându-le prin vene. În adevăr, odată cu scurgerea timpului, inevitabil unele elemente se mai uită, se mai estompează în memoria colectivă dar încercăm prin ceea ce facem să nu pierdem acele realități ce au stat și vor sta la baza și istoria Greciei“, a declarat Anton Traian Antoniadis.

Dar se mai poartă patriotismul elen în rândul tinerilor? Există cursuri sau prelegeri tematice de istoria Greciei oferite acestor cursanţi din comunitate? Cunosc ei încă liderii mişcării de independenţă?

Președintele grecilor constănțeni spune cu tărie că da.

„La cursurile de limba greacă, la prelegerile ținute în sânul comunității se pune un accent deosebit pe cunoașterea și originea tuturor evenimentelor, faptelor și întâmplărilor ce au avut și au însemnătate în istoria Greciei. De la Alexandru Ipsilanti (conducător al Eteriei, participant la revoluţia din 1821, mort la Viena, în închisoare, în 1828, n.red.) care visa să mobilizeze întreaga populație creștină din Balcani, la mitropolitul Germanos care a sfințit drapelul cu cruce în mânăstirea Agia Lavra în ziua de 25 martie 1821 (Ghermanos, arhiepiscop de Patras la acea vreme, a anunţat declanşarea revoluţiei, la 25 Martie 1821, la Aghia Lavra, stabilind lozinca mişcării de eliberare: „Libertate sau moarte!”, n.red), prima constituție din 1821 (la 1 ianuarie 1822, Adunarea Naţională de la Epidaurus a adoptat Constituţia provizorie a Greciei, prima constituţie a Greciei moderne, n.red.), cea din 1823 (în 1823, Adunarea naţională a adoptat o nouă Constituţie, foarte asemănătoare cu cea din 1822, n.red.) și cea din 1827 (Constituţia a fost adoptată de Adunarea Naţională în iunie 1827, proclamând principiul suveranităţii poporului. Aceeaşi Adunare l-a desemnat pe Ioannis Kapodistrias drept guvernator al Greciei, n.red.) și altele până la 1832 când s-a recunoscut independența (la 7 mai 1832, la Londra, Marile Puteri au recunoscut proclamarea Regatului independent al Greciei, condus de Otto de Bavaria, iar la 30 august 1832, tot la Londra, au fost recunoscute frontierele Regatului Greciei, n.red.)“, a declarat Anton Traian Antoniadis.

Grecii la Constanța au reprezentat, încă de la sfârșitul secolului al XIX- lea, una dintre cele mai însemnate comunități minoritare din cel mai vechi oraș al României. De asemenea, comunităţi importante şi influente de greci se regăseau în Tulcea şi Sulina iar una dintre aşezările rurale ale provinciei- Izvoarele, fost Alibeichioi, judeţul Tulcea- a fost şi este locuită în majoritate de greci.

La un deceniu după ce Dobrogea intra în granițele țării, după Războiul Ruso-Otoman, din cele 13.000 de suflete ale Constanței aproape 2.500 erau etnici greci.

Chiar și la recensământul din 1930 cei 3.130 de greci aflați în Constanța formau una dintre cele mai puternice comunități minoritare ale urbei ce însuma 41.000 de suflete.

În perioada interbelică, 25 Martie era sărbătorită cu fast în oraşele dobrogene. Comunitatea se aduna în jurul bisericilor greceşti din Constanţa, Tulcea şi Sulina, cu liderii ei, cu oamenii de afaceri importanţi din domeniile navigaţiei, comerţului, hotelăriei, împreună cu diplomaţii eleni aflaţi la post în Constanţa şi Sulina. Venirea Războiului Mondial, apoi instaurarea regimului comunist au avut impact asupra acestei aniversări, Ziua Naţională a Greciei nemaifiind sărbătoare în mijlocul etnicilor dobrogeni.

Despre felul în care se sărbătorea Ziua Greciei în trecut, la Constanța, implicarea comunității în acest eveniment și felul în care comunitatea grecească de la Constanța iubea Grecia și istoria sa, Anton Traian Antoniadis povestește:

„Din anii de dinainte de 1990 putem spune că nu ne puteam manifesta sentimentele decât în familie sau într-un cerc restrâns de rude și prieteni. După 1990, când am putut respira aerul libertății, măcar și cea de opinie în România, ați putut vedea cum și ce ne manifestăm. Sentimentele, iubirea și istoria Greciei sunt cultivate în sânul familiilor de etnie, așa cum cred că sunt la orice etnie de pe teritoriul unui alt stat, așa cum și românii își arată patriotismul indiferent de țara unde sălăsluiesc“.

Anul acesta, programul pentru zilele de 25 și 26 martie este deja stabilit.

Serbarea va începe la ora 11.00, la biserica Metamorphosis, acolo unde va avea loc Te Deum-ul, iar la ora 18.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța va avea loc spectacolul deja consacrat al Comunității Elene Elpis, care în acest an a invitat și ansamblurile comunităților din Sulina și Ploiești. În data de 26 martie, începând cu ora 13.00, Piața Ovidiu va găzdui un spectacol omagial la care vor participa ansamblul Elpis al comunității alături de cele din Sulina și Ploiești. Vor cânta Ionuț Galani şi Alexia Talavutis.

De asemenea, Cercetașii Marini din Constanța, însoțiți și de membri ai comunității, vor face un tur al unor case și clădiri emblematice pentru istoria grecilor din Constanța, cu plecarea de la teatrul Tranulis-Fantasio la ora 10.30 și terminare tur în Piața Ovidiu, în jurul orei 12.30-13.00, când va începe spectacolul propriu-zis.

Un tur ce merită permanentizat în zona veche a orașului, ținând cont că moștenirea grecească la Constanța este una bogată și valoroasă pentru istoria vechii cetăți tomitane.

Clădiri de patrimoniu, stiluri arhitecturale inconfundabile, fosta mahala grecească, cel mai vechi lăcaș de cult din oraș (biserica Metamorphosis – 1865-1867) sau primul teatru al Constanței – Tranulis fiind motive suficiente pentru ca locuitorii orașului de la malul mării sau turiștii veniți de aiurea să bifeze acest tur.

„Sperăm să vină lângă noi oricine poate și are plăcerea, bineînțeles că vom trimite invitații reprezentanților autorităților. M-ar bucura să avem ca oaspeți bineînțeles și reprezentanții Ambasadei și Consulatului Republicii Elene, însă după câte știu va avea loc în București și recepția oficială și s-ar putea să nu poată onora invitația noastră“, declară Anton Traian Antoniadis referitor la invitații de seamă ce vor fi prezenți la sărbătoare dedicată în cinstea Zilei Naționale a Greciei.

„Vă așteptăm cu drag să fiți alături și să simțiți emoția și căldura emanată de membrii comunității pe data de 26 martie, în Piața Ovidiu, de la ora 13.00, unde sperăm să facem și o mică repetiție pentru evenimentul ce va avea loc la sfârșit de mai, adică încercarea de a doborî recordul mondial la sirtaki (dans tradițional grecesc, n.red.), ceea ce pentru noi și mai ales pentru Constanța și constănțeni înseamnă mai ales o recunoaștere a faptului că suntem uniți spre binele acestui oraș“, lansează invitația pentru toți constănțenii președintelșe Comunității Elene de la Constanța, Anton Traian Antoniadis.