”Cine dracu’ ar f**e așa ceva”, ”Îndeplinea funcția de zdr**nță”, ”Riscul meseriei de escortă”, ”Dacă i-a trebuit p**ă la t**fă, acum a săturat-o”, sunt doar câteva dintre miile de comentarii violente apărute pe rețelele de socializare la postările despre Valentina Tănasie, tânăra de 28 de ani ucisă de agresorul ei în bătaie și găsită într-o valiză în râul Olt.
Fata a fost înmormântată vineri, în timp ce în social media curgeau comentarii violente la adresa ei, inclusiv cu justificări despre femicidul sinistru.
Valentina era astfel ucisă încă o dată, de internauți, pe rețele. Bărbați și femei deopotrivă.
”Toate p***șutele caută șmecheri să fie întreținute, iar când ele calcă strâmb, o termină în valize sau înecate”
Mai multe pagini de socializare au făcut publice fotografii cu ea și cu ucigașul ei, iar mii de persoane au lăsat comentarii pline de ură și au dat vina pe tânără pentru propria moarte, din cauza ”aspectului” ei și, simplu, doar pentru că este femeie.
Subiectul a luat amploare în ultimele zile, iar postările cu detalii despre femicidul înfiorător au stârnit numeroase reacții în comentarii. Unele persoane consideră că este o tragedie, în timp ce altele aruncă vina asupra victimei pentru că arăta ca o ”escortă”, ”c**vă” sau ”z**eanță”.
Fata, în vârstă de 28 de ani, avea acid în buze, implanturi mamare și purta un machiaj strident, iar aceste elemente le-au dat senzația unor internauți că au libertatea de a decide că astfel de intervenții sunt specifice doar femeilor care practică prostituția.
Pentru acești internauți violenți, toate aceste modificări ale aspectului au devenit suficiente pentru a considera că tânăra ”își merita moartea”. Nu, nimeni nu merită să moară pentru cum arată sau cum alege să trăiască.
În ochii lor, cei doi nu formau un cuplu, ci el era ”peștele” pentru care tânăra ”producea bani”. Pentru aceste acuzații nu există dovezi. Și dacă ar exista, atunci agresorul ar fi trebuit să fie în pușcărie, iar victima în viață, protejată de autorități. Există însă reacții de tip ”ha-ha” la comentariile respective, din partea persoanelor care sunt de acord cu ele.
În loc ca atenția să rămână asupra femicidului și asupra celui care a comis-o, discuția s-a mutat rapid pe umerii victimei. Oamenii îi analizează în comentarii hainele, machiajul, intervențiile estetice, presupusa ”ocupație” și chiar viața personală.
Cele mai multe dintre aceste comentarii nu vorbesc, de fapt, despre crimă. Vorbesc despre cât de ușor poate fi transformată o femeie într-o țintă atunci când nu corespunde imaginii pe care unii oameni o consideră acceptabilă. Machiajul, operațiile estetice, hainele sau presupusa ”ocupație” împinsă de internauții violenți nu pot justifica o crimă și nu pot transforma victima în vinovatul propriei morți.
Alte comentarii nu plasează aproape nicio vină asupra criminalului, ci asupra victimei. ”Toate p***șutele caută șmecheri să fie întreținute, iar când ele calcă strâmb,o termină în valize sau înecate” este unul dintre mesajele care transformă crima într-o consecință a comportamentului femeii.
Multe dintre conturile care lasă astfel de mesaje sunt conturi anonime sau cu foarte puține informații publice despre persoana din spatele lor. Anonimatul oferit de platformele de socializare le permite utilizatorilor să lanseze acuzații și insulte fără să își asume public ceea ce scriu.
Mai mulți utilizatori ai rețelelor de socializare au atras atenția asupra valului de ură îndreptat împotriva victimei. Prin postări publicate pe TikTok și Facebook, aceștia și-au exprimat dezgustul și teama față de persoanele care lasă liber comentarii violente sau care ajung să spună că se bucură de moartea tinerei în mod public.
Anda Bunduc, psiholog: ”Victima este pedepsită pentru nealinierea la așa-zisele norme”
Anda Bunduc, psiholog clinician și psihoterapeut, a explicat pentru Info Sud-Est ce spun astfel de comentarii și reacții despre cei care o condamnă și o mai ucid încă o dată pe tânăra victimă a femicidului.
Psihologul consideră că o întrebare relevantă este ce se întâmplă atunci când scopul unor astfel de comentarii este tocmai provocarea unor reacții psihologice și emoționale puternice, fără teama unor sancțiuni imediate. În acest caz, Anda Bunduc susține că tragedia umană poate ajunge să fie transformată într-o arenă pentru divertismentul personal, pentru provocare sau pentru obținerea atenției și a reacțiilor celorlalți.
- ”De asemenea, putem lua în considerare si violența de gen facilitată de tehnologie. Autorii comentariilor ostile preiau această narațiune de învinuire a victimei și justificare a femicidului, minimizând fapta. Pare că victima este pedepsită pentru nealinierea la așa-zisele norme de pudoare sexuală, ascultare domestică etc”, mai adaugă psihoterapeutul.
În plus, expertul în psihologie subliniază că asemenea reacții pot fi analizate și prin prisma atitudinilor sexiste și a modului în care mass-media contribuie la formarea percepțiilor publice despre femicid. Fotografiile utilizate, formularea titlurilor și a articolelor, narațiunile construite în jurul victimei și agresorului, precum și informațiile care sunt evidențiate sau omise pot influența modul în care publicul interpretează o astfel de tragedie.
Un alt element important evidențiat de Anda Bunduc este faptul că postările sau comentariile care provoacă reacții emoționale puternice pot primi o vizibilitate mai mare. În acest fel, comentariile provocatoare, ostile sau polarizante pot ajunge să fie amplificate și să circule rapid și să transforme, cum este în acest context, o tragedie umană într-un flux de conținut consumat, comentat și redistribuit.
Psihologul consideră că reacțiile bazate pe empatie, responsabilitate socială și valori morale pot contribui la restabilirea unei perspective centrate pe persoană și pe gravitatea faptei.
- ”Femicidul nu este alegerea victimei, nu este în controlul victimei. Are cineva dreptul să ia viața altei persoane?”, conchide psihoterapeutul.
”Implanturile mamare sau acidul hialuronic nu justifică violența”
Pentru Info Sud-Est a vorbit și Mihaela Rus, președinta Colegiului Psihologilor din România, filiala Constanța, care a explicat cum acest val de ură contribuie la normalizarea violenței împotriva femeilor
Mihaela Rus explică faptul că astfel de comentarii pot fi puse pe seama mai multor mecanisme psihologice și sociale. Unul dintre acestea este blamarea victimei, care se manifestă prin tendința de a căuta la victimă un comportament sau o caracteristică pe care să le putem considera responsabile pentru ceea ce i s-a întâmplat.
- ”Este o formă de iluzie a controlului, dacă victima ”ar fi făcut ceva greșit”, atunci tragedia pare explicabilă și evitabilă”, mai adaugă expertul.
În cazul de față, specialistul susține că aspectul fizic al femeii este folosit pentru a construi o poveste despre caracterul ei, deși implanturile mamare sau acidul hialuronic nu oferă nicio informație despre valoarea morală a unei persoane și, evident, nu justifică violența.
Mihaela Rus aduce în discuție, în acest context, dezumanizarea. Atunci când victima este redusă la etichete precum ”cur*ă”, ”z**eanță” sau ”escortă”, ea încetează, pentru cei care folosesc aceste etichete, să mai fie percepută ca o persoană cu demnitate, relații, vulnerabilități și drepturi. De aici până la justificarea violenței sau chiar a morții distanța psihologică se micșorează.
- ”Faptul că asemenea comentarii apar în număr foarte mare poate fi amplificat de mecanismele rețelelor sociale: oamenii se contaminează reciproc emoțional, iar într-un grup în care limbajul agresiv devine norma, inhibițiile individuale scad. Se poate ajunge astfel la o formă de ”a doua victimizare”, în care femeia este atacată simbolic după moarte, iar responsabilitatea pentru violența exercitată împotriva ei este deplasată asupra victimei”, mai declară psihologul.
Expertul consideră că aceste comentarii și reacții violente contribuie la normalizarea violenței împotriva femeilor, prin prejudecată, misoginie, dezinhibiție online, blamarea victimei și dezumanizare ca mecanisme.
Context
Cadavrul Valentinei Tănasie, în vârstă de 28 de ani, a fost găsit într-o valiză aruncată în lacul din localitatea vâlceană Zăvideni. Necropsia a stabilit că victima a fost lovită de două ori în cap și avea cinci coaste rupte.
Concubinul și ucigașul fetei, în vârstă de 30 de ani, este cercetat pentru omor în cazul tinerei. Acesta a fost dat în urmărire după ce Tribunalul Vâlcea a emis, miercuri, un mandat de arestare preventivă pe numele său, în lipsă, potrivit G4Media. El este dat în căutare internațională.
Este vorba despre Gheorghe Vlăduț Băltățeanu, domiciliat în localitatea Mirești, județul Vâlcea. Numele acestuia apare pe site-ul Poliției Române, la secțiunea persoanelor urmărite.
Potrivit informațiilor publicate de autorități, bărbatul este ”cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de omor” și este căutat pentru punerea în executare a mandatului de arestare preventivă emis de instanță.
Cum ”apără” România femeile
Doi criminaliști au declarat pentru Info Sud-Est că nicio femeie nu este omorâtă ”din greșeală”, așa cum declară unii agresori. Aceștia mai afirmă că toți criminalii sunt conștienți de momentul când ucid femei.
Unul dintre ei motivează faptul că femeile sunt ucise mai des pentru că fac parte din categoriile celor mai vulnerabile dintre victimele infracțiunilor de violență:
- ”De regulă, partenera de viață este cea mai accesibilă pentru ucigași, din cauza proximității și a avantajului de a cunoaște bine victima. Frustrările ni le putem exterioriza față de cei mai apropiați semeni, iar acest lucru se întâmplă și din cauza comodității. Agresorii atacă victima pe care o cunosc cel mai bine și consideră că pentru uciderea femeii de lângă ei nu trebuie să facă eforturi prea mari. Gelozia exacerbată a fost unul dintre motivele des întâlnite la ucigașii partenerelor sau fostelor partenere în activitatea mea de procuror criminalist.”, a mai adăugat specialistul.
Aproximativ 27 de femei au fost victime ale crimelor pe bază de gen în primele 9 luni ale anului 2026, conform paginii de Instagram @stop.femicidelor, care centralizează astfel de cazuri. Aceeași sursă notează că 66 de femei au fost ucise doar pentru că sunt femei în 2025.
Nicușor Dan a promulgat la sfârșitul lunii aprilie legea femicidului, după ce proiectul de lege pentru combaterea femicidului a fost depus pe 29 octombrie în Parlament de parlamentari din toate partidele. Victoria Stoiciu (PSD) a declarat că proiectul a primit sprijinul a 273 de semnatari, devenind astfel inițiativa legislativă cu cele mai multe semnături din istoria post-decembristă a Parlamentului României.
Proiectul de lege anti-femicid introduce, pentru prima dată în legislația românească, definirea juridică a femicidului ca formă extremă de violență bazată pe gen. Inițiativa urmărește recunoașterea femicidelor, care până acum erau încadrate generic la omor.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
