„Fluvii-cheie precum Dunărea, Rinul sau Garonne dispar sub ochii noștri” este unul dintre avertismentele transmise de Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, în cadrul celui de-al șaselea discurs al său despre Starea Uniunii, susținut miercuri, la Strasbourg, scrie G4Media, care citează Agerpres.
Declarațiile despre problemele cu care se confruntă fluviile europene, printre care și Dunărea, care au cauzat probleme considerabile pentru agricultori, au dus la închiderea reactoarelor de la Cernavodă și la un adevărat val de dezinformare în România în această vară, au fost făcute în contextul în care șefa Comisiei a vorbit despre cele două „puncte critice” cu care se confruntă uniunea și nu numai: inteligența artificială și schimbările climatice
- „Prosperitatea și securitatea noastră viitoare vor depinde în mare măsură de modul în care gestionăm punctele critice: schimbările climatice și inteligența artificială”, a declarat von der Leyen, citată de The Guardian.
În ceea ce privește clima, ea declară că „această vară a fost vara adevărului”, în care „aproape nicio parte a continentului nostru nu a fost cruțată”.
După ce a enumerat zonele și râurile afectate, ea a menționat și cele 660.000 de hectare de pădure mistuite de incendii în această vară, pierderea a aproximativ 12 milioane de tone de produse agricole și cele peste 35.000 de decese în exces înregistrate la nivel european în ultimele luni.
Pentru mai multe detalii despre morțile cauzate de valurile de caniculă în Europa, citește și:
În ceea ce privește debitul extrem de scăzut al Dunării în această vară, Info Sud-Est a scris în ultimele luni atât despre cauzele acestui fenomen, cauzat în mare măsură valurile de caniculă și deficitul de precipitații din bazinul superior al fluviului din ultimele luni, cât și despre valul de știri false și narațiuni manipulatoare care a izbucnit la finalul lui iulie, cât debitul Dunării la intrarea în țara noastră a ajuns la un prag minim istoric.
Pentru mai multe detalii, citește și:
- „Evoluția isteriei: Conspiraționiștii din online au trecut de la “ne fură străinii apa din Dunăre” la “Dunărea e bine mersi și autoritățile mint” în mai puțin de o săptămână„;
- „VIDEO | Fost șef din Poliție rostogolește conspirațiile virale pe rețele despre secarea Dunării: ”Băieții deștepți strâng apa în propriile lacuri” / Urmăritorii săi: ”Ucraina a dragat prea mult pe Canalul Bîstroe” / Hartă interactivă cu realitatea meteo din ultima jumătate de an„;
Vezi mai jos o hartă interactivă care prezintă factorii climatici ce au dus, în realitate, la secarea Dunării:
„Toate acestea sunt doar o avanpremieră. Am avut parte de cele mai fierbinți luni de vară înregistrate vreodată, dar acestea vor fi, probabil, cele mai răcoroase din anii ce vor urma„, a mai declarat von der Leyen, citată de cotidianul britanic.
Ea a subliniat în cursul discursului că „tranziția este complexă și va trebui să ne adaptăm și să învățăm pe parcurs”, însă „nu există nicio îndoială: Europa poate, trebuie și va rămâne fermă în atingerea obiectivelor climatice”.
În acest context, șefa Comisiei a anunțat că, luna viitoare, UE va propune un nou pachet de măsuri privind reziliența climatică, precum și un pachet separat referitor la pregătirea pentru valurile de căldură, care va include norme privind adaptarea urbană și soluțiile de răcire.
Alt subiect crucial pentru România inclus în discursul de miercuri l-a reprezentat amenințarea în continuă creștere a Rusiei la adresa siguranței și securității europene, în special incursiunile tot mai dese cu drone ale Kremlinului în țara noastră, precum și în statele vecine.
În acest context, Von der Leyen a subliniat faptul că, în fața unei situații de securitate tot mai ostile, Europa își asumă responsabilitatea și și-a majorat cheltuielile pentru apărare cu 80% în decurs de cinci ani.
- „Aceasta este o Europă care dă dovadă de solidaritate…ca atunci când am sărit în apărarea Groenlandei, când aceasta a fost amenințată, sau atunci când dronele, atacurile hibride ori dezinformarea vizează democrațiile noastre”, a mai declarat șefa Comisiei Europene, citată de Euronews.
Amintim că, în ultimele câteva luni, incidentele cu drone pe teritoriul României au crescut în mod considerabil – printre cele mai notabile episoade de acest tip se numără drona rusească prăbușită pe un bloc din Galați, o dronă de proveniență ucraineană care a ajuns în portul Constanța, despre care insideri din port au declarat pentru ISE că ar fi fost deturnată de Rusia, și momentul în care o dronă cu încărcătură explozivă a fost distrusă de forțele române în apropiere de platforma Neptun Deep, în Zona Economică Exclusivă a țării noastre.
Pe parcursul ultimelor luni, Info Sud-Est a publicat mai multe analize și hărți interactive despre aceste incidente și tacticile de război hibrid implementate de Rusia împotrvia țării noastre.
Citește și:
- „HARTĂ INTERACTIVĂ & TIMELINE | Cele mai grave incidente cu drone pe teritoriul României și în împrejurimi, în ultimele două luni / De la Galați la Buzău, prin Portul Constanța și Marea Neagră„;
- „Fake-uri și narațiuni pro-ruse inundă rețelele de socializare după ce o dronă rusească a explodat în Galați: ”Drona era ucraineană”, ”România e în război”, ”Nicușor aștepta semnalul”;
- „HARTĂ INTERACTIVĂ | Conspirație virală pe rețele, de la ”suveraniști”: Incidentele cu drone ar fi înscenări pentru „blocarea” alegerilor anticipate / Cele mai virale teorii, cu sute de mii de vizualizări în câteva zile„;
- „HARTĂ INTERACTIVĂ Traseul dronei doborâte de pilotul român F-16 deasupra României: De la Sulina la Buzău, prin Brăila și Fetești„;
- „BREAKING O dronă marină, distrusă de un F-16 românesc în zona platformei Neptune Deep din Marea Neagră / Radu Miruță: Kievul a confirmat oficial că drona nu este ucraineană„;
- „Șapte întrebări fără răspuns la peste 12 ore de la detectarea dronei în Portul Constanța (ANALIZĂ)„;
- „EXCLUSIV | Insider din Portul Constanța: ”Suntem în plin război hibrid / Rușii ne atacă cibernetic, instituții și operatori, ca să blocheze cerealele din Ucraina / Vor fi bulversări și tracasări continue, iar autoritățile nu sunt treze” / Autoritatea Navală și un important terminal de cereale, vizate de hackeri„;
Astfel, Ursula von der Leyen a mai declarat în timpul discursului de miercuri că Uniunea Europeană are nevoie de un mecanism similar celui al NATO pentru a răspunde mai eficient la incidentele cu drone, la actele de sabotaj și la atacurile cibernetice din întreaga Europă, scrie The Associated Press
- „Europa are nevoie de propriul său manual de acțiune împotriva amenințărilor hibride. Avem nevoie urgentă de un consens privind modul în care să răspundem la anumite incidente”, a explicat von der Leyen, referindu-se în special la acțiuni care „se situează sub pragul agresiunii armate, dar care amenință în mod clar securitatea noastră națională”.
În ultimele săptămâni, oficiali din Germania, Danemarca și Polonia au acuzat Rusia de implicare în incursiuni cu drone, acte de sabotaj, incendieri, supravegherea unor obiective de apărare și planificarea unui atac asupra unui aeroport cu o dronă încărcată cu explozibil, amintesc jurnaliștii AP.
Avioane de vânătoare italiene care operează sub egida NATO au doborât, la începutul acestei săptămâni, o dronă deasupra Lituaniei, stat membru al UE. A fost prima dată când un astfel de aparat a fost doborât în spațiul aerian al țării. Se presupune că drona a pătruns în spațiul aerian venind dinspre Belarus, aliat al Rusiei.
În speță similară, cel mai probabil de tip Shahed, venită din direcția Ucrainei, a survolat recent spațiul aerian românesc și a cauzat transmiterea de mesaje de alarmă în cinci județe, înainte de a părăsi România și a se prăbuși într-un lan de floarea-soarelui în nordul Republicii Moldova.
Însă Europa și NATO încearcă să stabilească cea mai bună modalitate de a răspunde la astfel de acțiuni și incidente amenințătoare care nu sunt, totuși, la același nivel cu o agresiune propriu-zisă.
Von der Leyen, citată de AP, a declarat că un astfel de sistem ar trebui să fie similar Articolului 4 din tratatul fondator al NATO, care permite statelor ce consideră că teritoriul lor este amenințat să solicite convocarea unor reuniuni de urgență.
- „Atunci când mecanismul este activat de un stat membru, toate statele membre s-ar reuni pentru a coordona un răspuns european, pentru a descuraja o escaladare ulterioară și pentru a atenua impactul”, a spus ea.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
