În Franţa, autorităţile au reţinut, într-o singură zi de proteste, aproape 2.000 de persoane, iar sute de liceeni, angajaţi în sistemul de învăţământ şi poliţişti au fost răniţi. O mişcare de protest stârnită de personalul şi elevii nemulţumiţi ai unui liceu din suburbiile Parisului şi amplificată pe reţelele de socializare s-a extins în două săptămâni la peste 1.000 de unităţi de învăţământ din întreaga ţară şi a declanşat o dezbatere naţională despre cine este responsabil pentru escaladarea violenţelor: Elevii, vandalii neidentificaţi care s-au alăturat protestelor, partidul de extremă stângă acuzat de Guvern că a aţâţat violenţele sau chiar modul de intervenţie al forţelor de ordine?
Scânteia care a aprins fitilul
Protestele care au acaparat aproape întreagă ţară în ulimele zile îşi au originea, conform celor mai multe surse din presa şi mediul politic francez, într-un liceu dintr-o suburbie a Parisului, undeva la mijlocul lunii septembrie, cu un protest al profesorilor nemulțumiți, susţinuţi ulterior de părinţi şi elevi.
Potrivit unui explicativ video publicat de Le Parisien, mobilizarea care avea să se extindă ulterior la nivel național a început pe 17 septembrie, la liceul Saint-Exupéry din Créteil, un oraș cu mai puțin de 100.000 de locuitori, aflat la câțiva kilometri de Paris.
Le Parisien identifică o lipsă generală de resurse materiale şi umane, iar Le Figaro Étudiant aminteşte că, la câteva zile după începerea protestului, liceul ducea încă lipsă de un director adjunct, o asistentă şcolară şi personal AESH, responsabil cu sprijinirea elevilor cu nevoi speciale.
În această perioadă, elevii de la Saint-Exupéry au început să blocheze fizic accesul în liceu în semn de protest, iar această tactică s-a răspândit rapid la mai multe licee din Paris şi din ţară, în special datorită reţelelor de socializare. La sfârşitul lui septembrie, un anunţ al Poliţiei Naţionale, citat de Le Monde, menţiona faptul că un singur videoclip distribuit pe TikTok a strâns peste 800.000 de vizualizări în mai puţin de 48 de ore, iar un elev de la alt liceu a declarat pentru Le Figaro Étudiant au creat un grup de Snapchat pentru a organiza propria acţiune de protest după ce au văzut pe reţelele de socializare că blocajele “funcţionează”.
În perioada 24-25 septembrie, la aproximativ o săptămână după izbucnirea primului protest, potrivit mai multor surse din presa franceză, astfel de acţiuni erau organizate la aproximativ 60 de licee din Île-de-France, regiunea din jurul Parisului, dar actele de violenţă şi vandalism erau încă mult mai izolate.
AFP scria la acel moment că la unele proteste se arunca cu artificii şi începeau deja să apară semne de vandalism. Cel puţin un licean declara separat pentru Le Figaro Étudiant că un protest iniţial paşnic de la liceul său a degenerat rapid după ce 15 tineri veniţi “din alt oraş…au profitat de situație și au început să facă orice le trecea prin cap”.
Atât protestele în sine, cât şi actele de violenţă şi vandalism, au început să se extindă în următoarele zile. La 28 septembrie, Laurent Nuñez, ministrul francez de Interne, avertiza în faţa jurnaliştilor că au loc blocaje sau tentative de a bloca accesul la 180 de licee din ţară, inclusiv în afara regiunii pariziene, iar peste 160 de persoane au fost reţinute de forţele de ordine.
Tot în acest moment, protestele au căpătat o dimensiune explicit politică, care depăşeşte revendicările iniţiale ale elevilor. La o zi după avertismentul emis de Nuñez, Union syndicale lycéenne (USL), unul dintre principalele sindicate ale liceenilor din ţară, şi Union Étudiante, un sindicat studenţesc, au publicat un comunicat comun prin care au făcut apel la blocarea liceelor şi universităţilor din ţară pe 1 octombrie şi la o manifestaţie naţională a elevilor şi studenţilor pe 6 octombrie.
Cele două organizaţii au legat mobilizarea de opoziţia faţă de politicile de austeritate ale guvernelor şi de ceea ce au descris drept degradarea serviciilor publice, context în care au cerut alocarea de mai multe resurse pentru educaţie.
Ambele organizaţii au platforme politice asumate public. Potrivit registrului oficial francez al asociaţiilor, printre valorile declarate de USL se numără “antifascismul, antirasismul, anticapitalismul, feminismul, drepturile persoanelor LGBTQIA+, ecologia, solidaritatea, egalitatea şi progresismul”. Pe pagina sa de aderare, sindicatul se descrie şi drept universalist, antifascist, feminist, ecologist şi colectivist şi afirmă că se consideră un „vector de politizare a tinerilor”.
Union Étudiante îşi asumă la rândul său o poziţionare politică explicită. La alegerile pentru structurile CROUS din februarie 2026, organizaţia a candidat cu o listă intitulată „Union Étudiante contre Macron et l’extrême droite” şi afirma că votul pentru organizaţie reprezintă un vot „împotriva lui Macron şi a extremei drepte”. Într-un comunicat publicat la mijlocul lui septembrie, sindicatul condamna din nou politicile preşedintelui Emmanuel Macron şi ale extremei drepte în domeniul universitar.
În fine, amploarea protestelor şi a violenţelor a crescut din nou brusc în prima zi a lunii octombrie. Potrivit Ministerului francez de Interne, citat de TF1/AFP, peste 1.000 de licee au fost afectate de proteste, dintre care 222 au fost efectiv blocate.
Conform aceluiaşi bilanţ, numai în cursul zilei de 1 octombrie, forţele de ordine au făcut 1.949 de reţineri, iar 305 poliţişti şi jandarmi au fost răniţi în timpul confruntărilor.
Ministrul Educaţiei, Édouard Geffray, a anunţat separat că, de la începutul protestelor, au fost răniţi 170 de elevi şi 65 de angajaţi ai sistemului de învăţământ, potrivit TF1. Tot Geffray a anunţat că puţin peste 400 de licee vor rămâne închise pe 2 octombrie din motive de securitate,
Guvernul şi serviciile franceze acuză extrema stângă pentru escaladarea violenţelor
Consensul general este că mişcarea naţională de protest a izbucnit şi, în primele zile, s-a extins organic, iar reţelele de socializare au jucat un rol important în acest sens. În schimb, responsabilitatea pentru evenimentele violente în continuă creştere a devenit un subiect de dezbatere separat.
La începutul lui octombrie, după reuniunea unei celule interministeriale de criză, Guvernul, care invocă date furnizate de serviciile de informaţii, a acuzat partidul de extremă stânga La France insoumise (LFI) şi alte grupări afiliate de implicare directă în escaladarea protestelor. Executivul a descris situaţia drept o trecere de la blocaje ale liceelor la „violenţe urbane” şi a susţinut că mişcarea ar fi devenit o „manevră organizată de LFI şi proxy-urile sale din ultrastânga”.
Important de amintit este că LFI, partid încadrat la „extrema stângă” de Ministerul francez de Interne pentru alegerile municipale din 2026, este una dintre primele formaţiuni politice din Franţa care a susţinut public protestele elevilor, încă din primele zile ale protestelor. Filiala din Créteil i-a susţinut explicit pe elevii de la Saint-Exupéry, iar câteva zile mai târziu, Louis Boyard, deputat LFI cerea public extinderea mobilizării.
Partidul respinge atât eticheta de „extremă stângă”, cât şi acuzaţiile Guvernului că ar fi contribuit la organizarea sau escaladarea violenţelor. Coordonatorul LFI, Manuel Bompard, a susţinut că protestele sunt o mişcare „spontană”, născută din nemulţumirea elevilor faţă de condiţiile din educaţie, şi a acuzat Executivul că „alunecă în conspiraţionism”.
Sursa violenţelor rămâne un subiect de discuţie, dar faptul cert reclamat de participanţii la proteste şi documentat de presă este că multe dintre incidentele violente nu sunt declanşate de elevi, ci de persoane venite din afara liceelor, uneori mascate, care s-au alăturat blocajelor şi au provocat distrugeri sau confruntări cu forţele de ordine
La Toulouse, de pildă, ziarul La Dépêche a relatat inclusiv prezenţa unui aşa-numit “black bloc”, iar Le Parisien a documentat cazuri în care indivizi mascaţi au intrat în licee şi au incendiat sau distrus bunuri.
- Notă: “Black bloc” este denumirea unei tactici de protest în care participanţii se îmbracă de regulă în negru, îşi acoperă feţele şi acţionează în grup compact pentru a-şi păstra anonimatul. În Franţa, această tactică este asociată în special cu medii anarhiste şi de exremă stânga şi poate implica confruntări cu poliţia sau acte de vandalism, scrie Jandarmeria franceză.
În paralel, chiar modul de intervenţie al poliţiei a devenit o sursă de controversă. Inspectoratul General al Poliţiei Naţionale (IGPN), a deschis anchete după ce mai mulţi adolescenţi au fost grav răniţi în timpul dispersării protestelor, scrie Le Monde.
Printre cazurile cele mai mediatizate se numără cel al unui elev de 14 ani din comuna Saint-Ouen-l’Aumône, lovit în maxilar de un proiectil tras cu un lansator de grenade lacrimgene Cougar de la mică distanţă, incident documentat tot de Le Monde, şi cel al unui elev de 16 ani rănit la ochi la Argenteuil pe 1 octombrie, pentru care a fost deschisă o nouă anchetă IGPN, potrivit Le Parisien.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
