EXCLUSIV Interviu cu Janoska Ensemble, cei patru frați care au adus „arta pierdută” a improvizației pe scena Cazinoului din Constanța: „Este ca în cele mai bune săli de spectacol din lume”

„Este ca în cele mai bune săli de spectacol din lume” – aceasta este impresia cu care a rămas František Janoska, pianistul cvartetului „Janoska Ensemble”, grupul muzical care a deschis prima ediție a Cazino Music Festival, festivalul internațional de muzică găzduit în clădirea-simbol a litoralului românesc și desfășurat sub direcția artistică a lui Ioan Holender, fost director al Operei de Stat din Viena. 

Aflați în plin turneu mondial, cei patru muzicieni, proveniți din două familii cu o istorie muzicală de câteva generații, au venit pe scena Cazinoului din Constanța cu stilul muzical care îi definește: așa-numitul “Janoska Style”, o abordare care îmbină muzica clasică cu elemente de pop, jazz și muzică populară, printre altele, bazată pe tehnica improvizației pe scenă.

• „Cazinoul acesta are o istorie foarte lungă, cred că din 1910, iar acum este nou, renovat, și simțim această energie. Energia nouă și energia veche s-au întâlnit. Și o simțim. Este un loc frumos, este cu adevărat un loc fantastic. Acustica de aici, din sală, este fantastică. Ne-a plăcut foarte mult să cântăm aici. Este ca în cele mai bune săli din lume, știți? Chiar ne-am bucurat foarte mult.”, este prima impresie transmisă, într-un interviu pentru Info Sud-Est, de către pianistul slovac imediat după primul concert susținut, sâmbătă, la Cazino.

Înființat în 2013, Janoska Ensemble reunește patru muzicieni ale căror studii și cariere individuale sunt strâns legate de scena muzicală vieneză. Ondrej Janoska a făcut parte, între 2008 și 2012, din partida de vioara I a Orchestrei Operei de Stat din Viena și a Filarmonicii din Viena. 

Roman Janoska concertează în mod regulat pe unele dintre marile scene internaționale, atât ca violonist clasic, cât și ca violonist de jazz. Laureat al mai multor concursuri internaționale, el se remarcă în special prin inventivitatea și improvizațiile sale inspirate în zona jazzului, conform profilului său de pe site-ul ansamblului. 

František Janoska, care a studiat pianul la Bratislava și Viena, este compozitorul și unul dintre principalii aranjori ai ansamblului. 

Julius Darvas a fost, între 2001 și 2023, membru al orchestrei de scenă a Operei de Stat din Viena și a participat în mod regulat la concerte și turnee ale Filarmonicii din Viena. 

Frații Janoska provin din Bratislava și fac parte dintr-o familie în care tradiția muzicală se întinde, potrivit prezentării oficiale a ansamblului, pe șapte generații. Julius Darvas, născut la Konstanz, în Germania, provine la rândul său dintr-o familie de muzicieni, cu o tradiție de cel puțin trei generații de contrabasiști.

Dincolo de acustica sălii, cei patru au adăugat și că oportunitatea de a păși pe o scenă cu peste un secol de istorie, într-o clădire proaspăt reabilitată, a avut o semnificație simbolică deosebită pentru ei, deoarece misiunea principală a grupului este tocmai să “aducă muzica clasică în secolul XXI”.

• „Această clădire are o tradiție îndelungată, iar ansamblul și familia noastră au, la rândul lor, o tradiție muzicală de șapte generații. Și simțim asta. Acest loc frumos a fost plin, cu atât de mulți oameni minunați, care ne-au transmis o energie specială. De aceea am putut și noi să transmitem energia noastră publicului și să improvizăm. Vă mulțumim foarte mult”, a explicat violonistul Roman Janoska pentru ISE.

Reprezentanția de sâmbătă, susținută în fața unei audiențe de aproximativ 300 de persoane, a început cu uvertura operetei “Liliacul”, de Johann Strauss fiul, urmată de Souvenir pour Elise, o piesă originală semnată de František Janoska și inspirată de Für Elise, una dintre cele mai faimoase compoziții ale lui Beethoven.

Stilul eclectic al ansamblului și-a făcut apoi simțită prezența pe tot parcursul serii. „Invitatul special”, Arpád Janoska, cel de-al patrulea frate, a adus pe scenă piese ale compozitorilor argentinieni Pablo Ziegler și Astor Piazzolla, pe care le-a interpretat în spaniolă, iar programul a fost presărat și cu piese ale celor de la Beatles. 

În mod deosebit, „Hey Jude” a ridicat publicul în picioare aproape de finalul concertului, iar în mijlocul spectacolului, unul dintre momentele centrale a fost „Dansuri populare românești”, suita de piese scurte inspirate din muzica tradițională transilvăneană a compozitorului maghiar Béla Bartók.

De altfel, tocmai repertoriul variat al ansamblului a fost unul dintre motivele principale pentru care Ioan Holender i-a selectat pe frații slovaci pentru a deschide ediția inaugurală a festivalului, a explicat Anamaria Mișa, director general al Cazinoului din Constanța, pentru Info Sud-Est. 

• „Maestrul Holender spunea de fiecare dată că, dacă primul concert este de succes, tot festivalul va fi de succes. Într-adevăr, a durat mult până a hotărât care va fi ansamblul care va deschide festivalul. Cred că, în primul rând, faptul că sunt muzicieni care traversează zona de muzică clasică și au un program variat, divers, cred că și chestiunea asta a contat. Bineînțeles, a jucat un rol și reputația lor, sunt un ansamblu foarte cunoscut în toată lumea. Consider că a fost o alegere foarte bună, după cum am simțit reacția publicului în această seară”.

După cum a detaliat Ondrej Janoska, piesele lui Béla Bartók au avut o semnificație aparte în concertul de sâmbătă, datorită legăturii lor cu România, dar nu au fost introduse în repertoriul ansamblului cu această ocazie, ci cu ani în urmă.

• „Niște piese foarte speciale în această seară au fost cele din «Dansuri populare românești» de Béla Bartók. Am înregistrat aceste piese frumoase pe cel de-al treilea album al nostru, «The Big B’s», lansat de Deutsche Grammophon. Cred că a fost un moment cu adevărat special să putem interpreta acest gen de muzică chiar aici, în România, în stilul nostru Janoska. Am văzut asta și pe chipurile publicului nostru, li se citea fericirea pe față, iar acesta este un lucru extrem de important pentru noi, ca artiști. De fapt, este cel mai important lucru.”

Notă: “The Big B’s” face referire la Bach, Beethoven, Brahms, Bartók, Bernstein, și Brubeck, compozitorii pe ale căror lucrări se bazează albumul lansat în 2022, conform site-ului Janoska Ensemble.

Dar ce este stilul Janoska?

Stilul despre care au vorbit membrii ansamblului pentru Info Sud-Est reprezintă, în esență, o încercare de a readuce muzica clasică în epoca modernă prin revenirea la “arta pierdută” a improvizației, după cum o numesc ei – o practică interpretativă extrem de comună cu două secole în urmă, care a devenit mult mai rară pentru interpreții moderni. 

De altfel, fuziunea dintre compoziție și interpretare, cele două dimensiuni ale improvizației, provine din însăși tradiția muzicii culte europene. Potrivit muzicologei maghiare Adrienne Kaczmarczyk, cercetătoare la Institutul de Muzicologie din Budapesta și cadru didactic la Academia de Muzică „Liszt Ferenc”, în jurul anului 1800, se considera că o lucrare muzicală își căpăta forma finală abia în momentul interpretării, iar improvizația, numită și interpretare extemporanee sau fantezie liberă, a continuat să facă parte din practica interpretativă și în anii 1820-30.

În acea perioadă, soliștii instrumentiști își prezentau programele de concert, alcătuite în mare parte din propriile compoziții, într-o formă mai mult sau mai puțin improvizată, dar trebuiau, de asemenea, să fie capabili să improvizeze în fața publicului pornind de la o temă dată. Totodată, un muzician trebuia să fie capabil și să interpreteze lucrări ale altor compozitori și să le adauge ornamente și variațiuni, scrie Kaczmarczyk în volumul “Liszt in Context”, publicat de Cambridge University Press.

Totuși, de la jumătatea secolului al XIX-lea și până în urmă cu doar câteva decenii, improvizația a dispărut aproape complet din practica interpretativă a muzicii clasice occidentale. Acest fapt este explicat, conform unui studiu publicat de cercetători din cadrul Universității Cambridge, de distincția tot mai clară între interpreți și compozitori care s-a conturat în această perioadă. 

Această distincție a dus la o specializare mai accentuată a muzicienilor clasici occidentali, iar majoritatea muzicienilor profesioniști din secolele XX și XXI s-au concentrat în principal pe dezvoltarea competențelor tehnice și a capacității de citire a notației muzicale, în defavoarea abilităților de compoziție și improvizație.

Frații Janoska și cumnatul lor, Julius Darvas, se numără printre acei muzicieni contemporani care încearcă să readucă improvizația în prim-planul interpretării clasice, prin stilul care i-a consacrat la nivel internațional și care le poartă numele.

• „A fost un program special pentru Constanța. Pentru că acesta a fost primul concert al unui festival aflat la prima ediție, ne-am selectat doar cele mai bune piese. În mod evident, le-am interpretat pe toate în stilul nostru consacrat, Janoska. Janoska este stilul și viziunea noastră asupra modului în care ar trebui interpretată muzica clasică. Aceasta este viziunea noastră: să aducem muzica clasică în secolul XXI”, a încheiat  František Janoska. 

În următoarele săptămâni, Janoska Ensemble va ajunge pe scene din întreaga lume, din Europa până în Japonia și Taiwan, în vreme ce Cazino Music Festival va continua cu alte zece weekend-uri de reprezentații. Mai multe detalii despre programul festivalului și achiziționarea biletului, pe site-ul Cazinoului.