Cu aproape toate voturile numărate, alegerile parlamentare din Suedia au rămas prea strânse pentru ca un câștigător să poată fi declarat duminică seară, partidele de stânga având un avans de un singur mandat la primul exit-poll, potrivit rezultatelor parțiale publicate de autoritatea electorală suedeză, scrie The Guardian.
Inițial, sondajele la ieșirea de la urne sugeraseră că țara se îndreaptă spre un nou guvern de stânga. Pe măsură ce voturile au fost însă numărate, a devenit clar că ar putea dura câteva zile până când rezultatul final va fi cunoscut.
După numărarea a 80% din voturi, cele două tabere erau despărțite de un singur mandat. Partidele de opoziție de stânga, cu social-democrata Magdalena Andersson în prim-plan, aveau 175 de mandate, iar partidele de dreapta, conduse de premierul Ulf Kristersson, liderul Moderaterna, aveau 174, amintește cotidianul britanic.
În prezent, după numărarea a 94% din voturi, diferența dintre cele două tabere a crescut cu un singur mandat în favoartea partidelor de stânga, la 176-173, arată datele autorității electorale prezentate live de postul suedez SVT News.
În aceste condiții, amintește postul suedez, tabăra câștigătoare ar putea fi stabilită oficial abia joi. Numărarea voturilor întârziate și a celor din diaspora va avea loc miercuri, însă întregul proces ar putea dura mai mult de o zi.
Dacă partidele de opoziție reușesc să păstreze acest avantaj de câteva mandate și să negocieze o alianță, ar putea prelua guvernarea și ar bloca, cel puțin pentru moment, intrarea partidului extremist Sverigedemokraterna la guvernare, după patru ani în care partidul de extremă dreapta a susținut din Parlament guvernul condus de Ulf Kristersson.
Kristersson a declarat, în acest context, că este pregătit să ofere extremiștilor mai multe portofolii ministeriale, în funcție de rezultatul scrutinului, iar oprirea unei asemenea formule de guvernare a devenit laitmotivul campaniei social-democraților conduși de Magdalena Andersson.
Pentru mai multe detalii, citește și:
știrea inițială
Într-o cursă electorală descrisă de presa suedeză drept „extrem de strânsă”, în care vor fi aleși cei 349 de membri ai Parlamentului (Riksdag), membrii consiliilor celor 21 de regiuni și ai celor 290 de consilii municipale, principala confruntare se dă între coaliția de dreapta condusă de premierul Ulf Kristersson, care s-a declarat pregătit să ofere partidului SD portofolii ministeriale într-un viitor guvern, și o opoziție formată din mai multe partide de centru și stânga, dintre care social-democrații sunt favoriți să obțină cel mai bun rezultat, ceea ce ar putea-o readuce pe Magdalena Andersson în funcția de premier.
Secțiile de votare s-au deschis în întreaga țară la ora 08:00, conform postului SVT News, iar scrutinul se anunță a fi unul extrem de strâns: ultimul sondaj, publicat sâmbătă de DN/Ipsos, a prevăzut 175 de mandate câștigate de social-democrați și 174 pentru coaliția de dreapta a lui Kristersson – altfel spus, cele două tabere sunt practic egale în sondaje.
Această situație vine într-un context complicat atât pentru Suedia, cât și pentru restul Europei, în ceea ce privește ascensiunea electorală a partidelor de extremă dreapta. Amintim că aceste alegeri vin la o săptămână după ce partidul extremist din Germania, AfD, a obținut un rezultat la alegerile parlamentare din landul Saxonia-Anhalt.
Scrutinul din Suedia ar putea aduce o altă victorie extremei drepte, însă traiectoria electorală a Sverigedemokraterna. Spre deosebire de AfD și alte partide extremiste europene, fondate în ultimii câțiva ani și aflate în plină ascensiune electorală deși sunt complet izolate de partidele politice tradiționale, SD a fost fondat în anii ’80 și, din 2022, este aliat în Parlament al coaliției de dreapta conduse de Kristersson.
Petrnu a-și asigura susținerea în Parlament, coaliția, care nu avea majoritate pe cont propriu, a semnat cu SD așa-numitul “Acord Tidö”, prin care partidul extremist condus de Jimmie Åkesson a devenit oficial „partid de cooperare din afara guvernului”. SD nu a primit ministere, dar a partidicipat alături de partidele guvernamentale la negocierea reformelor din domenii precum migrația, criminalitatea, energia și educația și a primit chiar propriii funcționari politici în aparatul central al guvernului.
Kristersson a declarat deja, în timpul campaniei electorale, că SD urmează să primească și portofolii ministeriale în cazul unei noi victorii a coaliției, însă numărul acestora depinde de rezultatul alegerilor, scrie SVT News. Aceasta este o decizie controversată, în contextul legăturilor istorice ale SD cu diverse grupări extremiste suedeze, inclusiv grupări neonaziste din care au făcut parte unii dintre membri săi fondatori.
Partidul încearcă de decenii întregi să se distanțeze de rădăcinile sale neonaziste, însă menține un discurs puternic naționalist și anti-imigraționist și continuă să fie implicat în diverse scandaluri publice, unele dintre ele provocate de legăturile unor membri cu organizații extremiste. Toate acestea îl transformă în continuare într-un aliat controversat pentru partidele tradiționale de dreapta, o parte dintre alegătorii acestora fiind reticenți față de perspectiva ca SD să primească pentru prima dată acces direct la portofolii ministeriale.
Pentru mai multe detalii, citește și:
Pe de cealaltă parte, o victorie a partidelor de opoziție ar putea readuce social-democrații la guvernare și pe Magdalena Andersson în funcția de premier, în calitate de lider al celui mai mare partid de opoziție în ultimii patru ani, dar social-democrații nu au prezentat, încă, cu o formulă clară de guvernare în eventualitatea câștigării alegerilor.
Opoziția este formată, în principal, din social-democrații conduși de Andersson, Centerpartiet, Verzii și Vänsterpartiet, patru partidii de centru și stânga care sunt profund divizate în privința componenței unui viitor guvern.
Centerpartiet, spre exemplu, exclude opțiunea participării Vänsterpartiet la guvernare și a transmis chiar că preferă alegeri anticipate în locul unei coaliții cu partidul de stânga, în timp ce Vänsterpartiet insistă că nu va susține un guvern din care nu face parte.
În acest context, este încă neclar cum ar putea arăta un guvern condus de Andersson, dar ea nu a exclus nici posibilitea unui guvern minoritar social-democrat.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
