La 13 aprilie s-au împlinit 100 de zile de când premierul Sorin Grindeanu și miniștri săi au fost învestiți de Parlament şi au depus jurământul în faţa președintelui României, Klaus Iohannis.
Orice analiză a activității Guvernului Grindeanu în primul trimestru de mandat trebuie să ia în calcul declaraţiile şi acţiunile lui Liviu Dragnea, șeful PSD, omul care și-a asumat, imediat după câștigarea alegerilor parlamentare, toate realizările și eșecurile actualului Executiv.
Prima constatare referitoare la Guvernul Grindeanu în primele trei luni ale lui 2017 este balansul pe care îl execută constant între respectarea promisiunilor politice făcute de PSD în campania electorală și conștientizarea realităților din România și a angajamentelor față de Uniunea Europeană, două aspecte care se exclud pe anumite paliere.
Obligat de o agendă încărcată de măsuri populiste și de un program de guvernare pe care opoziţia dar şi factori externi (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană) l-au considerat nesustenabil în ansamblu, Sorin Grindeanu și cabinetul său de miniștri au încercat, în aceste luni, să împace și capra, și varza, pe subiectele importante ale momentului. Pus repede în faţa unor crude realităţi administrative şi financiare, prim-ministrul a abandonat retorica din momentele învestirii şi, din prima lună, a apărut fractura dintre Executiv și Liviu Dragnea.
Marea supărare a șefului PSD a fost incapacitatea Guvernului de a gestiona intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență 13 privind schimbarea codurilor penale. Acţiunea ministrului Florin Iordache, ieşirile fără precedent în ultimul sfert de secol ale responsabililor politici din statele aliate (SUA şi UE) şi manifestaţiile din marile oraşe ale ţării au anulat, încă din prima lună de guvernare, relaţia de parteneriat din luna de miere dintre noul guvern şi opinia publică. Și chiar dacă scandalul ordonanțelor a fost stins de o bună bucată de vreme, subiectul schimbării codurilor penale încă este de actualitate, ba mai mult, s-a revigorat serios în urma vizitei la București a prim-vicepreședintelui (socialist) al Comisiei Europene la București, Frans Timmermans.
Într-o conferință de presă comună alături de premierul Sorin Grindeanu și ministrul Justiției Tudorel Toader, Frans Timmermans și-a arătat susținerea pentru actualul Executiv, declarând că activitatea lui Grindeanu și Toader „este în linie cu recomandările pe care le-am făcut“, dar că „încrederea care a fost spulberată de ordonanța de urgență 13 nu se va întoarce imediat“ și că „direcția pe care o ia Guvernul și planurile pe care le are ne vor permite să ne îndeplinim cele 12 recomandări rămase, dar, dacă este deraiat în proces, voi fi brutal în a arăta acest lucru“. Atât prim-ministrul cât şi titularul de la Justiţie, fost judecător la Curtea Constituţională şi rector al celei mai vechi universităţi din România, cea din Iaşi, au repetat de mai multe ori în spaţiul public că modificările legislative legate de Justiţie vor avea un ritm care să respecte punctele de vedere şi propunerile magistraţilor şi societăţii civile şi nu vor mai fi aplicate într-un ritm rapid.
Susținerea lui Frans Timmermans pentru Sorin Grindeanu și Tudorel Toader vine pe fondul în care Liviu Dragnea este nemulțumit de evoluția procesului de schimbare a codurilor penale, șeful PSD declarând că „Mă așteptam (…) să apară de acum două-trei săptămâni în această dezbatere publică. Acum o să stea încă o lună, am înțeles, în dezbatere publică, din nou, și o să ajungă în Parlament, în așa fel încât să nu se realizeze în această sesiune parlamentară. Eu am înțeles că lucrurile trebuie așezate, nu trebuie făcute în salturi, dar poate totuși le facem în această viață“. Este declaraţia care semnalizează cel mai clar fractura stabilită între cele două grupări din coaliţia de guvernare, acest lucru putând fi sesizat încă de la începutul lunii februarie când, se pare, prim-ministrul Grindeanu a anulat ordonanţa 13 fără a mai ţine cont de opoziţia lui Liviu Dragnea şi a lui Călin Popescu Tăriceanu.
Incapacitatea premierului de a respecta îndeaproape dorințele lui Dragnea în materie penală au creat o falie mare între cei doi și poate reprezenta principalul motiv de divorț între aceștia.
Însă schimbarea codurilor penale nu este singura nemulțumire a liderului PSD în ceea ce privește activitatea Executivului.
Ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a cunoscut și el furia lui Liviu Dragnea când s-a anunțat posibilitatea tăierii unor cheltuieli bugetare dacă ar exista riscul unei depășiri a deficitului de 3%, impus de reglementările Uniunii Europene.
Perspectivă de altfel care stă în picioare.
Pentru că măsurile luate în primele trei luni de Guvernul Grindeanu apasă puternic pe bugetul României și schimbă complet statisticile regăsite în programul PSD de guvernare.
Raportul FMI pentru România, făcut public în urmă cu câteva zile, arată că prognozele Guvernului Grindeanu sunt nerealiste și nu se potrivesc cu cele ale Fondului Monetar Internațional. Chiar dacă datele instituţiei internaţionale au îmbunătăţit cifrele, diferenţa rămâne semnificativă, de un punct procentual.
Astfel, dacă calculele de la Palatul Victoria arată că Guvernul se raportează la o creștere de 5,2% în 2017, FMI susține că această creștere economică va fi de doar 4,2%.
Însă mai îngrijorătoare este inflația prognozată de FMI pentru anul 2018, care va ajunge la nivelul de 3.1%, în condițiile în care anul trecut a fost negativă, de -1.6%.
Toate aceste calcule vin în contextul în care intră în dezbaterea Parlamentului României Legea salarizării unitare care, odată intrată în vigoare în această formă, va avea un impact bugetar estimat la aproximativ 2% din PIB în anul 2018, conform analizelor realizate de analiști fiscali. Această lege, deşi punct forte al programului electoral, a rămas acum doar pe mâinile ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, fără ca vreun alt membru al Executivului să încerce să o promoveze. O reglementare a salariilor bugetare este obligatorie deoarece diferenţele în sistem sunt foarte mari şi fără argumente. Între altele, veniturile atât de mici reprezintă o cauză majoră a deteriorării fără precedent a situaţiei forţei de muncă în sistemul sanitar, unde mii de medici şi asistente preferă să plece în străinătate, a prăbuşirii sistemului de învăţământ (unde estimări recente spun că 40% dintre tinerii şcolarizaţi sunt analfabeţi funcţional) şi al corupţiei şi birocratizării administraţiei locale. Provocarea asumată de PSD prin această lege este, însă, cel puţin la nivelul estimărilor, peste puterea actuală de susţinere bugetară a României, mai ales în lipsa unei reforme reale, radicale şi sistemice în sănătate, educaţie şi administraţie.
Guvernul Grindeanu a reușit, în primul trimestru al lui 2017, să respecte multe dintre măsurile prevăzute de programul de guvernare: a crescut pensia minimă garantată de la 400 de lei la 520 de lei, a mărit salariul minim pe economie la 1450 de lei, a majorat salariile profesorilor și medicilor cu 15%, și ale bugetarilor din administrația locală cu 20%, a crescut de asemenea salariile actorilor cu 50%, a eliminat plafonul pentru baza de calcul privind CASS și CAS la maximum cinci salarii medii, a oferit gratuitate pe calea ferată studenților, a făcut 0% impozitul pe transferul proprietăților cu o valoare mai mică de 450.000 de lei, a mărit plafonul IMM-urilor de la 100.000 de euro la 500.000 de euro, a redus impozitul pentru microîntreprinderi de la 2% la 1%, a crescut bursele studenților de la 86 de lei la 201 lei, a scutit de impozit pensiile mai mici de 2000 de lei, a eliminat contribuțiile de sănătate pentru toți pensionarii, a eliminat 102 taxe nefiscale, a implementat programul „Prima chirie“, a majorat punctul de pensie și, nu în ultimul rând, a respectat promisiunea ca bugetul Apărării să fie de 2% din PIB.
Însă guvernarea promisă la început de an de Liviu Dragnea fără respectarea unor realităţi economice şi sociale începe să își arate ușor-ușor limitele.
Astfel, așa cum era de așteptat, au existat și promisiuni nerespectate conform calendarului din primul trimestru al programului de guvernare. Guvernul Grindeanu nu a reușit până acum să acorde tichete de vacanță în valoare de 1450 de lei pentru fiecare bugetar, nu a respectat promisiunea de a face TVA de 0% pentru materiile prime din agricultură, vânzarea locuințelor și publicitate, a anulat demararea licitațiilor pentru construirea a 500 de noi creșe și grădinițe, nu a onorat termenul pentru achiziționarea a 5000 de ambulanțe pentru satele din România, nu a fost implementată adoptarea legii prevenției, nu a fost implementat proiectul de a da un medicament recomandat cu compensare integrală pentru fiecare boală.
Pentru că, oricât de mult și-ar dori Liviu Dragnea să arunce cu bani în stânga și în dreapta, miniștri cabinetului Grindeanu sunt conștienți că nu pot implementa toate măsurile electorale cuprinse în programul de Guvernare, dintr-un motiv strict matematic: bugetul României nu poate suporta atât populism.
Fractura dintre Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea a fost străvezie în timpul vizitei prim-vicepreședintelui Comisiei Europene la București, Frans Timmermans, prilej cu care am putut vedea un premier mai realist și mai atașat de valorile europene, în comparație cu șeful PSD, care nu arată că face pași înapoi de la promisiunile din programul de guvernare, indiferent de consecințe.
Iar această desincronizare va produce, cât de curând, efecte la nivelul PSD și, automat, în cadrul Executivului României.
- Egalitate de gen doar în discursuri: PSD și PNL au câte o femeie eligibilă la europarlamentare / Ciolacu, în mai: “Minimum 30% femei pe listele candidaților” / Ciucă, în septembrie: PNL este obligatoriu să-și asume semnul de egalitate între bărbați și femei - 21 martie 2024
- Alianța Dreapta Unită și-a desemnat candidații la Constanța: Stelian Ion la primărie, Claudiu Palaz la consiliul județean - 20 martie 2024
- Simona Halep își anunță revenirea pe terenul de tenis la turneul de la Miami Open, peste două săptămâni - 7 martie 2024
Recensamantul de activitati inregistrate de domnul Grindeanu nu este atat de satisfacataor precum ne-am asteptat.