Stăpânii Portului Tomis. O peninsulă cadou pentru inculpații din dosarul „Retrocedărilor“

În anul 2011, în vremea primarului Radu Mazăre, s-a lucrat intens la un PUZ al zonei peninsulare care, dacă ar fi fost aprobat, ar fi însemnat construirea a cinci clădiri zgârie-nori pe plaja Modern și în restul peninsulei, cu înălțimi cuprinse între 20 și 35 de etaje.

Întreaga zonă este sit arheologic și cuprinde multe clădiri de patrimoniu, monumente istorice de categoriile A și B. Construcțiile masive ar fi urmat să fie ridicate în ciuda faptului că taluzul ar fi fost în pericol de prăbușire odată cu săparea fundațiilor noilor clădiri. Mai mult decât atât, prăbușirea taluzului din peninsulă ar însemna iminența prăbușirii clădirilor monumente istorice de pe buza malului de pământ.

Actualul primar al Constanței, Decebal Făgădău, susține construirea unui „oraș în miniatură” în zona Portului Turistic Tomis, care să cuprindă clădiri de birouri, cafenele, spații comerciale, hoteluri și blocuri, dar care să respecte un anumit regim de înălțime și să nu obtureze vederea la mare. Totodată, primarul susține că tocmai începerea construcțiilor ar însemna o salvare a taluzului pentru că viitorii investitori ar fi obligați să consolideze malul înaintea începerii construcțiilor propriu-zise.

Cel mai cunoscut exemplu de construcție care nu a fost finalizată în zona peninsulară, tocmai din cauza problemelor care au apărut în urma demarării investiției fără a se ține cont de sfaturile specialiștilor, este un hotel gigant abandonat de 10 ani în Portul Tomis. Explicația lui Radu Mazăre din 2012 a fost batjocoritoare: investitorul nu a mai fost lăsat de nevastă să vină în România pentru că avea prea multe amante.

Un exemplu la fel de cunoscut este proiectul complexului imobiliar World Trade Center, care ar fi trebuit construit de SC Sisteme Internaționale de Afaceri SRL. Investiția a fost oprită din cauza surpării malului odată cu începerea lucrărilor.

Administraţia Porturilor Maritime a concesionat Portul Turistic Tomis, pentru un sfert de secol, acestei firme, SC Sisteme Internaţionale de Afaceri SA, deținută de Valentin Ionescu, un apropiat al lui Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, inculpat în dosarul „Retrocedărilor“. Despre această societate, procurorii DNA susțin că a reprezentat instrumentul prin care Sorin Strutinsky ar fi încasat ilegal comisioane de la investitori, într-un alt dosar penal.

Însă amânarea aprobării Planului Urbanistic Zonal, tocmai din cauza problemelor pe care le ridică deschiderea unui șantier în zonă, a stârnit nemulțumirea proprietarilor care nu urmăresc decât să-și înceapă investițiile cât mai curând posibil. Toți proprietarii viitorului „oraș în miniatură” au fost inculpați în dosarul „Retrocedărilor“, speță tergiversată în instanță de 9 ani, care a împlinit 100 de termene la 1 februarie 2017 și care se apropie abia de un prim verdict al judecătorilor.

Proiect Plan Urbanistic Zonal al Peninsulei, 2011

Cum vrea actualul primar să arate zona terenurilor retrocedate: „Eu văd acolo un oraș în miniatură în care să coexiste și funcțiuni de locuire, și birouri pentru profesii liberale, și funcțiuni comerciale”

L-am contactat telefonic pe Decebal Făgădău, actualul primar al Constanței, pentru a afla cum își dorește el să arate în viitor zona de sub taluz, cuprinsă între Hotel Palace și Plaja Modern. În viziunea sa, primarul nu exclude construirea blocurilor și nici a clădirilor de birouri, însă menționează respectarea unui anumit regim de înălțime care să nu obtureze vederea la mare:

„Pentru a stabiliza taluzul, cred că ar trebui să permitem construcții în coastă pentru că avem deja câteva exemple de succes: Banca Națională și fostul sediu al Miniera Dobrogea, care sunt construite de sus până jos, iar în zona respectivă, terenurile ne-au arătat că aceasta poate să fie o soluție funcțională. De asemenea, din punct de vedere urbanistic, pentru a crea o legătură între zona Portului Tomis și platoul Pieței Ovidiu, cred că putem permite construcții, dar care să îndeplinească trei condiții:

1. Să nu depășească la nivelul cornișei frontului țesutul deja construit. Cu alte cuvinte, din piață, să nu observi clădiri mai înalte decât cele deja construite.

2. Punctele de vedere către mare, capetele de perspectivă, priveliștea să nu fie obturate. Spre exemplu, când cobori pe Str. Karatzali să poți vedea marea, iar viitoarele clădiri să nu închidă deschiderea către mare, să nu împiedice vizibilitatea, priveliștea.

3. Viitoarele construcții nu trebuie să copieze sau să sufoce stilul arhitectonic atât de frumos al peninsulei. Frontul construit existent în peninsulă ar trebui protejat și pus în valoare prin niște construcții limitrofe sau adiacente care să nu copieze sau să le facă mai sărăcăcioase, ci din contră. Cu o inflexie oarecum spre modernism să fie o reflexie a frontului existent, astfel că putem veni și pune în coastă, pe toată zona de taluz, niște construcții neagresive, care să respecte condițiile enumerate anterior. Eu așa văd toată zona Portului Tomis, cu construcții contemporane, dar care să fie ca un fel de platformă de protecție pentru țesutul de deasupra deja existent”.

Întrebat fiind ce fel de clădiri crede că s-ar potrivi în zona respectivă, Decebal Făgădău a spus că își imaginează un „oraș în miniatură”, inclusiv cu blocuri de cinci etaje:

„Eu văd acolo un oraș în miniatură în care să coexiste și funcțiuni de locuire, și birouri pentru profesii liberale, și funcțiuni comerciale. Aș vedea chiar și un butic-hotel, aș vedea și birouri, și reprezentanțe ale companiilor ce au legături cu marea. Cât despre blocuri, s-ar naște un regim de înălțime 3S+2, asta însemnând cinci etaje. Întrucât loturile de teren nu sunt foarte mari acolo, ar fi cel mult 10 apartamente într-un bloc. Nu văd nimic nepotrivit în asta dacă respectă cele trei condiții”.

În urma tranzacțiilor, mai multe spații verzi au ajuns în proprietate privată. În foto, o parcare cu plată din dreptul monumentului istoric Vila Suțu

Stăpânii Portului Turistic Tomis. Scurtă cronologie a retrocedării penale

O bună parte din terenurile puse în discuție în cadrul noului PUZ face obiectul celei mai complexe și vechi anchete desfășurate de procurorii DNA în Constanța. Cunoscut generic sub denumirea Dosarul „Retrocedărilor”, speța este tergiversată în instanță de aproape un deceniu. La împlinirea termenului 100, judecătorii se pregătesc abia de o primă decizie în acest dosar.

Povestea a început în anul 2001, atunci când Alina Movilă Buzescu, moștenitoarea fostului prefect latifundiar Jules Movilă, cere în temeiul Legii 10/2001 să-i fie retrocedate cele 98,66 hectare pe care comuniștii i le-au confiscat predecesorului ei. Timp de trei ani, urmașa lui Movilă nu primește niciun răspuns de la Primăria Constanța și gândindu-se că nu va mai primi niciodată terenurile cerute, decide să vândă drepturile de proprietate unor oameni dispuși să meargă până-n pânzele albe pentru recuperarea proprietăților pierdute de Movilă în 1948.

La scurt timp de la cesionarea drepturilor de către Alina Movilă, deci când aceasta nu mai era moștenitoarea suprafeței imense de teren, se întâmplă minunea și Primăria Constanța răspunde solicitării urmașei lui Movilă. În 11 martie 2004, printr-o dispoziție de primar, Radu Mazăre a respins retrocedarea a 98,66 hectare de teren în cartierul de case Anadalchioi și a propus, la schimb, terenuri extrem de valoroase în Portul Tomis, dar care au fost evaluate la prețuri derizorii – între 20 și 140 euro/mp pe plaja Modern.

Doar că oferta generoasă a fostului primar nu a mai fost înaintată urmașilor de drept ai lui Jules Movilă, care au așteptat trei ani răspunsul Primăriei Constanța, ci unui grup de persoane care, între timp, cesionaseră drepturile de proprietate: Georgică Giurgiucanu, Maria Măriuță (bunica lui Dragoș Săvulescu, acționar al clubului de fotbal Dinamo), Cristian Borcea, Mihai Camboianu și SC Habitat și Ambient SA.

Așadar, cei cinci parteneri de afaceri au primit patru hectare în Portul Tomis și încă 600 de mp în două zone bune ale orașului, după cum urmează: Georgică Giurgiucanu – 22,05%, Maria Măriuță – 14,70%, Cristian Borcea – 12,25%, Mihai Camboianu – 1% și SC Habitat și Ambient SA – 50% din suprafața totală a terenurilor.

În 2006, Academia Cațavencu scria că Georgică Giurgiucanu a fost vicepreședinte al PSD Constanța și nota legăturile apropiate dintre Giurgiucanu, Cristian Borcea și ministrul Turismului în momentul retrocedărilor, Dan Matei Agathon (în trecut, membru în Consiliul de Administrație al Dinamo). În același material, cei de la Academia Cațavencu mai scriau că Valentin Ionescu administra programul „Fabricat în România”, al cărui președinte onorific a fost premierul Adrian Năstase.

SC Habitat și Ambient SA, firma care a primit jumătate din terenurile retrocedate în Portul Tomis, îl are acționar pe Valentin Ionescu, un apropiat al lui Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și Sorin Strutinsky. Valentin Ionescu este acționar și în SC Millenium Global Development SRL – societate care este asociată în SC Stop SRL. Administratorul SC Stop SRL, Costică Zelcă, a fost condamnat la 5 ani cu executare (primă instanță) pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul în care Nicușor Constantinescu a fost condamnat la 15 ani cu executare (primă instanță). Tot SC Millenium Global Development SRL este acționar principal al firmei Holland Development Group – inculpată în dosarul „Retrocedărilor” pentru că ar fi primit ilegal 5 hectare din Parcul Tăbăcăriei.

Tot Valentin Ionescu deține, împreună cu offshore-ul cipriot Masterjob Ltd., SC Sisteme Internaționale de Afaceri SRL – firma despre care procurorii DNA susțin că a reprezentat instrumentul prin care Sorin Strutinsky ar fi încasat ilegal comisioane de la investitori. SC Sisteme Internaționale de Afaceri SRL ar fi trebuit să contruiască uriașul și controversatul complex imobiliar World Trade Center, pe Str. Traian din Constanța. Investiția a fost oprită din cauza surpării malului odată cu începerea lucrărilor.

O construcție abandonată de 10 ani în Portul Turistic Tomis, lângă Hotelul Palace

114 milioane de euro prejudiciu, 37 de inculpați, 9 ani de proces

La 28 octombrie 2008, procurorii DNA trimit în judecată un mega-dosar cu 37 de inculpați cercetați pentru „restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză, fapte prin care a fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro (dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa)”.

Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu (consilier municipal), Constantin Racu (director al Direcției de Administrație Publică) și Ramona Dospinescu (directorul Direcției Patrimoniu) se numără printre inculpați, fiind acuzați de abuz în serviciu, fals intelectual, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Tot inculpați mai sunt Valentin Gheorghe Ionescu (prin SC Habitat și Ambient SA), Cristian Borcea și Mihai Camboianu, acuzați de complicitate la infracţiuni asimilate celor de corupţie.

În rechizitoriu, procurorii DNA au reținut faptul că, în perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001 „au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul. Astfel patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan în valoare de 114 milioane euro”.

Cum a fost posibil acest lucru? Procurorii susțin că persoanele îndreptăţite la restituire au fost determinate, după trecerea unor perioade de timp îndelungate, de 2 până la 3 ani, ori să-şi vândă drepturile succesorale ori să vândă terenurile în cauză, pentru sume de bani ce reprezintă mai puţin de 1% din valoarea terenurilor la care au fost obligate să renunţe. În final, aceste terenuri aveau să ajungă în proprietatea persoanelor cărora le-au fost predestinate, cu mult înainte de soluţionarea cererilor de restituire, susțin procurorii DNA: „Pentru atingerea scopului infracţional urmărit, majoritatea terenurilor atribuite pe alte amplasamente, în echivalent valoric, au fost subevaluate, unele, la preţuri de 10 ori mai mici decât preţurile reale”, se arată în rechizitoriul DNA.

Începând cu 15.02.2008, asupra terenurilor care au făcut obiectul anchetei procurorilor DNA a fost instituit sechestru. Însă acest lucru nu i-ar împiedica pe proprietarii imobilelor să demareze investiții pe suprafața imobilelor sechestrate și să beneficieze de pe urma lor. Așadar, este de înțeles graba proprietarilor din Portul Tomis pentru aprobarea cu celeritate a planului urbanistic din zona peninsulară.

1 comentariu

  1. cireasa

    A plecat un arhitect Radu Mazare si a venit altul Fagadau. Acesti oameni nu pot intelege ca urbanismul orasului il stabileste investitorul nu primarul, investitorul risca ca o constructie sa nu aduca venit nu primarul. A spune ca pe malul marii nu este permis o constructie inalta ci una joasa ca sa se vada marea asta era pe timpul cand statul investea. Doamne, cand vom avea si in constanta oameni care sa-si cunoasca limitele si nu alegeri de primari care vin in urma unui concurs la care iese prostul care plateste mai mult. Un arhitect bun lasa lucrurile sa se desfasoare natural. NY-ul are frumusetea lui deoarece jocul de volume este natural pe cand orasele la care primariile au influentat arhitectura urbana sunt neinteresante, vezi Beijing-ul, Riad-ul orase proiectate pe planseta. Fagadau, lasa arhitectura, vezi ca Constanta nu are investitori chiar daca are autostrada, iar primarul nu trebuie sa-l opreasca pe cel ce doreste o constructie cu 100 de etaje deoarece asta inseamna ca orasul are potential lucru la care un merit il are si primarul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *