Previziuni nefavorabile: Vapoarele cu turiști se întorc în Constanța abia în 2019. Va fi pregătit orașul pentru revitalizarea turismului de croazieră?

În anul 2014, atunci când Portul Constanța a primit cel mai mare număr de turiști de pe vasele de croazieră, zona veche a orașului se afla în plin proces de reabilitare (imagine din fața Catedralei ortodoxe Sfinții Petru și Pavel)

În luna august 2017 nu mai puţin de trei nave, cu peste 300 de pasageri la bord, au acostat în porturile Mangalia şi Midia. Nu, nu este vorba despre turiştii de pe navele de croazieră ci de refugiaţi din Asia şi Africa, plecaţi ilegal de pe coastele Turciei şi escortaţi de Garda românească de Coastă.

Cum s-a ajuns ca în locul vilegiaturiştilor cu bani mulţi să ne viziteze imigranţii?

În timp ce Federația Rusă anexa Crimeea, în anul 2014, Portul Constanța devenea destinația de croazieră numărul 1 din Marea Neagră. Pasagerele intrate prin Bosfor și obișnuite cu itinerarii cu escale la Odesa, Sevastopol, Soci sau Batumi au fost obligate să nu se aventureze în zone de conflict și să se limiteze la curse scurte și sigure, nu mai departe de coasta românească a Mării Negre.

La acea vreme, războiul intempestiv din Ucraina a trimis în Portul Constanța nu mai puțin de 65.000 de pasageri, coborând de la bordul celor 95 de pasagere acostate la terminalul de pasageri din capătul digului de nord.

Faptul că Portul Constanța a devenit brusc, dintr-un port necunoscut, cea mai atractivă destinație turistică de croazieră a Mării Negre a fost rezultatul unui concurs de împrejurări care a avut în prim plan tensiunile geopolitice zonale, iar acest lucru este dovedit de cifrele înregistrate ulterior, furnizate de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (C.N. APMC).

În anul 2015, numărul de pasageri din Portul Constanța s-a înjumătățit, ajungând de la 65.000 în anul 2014, la 35.000 în anul 2015, cu doar 37 de vase de croazieră acostate în terminalul de pasageri, în comparație cu cele 95 de vase de croazieră din anul precedent.

În 2016 au urmat noi evenimente care au crescut tensiunea în zona de sud a bazinului Mării Negre, atunci când Turcia a fost protagonista unei tentative eșuate de lovitură de stat și a mai multor atentate teroriste. Evenimentele de la Ankara și Istanbul nu au mai ajutat de această dată turismul de croazieră din Portul Constanța, cum au făcut-o evenimentele din Ucraina, ci au făcut ca Bosforul, poarta de intrare în Marea Neagră, să închidă aproape de tot bazinul pontic pentru turiștii de croazieră.

Portul Constanța înregistra, în 2016, o scădere drastică a numărului de pasageri – 8.629 de turiști ajunși în Portul Constanța și doar 17 nave acostate în terminalul de pasageri.

Portul Constanța rămâne destinația de croazieră numărul 1 în Marea Neagră, deși numărul de pasageri a scăzut de aproape 10 ori

Vas de croazieră acostat în terminalul de pasageri din Portul Constanța

Fluctuațiile abrupte ale traficului de pasageri din Portul Constanța sunt apreciate și de reprezentanții C.N. APMC în termeni geopolitici:

„În contextul actual, având în vedere tensiunile din zona Mării Negre, sezoanele 2016 și 2017 au fost atipice din punctul de vedere al sosirilor în Marea Neagră.

Având în vedere faptul că tranzitarea strâmtorii Bosfor se realizează în condițiile unui itinerariu de tranzit foarte pitoresc, dar într-o zonă tensionată, există probleme în asumarea responsabilității de către companiile de croazieră în cazul staționării în porturile de lângă orașul Istanbul și Turcia. Asigurările per pasager în această zonă sunt foarte costisitoare ca urmare a recentelor evenimente, astfel balanța economică a itinerariilor în zona Mării Negre devenind neatractivă“, au precizat reprezentanții C.N. APMC pentru Info Sud-Est.

Cu un turism de croazieră la nivel mondial estimat în anul 2017 la aproximativ 25 de milioane de pasageri, dintre care 7 milioane doar pe apele europene, Portul Constanța își menține căderea liberă înregistrată începând cu anul 2015 și previzionează cam aceleași cifre ca și în anul precedent: 19 vase de croazieră care vor aduce sub 10.000 de turiști străini pe faleza de la Cazino. Cu toate acestea, deși Portul Constanța, conform cifrelor previzionate, va însemna doar 0,15% din traficul european de croazieră, se menține și în anul 2017 cea mai importantă destinație de croazieră din Marea Neagră, cu cel mai mare număr de pasageri, datorită facilităților tehnice pe care le are:

„În același timp, în Marea Neagră există un singur port sigur de mare adâncime și anume Portul Constanța, porturile bulgărești având adâncimi mici. Astfel, în porturile cu adâncimi mici, navele sunt nevoite să desfășoare activități de tip “tender” și anume debarcarea cu bărcuțe mici din zona de ancoraj, fapt care de asemenea conduce la costuri ridicate dar și timpi de lucru foarte mari.

Pentru ca un itinerariu de croazieră să fie rentabil există porturi cheie, precum Istanbul sau Odessa, în care pasagerii au așteptări mari, dar nu sunt întotdeauna îndeplinite. Aceste așteptări se transpun în decizia de a cumpăra biletul de navă sau de a merge în vacanță în zona respectivă.

Al doilea tip de porturi sunt cele încă nedescoperite de turiști, orașe de la care nu au așteptări ridicate, dar care impresionează. Considerăm că portul Constanța și implicit orașul Constanța se află în această categorie. Navele care sosesc aici găsesc cele mai bune condiții din Marea Neagră, un oraș atractiv, cu o istorie de 2.500 ani.

În aceste condiții, revigorarea zonei de vest a Mării Negre se va realiza în condițiile existenței a cel puțin 3 porturi atractive, din 3 țări, astfel încât itinerariile, care în acest moment sunt o extensie a celor din Marea Mediterană și zonele adiacente, vor fi interesante și vor cântări în decizia turistului de a alege compania de croazieră și unde vrea să își petreacă vacanța.

Subliniem însă că toate porturile de la Marea Neagră trec printr-o perioadă nefavorabilă pe segmentul navelor de croazieră, dar chiar și în aceste condiții, Portul Constanța și-a păstrat poziția de destinația numărul 1 în Marea Neagră.

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța își continuă eforturile pentru atragerea companiilor de croazieră și a turiștilor în Portul Constanța. Se menține trendul sosirii în regiunea Mării Negre a navelor de capacități mari, cele mai multe fiind din generația nouă, cu servicii de calitate și multiple facilități la dispoziția turiștilor“, au declarat reprezentanții C.N. APMC.

 

 

 

 

Porturile bulgărești înregistrează aceleași diminuări drastice ale traficului de croazieră. 2019, anul de început a revitalizării traficului de croazieră

Deși Bulgaria înregistreză în stațiunile sale de pe litoralul Mării Negre un număr de turiști străini incomparabil mai mare față de stațiunile de pe coasta românească, depăşind ca număr pe locuitorii ţării, porturile bulgărești înregistrează aceeași scădere drastică ca Portul Constanța atunci când vine vorba de turismul de croazieră.

Președintele Companiei Bulgare de Croazieră consideră că porturile Burgas, Varna și Nesebar au devenit puncte importante pentru turismul de croazieră, dar că Bulgaria a fost o „victimă“ a contextului regional, a evenimentelor din Crimeea și a problemelor din Turcia și Egipt:

„În ultimii doi ani, în legătură cu evoluțiile din Crimeea, ca și cu problemele din Turcia și Egipt, Bulgaria a fost o victimă a contextului regional în care a avut de suferit toată zona mediteranei de est. Totuși am folosit acest moment pentru a ne moderniza infrastructura. Sperăm că în următorii 2-3 ani, când se așteaptă ca turismul de croazieră din Mediterana să se îmbunătățească din nou, operatorii de croazieră vor putea relua rutele lor tradiționale, creând o explozie de pasageri. Bulgaria va fi, de asemenea, parte din acest trend“, a declarat Iliyan Ivanov, președintele Companiei Bulgare de Croazieră pentru Radioul Național din Bulgaria, la mijlocul lunii august a.c.

Concluziile reprezentanților porturilor românești și bulgărești de la Marea Neagră nu diferă de ceea ce au decretat membrii Adunării Generale a MedCruise, cea mai mare asociație internațională care se ocupă cu promovarea porturilor de croazieră, cu ocazia întâlnirii de la Odesa, din anul 2016, atunci când a fost previzionată o revitalizare a turismului de croazieră în Marea Neagră începând cu anul 2019. Se mizează, desigur, pe o calmare a situaţiei politice din Turcia, pe o detensionare a evoluţiilor din Grecia (determinate de prezenţa refugiaţilor în insule şi pe revenirea creşterii economice a ţării) şi pe o vânzare mai ridicată a pachetelor turistice pentru Egipt, pe fondul revenirii la un control al autorităţilor asupra staţiunilor şi traseelor turistice din acest stat.

„Adunarea Generală a MedCruise care s-a desfășurat la Odessa a demonstrat prin prezența reprezentanților companiilor, faptul că există un interes major pentru zona Mării Negre.

Discuțiile din cadrul întâlnirii au reiterat un interes al companiilor să mențină cel puțin o dată pe an ca o navă care să facă un itinerariu în Marea Neagră pentru testarea locațiilor, a porturilor, a produselor turistice, dar și pentru menținerea interesului turiștilor.

Având în vedere evenimentele geopolitice ulterioare conferinței, companiile au luat decizia de a-și reîndrepta privirea către această zonă, mai pregnant din anul 2019 în condițiile unei aplanări a situației.

CN APM SA lucrează împreună cu Asociația MedCruise pentru a realiza o campanie de promovare a zonei vestice din Marea Neagră, prin care să se atragă atenția atât a companiilor de croazieră, cât și a turiștilor, care sunt beneficiarii de drept al vizitelor și itinerariilor, decidenții succesului unei croaziere.

Asociația Internațională MedCruise este cel mai mare promotor global a porturilor de croazieră. Integrarea asociației în rândurile Comisiei Europene, dar și a leadershipului companiilor de croazieră este pregnantă, fiind capabilă să îndrepte interesul companiilor către anumite zone cu probleme astfel încât să ajute la revigorarea acestui sector economic“, au declarat pentru Info Sud-Est reprezentanții C.N. APMC.

Va fi Constanța pregătită să-și primească turiștii de croazieră în 2019?

Conform declarațiilor actorilor interesați de segmentul turismului de croazieră, anul 2019 va aduce o revitalizare a acestui tip de turism. Numai că o detensionare a situației din Crimeea și o stabilizare politică și socială în Turcia ar aduce din nou, în itinerariile marilor companii de croazieră, porturile care de trei ani au fost ocolite de marile pasagere.

S-ar deschide, încă o dată, concurența între marile porturi din Marea Neagră și Constanța ar trebui să se bazeze, din nou, doar pe potențialul și infrastructura turistică de care beneficiază.

Este pregătită Constanța pentru 2019? Va putea Constanța să răspundă concurenței porturilor turcești, ucrainene, rusești sau georgiene în cazul în care situația se va detensiona în bazinul pontic? Va putea Constanța să prezinte o oferentă turistică solidă care să concureze marile porturi de la Marea Neagră?

Este prematur să fie lansate concluziile, însă un bilanț al plusurilor și minusurilor pe care Constanța le înregistrează în raport cu turismul de croazieră poate fi făcut.

O imagine a Constanței în ochii turiștilor străini este prezentată de marile companii de croazieră din lume, care caracterizează portul românesc ca pe un loc plin de istorie, în care Cazinoul, Edificiul Roman cu Mozaic și cetatea Histria sunt principalele atracții turistice.

Captură de pe site-ul de prezentare a companiei MSC Cruises

Spre exemplu, MSC Cruises, compania care până acum doi ani de zile trimitea cele mai multe nave în terminalul de pasageri din Portul Constanța, prezintă orașul de exil al poetului latin Publius Ovidius Naso astfel:

„Exilul amar al lui Ovidius

O vizită la Constanța în timpul unei croaziere cu vasele MSC înseamnă debarcarea în capitala a ceea ce am putea defini drept Coasta de Azur a Mării Negre. Așa cum veți avea ocazia să apreciați atunci când vă veți debarca de pe vasul dumneavoastră, Constanța are o istorie de peste 3000 de ani.

În spatele portului se poate vedea cea mai importantă trăsătură a orașului, frumoasa clădire a Cazinoului, construită în 1909 și proiectată de arhitectul Daniel Renard și construită pe coasta mediteraneană, la doar câțiva pași distanță de locul în care vasul de croazieră este ancorat. O excursie la Constanța începe, de obicei, din Piața Ovidiu, unde găsim statuia poetului roman care a fost exilat aici de împăratul Augustus și unde găsim, de asemenea, rămășițele unei clădiri romanice magnifice cu mozaicuri splendide“.

Zona peninsulară a Constanței, locul unde turiștii coborâți de pe vasele de croazieră își petrec scurtul timp dedicat vizitării orașului, a suferit un amplu proces de reabilitare din bani europeni. Străzile din zona veche a Constanței au fost reabilitate și pavate, mobilierul urban a fost modernizat, iar faleza Cazinoului a îmbrăcat haine noi, în stil Art Nouveau. Cu toate acestea, deși această zonă a fost animată de restaurante, cafenele și puburi, încă suferă la capitolul infrastructurii turistice, administrația locală nereușind până astăzi să pună în valoare principalele obiective turistice sau să creeze o informare turistică coerentă în limbi de circulație internațională. O bună parte dintre clădirile Peninsulei, inclusiv cele din Piaţa Ovidiu, sunt încă nerenovate iar monumentele istorice ale oraşului zac încă ruinate, abandonate şi fără perspectiva de a fi utilizate în traseele turistice.

Situația reabilitării Cazinoului este încă incertă, telenovela cu licitații contestate și amânări la infinit neavând nici până astăzi un termen de finalizare.

Edificiul Roman cu Mozaic nu beneficiază nici el de un proiect de reabilitare, deși este unul dintre cele mai importante argumente ale Constanței în fața turiștilor străini și de croazieră.

Nici cetatea Histria, care a fost de-a lungul anilor unul dintre cele mai căutate obiective de către turiștii de croazieră, nu arată mai bine, abia în 2017 Consiliul Județean Constanța reușind să reabiliteze drumul care duce turiștii la porțile unuia dintre cele mai importante monumente istorice din România.

Deși Constanța a primit în ultimii șase ani peste 220.000 de turiști străini ajunși aici pe 312 vase de croazieră și atrași în principal de aceste monumente atât de valoroase și de moștenirea istorică a zonei, viziunea administrației locale nu a avut ca prioritate, până acum, decât în mică măsură, crearea unei infrastructuri turistice de calitate, care să concureze cu cea a marilor porturi de la Marea Neagră.

Până la sfârșitul anului 2017, conform programului realizat de C.N. APMC, în Portul Constanța vor mai acosta șase nave de croazieră, trei fluviale și trei maritime.

2019, an premergător alegerilor locale şi parlamentare, poate fi o provocare pentru revenirea turiştilor străini la Constanţa. Acest lucru este puţin probabil să se întâmple, însă, în lipsa unei îmbunătățiri a infrastructurii turistice, culturale şi de evenimente. Pe lângă monumentele istorice ruinate ale oraşului, și lipsa unor săli de spectacole şi evenimente, de stadioane pentru competiţii sportive de amploare, de clădiri decente pentru muzee, a unui sistem de informaţii referitoare la istoria şi patrimoniul comunităţilor etnice şi confesionale constănţene pot contribui la un eșec care se previzionează deja.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *