Pionii rușilor la Constanța și încrengătura Comănescu – Mazăre. Alegeri 2016

info-sud-est-comanescu-chitac-mazare

Gabriel Comănescu (foto: www.forbes.ro), Vergil Chițac (foto: www.constanta.ro) și Radu Mazăre (foto: www.ziuaconstanta.ro)

Constanța reprezintă una dintre cele mai importante zone cu ieșire la Marea Neagră, care nu se află încă sub influența Rusiei. În actualul context geopolitic, catalogat de tot mai mulți specialiști ca fiind o nouă etapă a Războiului Rece, Constanța nu mai poate fi un simplu oraș-port la Marea Neagră. Cele două nuclee intrate în sferele de interes ale Vestului și Estului sunt Portul și Primăria Constanța. Așadar, în Constanța, alegerile locale din 2016 nu reprezintă un simplu scrutin în urma căruia va fi ales primarul unui banal municipiu din România.

Una dintre primele surprize pentru electoratul constănțean a fost îmbarcarea unui militar în fruntea liberalilor vechi și noi. În epoca Mazăre, PNL nu a vrut să crească un candidat propriu, drept pentru care ajutorul unui „prieten al partidului” a fost mai mult decât binevenit.

Vergil Chițac a fost scos cu brutalitate din zona militară, apoi spălat, parfumat și îmbrăcat rapid în haine de civil, pentru ca la nici două luni de la lepădarea uniformei militare să pozeze în cel mai important vector al societății civile din Constanța (!?). Mai mult decât atât, după modelul Klaus Iohannis, militarul a preluat conducerea PNL Constanța imediat după intrarea acestuia în partid.

Dar cine se află în spatele candidatului cvasi-anonim în momentul preluării funcției politice? Cine se află în spatele omului care, deși a înregistrat un rezultat catastrofal în sondajul PNL, a fost totuși desemnat candidatul oficial al opoziției constănțene?

Susținut de fostul student: Gabriel Comănescu și afacerile cu rușii

Când spui Vergil Chițac, spui și Gabriel Comănescu, un om de afaceri constănțean, cunoscut în special pentru că deține Grup Servicii Petroliere, o companie a cărei activitate se desfășoară în domeniul forajului maritim și al activităților conexe. În majoritatea materialelor, jurnaliștii constănțeni l-au numit pe Vergil Chițac „omul lui Comănescu”. Iar replica orgoliosului militar nu a întârziat să apară, pe o rețea de socializare acolo unde, după același model prezidențial, Vergil Chițac încearcă să își consolideze notorietatea: „Comănescu e omul meu nu eu al lui pentru simplu motiv că eu l-am învățat carte pe el și nu el pe mine! În rest, să auzim de bine!”. Dar relația dintre fostul student și fostul profesor pare să fie alta, dacă ne uităm la interesele pe care „omul lui Chițac” le are în Portul și orașul Constanța.

Mai întâi este important să menționăm că societatea Amicom Consulting & Strategy se ocupă atât de campania candidatului liberal Vergil Chițac, cât și de „campania” protestelor din Portul Constanța. Mai precis, persoana de contact care intermediază întâlnirile dintre candidatul liberal Chițac și jurnaliști este aceeași persoană care trimite jurnaliștilor și comunicatele de presă din partea Organizației Patronale „Operatorul Portuar” Constanța – organizație al cărei vicepreședinte este nimeni altul decât Gabriel Comănescu, „omul” candidatului liberal Vergil Chițac. Pe scurt, cei doi au aceeași firmă de PR. Poate pentru că interesele și viziunea celor doi despre viitorul Constanței coincid.

Spre exemplu, pe 22 martie a.c., SC Amicom Consulting & Strategy anunța că „sindicaliștii solicită destituirea actualei conduceri a companiei care administrează Portul Constanța”. Cu câteva zile înainte, Vergil Chițac, celălalt client al Amicom, vorbea de „bugetul și interesele Constanței”, ori de „isprăvile lui Putin”.

Gabriel Comănescu la Moscova

info-sud-est-gabriel-comanescu

Gabriel Comănescu (foto: www.cugetliber.ro)

În ceea ce-l privește pe magnatul constănțean, în anul 2005, Gabriel Comănescu îl însoțește pe Traian Băsescu la Moscova, în prima vizită oficială în Rusia a fostului președinte. În anii următori, relațiile româno-ruse se deteriorează rapid, în timp ce afacerile lui Gabriel Comănescu cunosc un succes răsunător. Mai întâi, în 2006, Gabriel Comănescu achiziționează mai multe platforme de foraj maritim de la Petrom pe care le achită datorită unui credit fabulos obținut de la BCR: 125 milioane de dolari.

Cel mai valoros contract avea să-l încheie însă în Rusia: 270 milioane de dolari, de la Gazprom.

În dezbaterea electorală din anul 2009, fostul președinte îl pune într-o lumină proastă pe adversarul său politic Mircea Geoană vorbind despre vizita clandestină a acestuia în Moscova dar, în aceeași discuție, îl oferă drept exemplu pe Gabriel Comănescu, datorită acestui contract încheiat cu rușii. Altfel spus, facem afaceri cu rușii. Nu însă și politică.

Înțelegerea încheiată între compania fondată și condusă de Gabriel Comănescu și statul rus prevedea ca în schimbul sumei de 270 de milioane de euro, Grup Servicii Petroliere să construiască un gazoduct de 150 de kilometri care să asigure alimentarea cu gaze naturale a orașului Soci, gazda Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2014.

Altfel spus, cel mai important susținător al candidatului PNL Vergil Chițac derulează afaceri de sute de milioane de euro cu Moscova. Culmea ironiei este că principala temă de campanie împotriva candidatului PSD este că susținătorul acestuia, președintele PSD Constanța, ar avea relații cu Moscova.

Mazăre, relația cu rușii și propaganda de la TV Neptun

În Constanța, cel mai vehement susținător public al consolidării relației cu rușii pare că, până acum, a fost chiar edilul Radu Mazăre.

Pe vremea când Gabriel Comănescu primea de la Gazprom contractul de 270 de milioane de dolari ca să construiască un gazoduct ce urma să alimenteze orașul rusesc Soci, Radu Mazăre vorbea despre Soci ca despre un exemplu ce trebuie urmat în turismul românesc, blamând legile românești de protecție a mediului: „Rușii fac la Soci o insulă de 300 hectare (…). Acolo nu a fost nicio problemă de mediu, nu a fost afectată nicio pasăre, nu a fost rănit niciun pește”. Ulterior, Radu Mazăre a început să invoce exclusiv „rușii și arabii” de fiecare dată când a venit vorba de litoralul românesc și a încercat în permanență să mențină în mentalul electoratului ideea că modelul ce trebuie urmat este cel rusesc. Radu Mazăre începe să invoce „modelul rus” în anul 2008, adică anul în care la Bucureşti se desfăşura unul dintre cele mai importante summit-uri din istoria NATO.

În aceeași perioadă, Gabriel Comănescu dă lovitura prin contractul încheiat cu rușii, la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Georgia şi aveau să stabilească „independenţa” a două teritorii rupte din integritatea statului caucazian: Osetia de Sud şi Abhazia.

Ulterior, Radu Mazăre cultivă o obsesie pentru turiștii ruși și recunoaște că are o „fixație” pentru că în Constanța nu se dezvoltă încă suficient turismul de distracție și că litoralul românesc nu poate atrage nici măcar „doi turiști speriați din Rusia”. Pentru a schimba situația, Radu Mazăre a propus ca „frumusețile autohtone” să atragă turiștii ruși și arabi, ba chiar îl rugase pe fostul consul general rus de la Constanța să transmită la Moscova că strategia lui de turism include „importul“ unor cluburi celebre din Moscova și Sankt Petersburg.

Mai mult decât atât, în octombrie 2015, Cozmin Gușă, cel prezentat la postul său de televiziune drept „consultant politic”, îl plasează pe Radu Mazăre pe axa București-Moscova într-un context cheie: vizita clandestină a candidatului PSD din 2009 în Rusia. Mircea Geoană a pierdut mult în dezbaterea cu Traian Băsescu atunci când acesta din urmă i-a atras atenția că a plecat în Rusia pentru susținere. În relatarea despre vizita în Rusia, Cozmin Gușă a amintit numele lui Radu Mazăre: „Mircea Geoană s-a dus la Moscova fără să-mi spună (…). Mircea Geoană, pe o relație care îl includea și pe Hrebenciuc, dar și pe Radu Mazăre sau Nicușor Constantinescu, s-a dus la spița a șaptea de la Moscova și s-a și făcut de râs într-o călătorie clandestină sau semiclandestină, care nu a fost raportată, încercând să negocieze habar n-am ce, ceea ce a fost nepermis pentru experiența lui de politică externă. Eu cred că a fost și Mazăre în acea vizită, dar eu despre acea vizită am aflat după derularea ei”. Gușă a mai spus în aceeași emisiune că, cel mai probabil, de vizita la Moscova știau Radu Mazăre și Viorel Hrebenciuc.

Televiziunea grupării Mazăre-Strutinsky-Constantinescu și propaganda rusă

info-sud-est-crimeea-drumul-spre-casa

Captură din documentarul „Crimeea, drumul spre casă“, difuzat de TV Neptun, la împlinirea a doi ani de la anexarea Crimeei

Apropierea și simpatia față de ruși ale fostei grupări de la malul mării s-au văzut, recent, și pe micile ecrane. Un film de propagandă similară cu cea a regimurilor totalitare a rulat la televiziunea fondată și deținută de prietenii filoruși. Neptun TV a prezentat filmul ca fiind unul „documentar” și nu a precizat nicio secundă că, în fapt, este o producție rusească de o propagandă înfiorătoare. „Crimeea, drumul spre casă” prezintă anexarea din 2014 a peninsulei care a aparținut Ucrainei drept o acțiune firească. Regizorul filmului, Andrei Kondașov, alături de Dmitri Kiselev, unul dintre producătorii filmului care este considerat și propagandistul Kremlinului, au fost declarați indezirabili în Republica Moldova, în martie 2015.

Documentarul în limba rusă prezintă pe larg un interviu cu Vladimir Putin, care vorbește despre necesitatea anexării Crimeei și despre dorința crimeenilor de a intra între granițele Rusiei. Filmul prezintă soldați ruși cu flori în mâini îmbrățișând copii în Crimeea, fiind numiți „oamenii amabili”. „Documentarul” rus încearcă să explice „cum au salvat soldații ruși peninsula de fasciștii din Maidan”. Pe tot parcursul său, filmul intră adesea în retorica vocabularului comunist: cuvinte precum „colhoz”, „Uniunea Sovietică”, „fasciști”, „naziști” sunt folosite frecvent, la fel cum Lenin este prezentat ca un simbol sfânt, de neatins, al rușilor.

De remarcat este că tonul propagandistic îmbracă un caracter ofensiv, iar discursurile celor care apar în film au o puternică amprentă de război: se vorbește despre „tehnica avansată militară rusă”, „supremația Rusiei în Crimeea”, „sistemul de rachete Bastion care nu poate fi detectat de niciun sistem antirachetă” și a cărui prezență în Crimeea „a determinat contratorpilorul american „Donald Cook“ să vireze brusc spre sud și să pornească cu viteză maximă spre Bosfor“.

Filmul de propagandă rusă „Crimeea, drumul spre casă” a fost difuzat pe Neptun TV în primul weekend după împlinirea a doi ani de la anexarea Crimeei, în prime-time, începând cu ora 20:30.

Comănescu și prietenii lui Mazăre

info-sud-est-ionut-barbu

Ionuț Barbu și Radu Mazăre (foto: www.constanta.ro)

Încrengătura relațiilor dintre Gabriel Comănescu, patronul GSP și susținătorul principal al candidatului PNL Vergil Chițac, și gașca prietenilor lui Radu Mazăre este consolidată prin afacerile pe care aceștia le-au derulat împreună. Cele două grupări nu sunt unite doar de apetitul pentru legăturile cu rușii.

Doi dintre oamenii cheie în relația acestora sunt Elan Schwartzenberg și Ionuț Barbu. Dacă pentru primul nu mai este nevoie de nicio prezentare, al doilea nu s-a aflat în lumina reflectoarelor până de curând.

În Constanța, Ionuț Barbu este cunoscut drept omul care deține monopolul panourilor de afișaj stradal. Pe vremea lui Radu Mazăre, Primăria Constanța a concesionat acest serviciu către firmele lui Ionuț Barbu în urma încheierii unor contracte păguboase cu grupul de firme Seaview. Sediul secundar al firmei Seaview Advertising se află pe Str. Gheorghe Ionescu Sisești, nr. 121B, adică în blocul exclusivist din București în care „străinii“ au accesul interzis. Aici dețin apartamente Nicușor Constantinescu, Elan Schwartzenberg, Radu Mazăre, Sorin Strutinsky și Marian Oprișan. Iată, tot aici se află și sediul firmei care deține monopol pe afișajul stradal din Constanța. Practic, în campaniile electorale, apariția candidaților pe panourile din oraș depindea de acest Ionuț Barbu, omul tuturor (În curând, vom reveni cu detalii într-un material mai amplu dedicat acestui subiect). Tot el și-a construit un restaurant de lux pe malul lacului Siutghiol, în buza apei, pe spațiul verde, în timpul fostului primar.

În același timp, Ionuț Barbu este administrator și asociat cu Elan Schwartzenberg, prietenul lui Radu Mazăre, în firme care s-au înfruptat din banii Primăriei Constanța pe vremea fostului primar. Acest norocos beneficiar de pe urma relației cu fostul primar este administrator în mai multe firme, una dintre ele avându-i asociați, în perioada 2007-2009, pe GSP și o firmă controlată de gruparea Mazăre-Strutinsky.

Este cazul SC Power Marine SRL, înființată în luna martie 2007, atunci când îi avea ca asociați pe SC Follow Me SRL, Grup Servicii Petroliere și Ionuț Sorin Barbu. Grup Servicii Petroliere îi aparține lui Gabriel Comănescu, Ionuț Barbu făcea afaceri și cu Elan Schwartzenberg, iar SC Follow Me SRL îi are ca asociați pe SC Sisteme Internaționale de Afaceri SA și, din nou, Ionuț Barbu, care este și administrator.

mazare-elan-schwartzenberg-adevarul

Elan Schwartzenberg și Radu Mazăre (foto: www.adevarul.ro)

SC Sisteme Internaționale de Afaceri SRL este firma despre care procurorii DNA susțin că a reprezentat instrumentul prin care Sorin Strutinsky ar fi încasat ilegal comisioane de la investitori. Societatea este deținută de Valentin Gheorghe Ionescu (administrator) și un offshore cipriot, Masterjob Ltd., care ar fi trebuit să contruiască mărețul și controversatul complex imobiliar World Trade Center, pe Str. Traian din Constanța.

Valentin Ionescu este inculpat în dosarul retrocedărilor, alături de Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și alte 34 de persoane. Acesta a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu, iar procurorii DNA susțin că Valentin Ionescu a primit în mod ilegal cinci hectare de teren în Constanța.

Iată, așadar, că în 2007 Gabriel Comănescu era asociat, prin GSP, cu Ionuț Barbu, apropiatul lui Radu Mazăre, și cu firma controlată de Sorin Strutinsky și Valentin Ionescu, inculpat în dosarul retrocedărilor. Acum, același Gabriel Comănescu este cel mai important susținător al candidatului liberal Vergil Chițac. Acest militar de-o viață și liberal de două luni este înconjurat de persoane care au descălecat din cercul de apropiați ai grupării Mazăre-Strutinsky-Constantinescu direct în „oaza” liberală.

O altă persoană de la intersecția intereselor celor două grupări este Luiza Bota. În prezent, aceasta reprezintă Asociația Civică pentru Constanța care a fost „transferată” de la Gabriel Comănescu la Vergil Chițac pe vremea când acesta era încă militar și avea nevoie de un vehicul apolitic prin care să își crească notorietatea. Luiza Bota a fost angajata lui Ionuț Barbu în mai multe firme, inclusiv în Follow Me, societatea controlată și de Valentin Ionescu. Practic, Luiza Bota este propulsată din cuibul PSD direct în cuibul lui Gabriel Comănescu. Dar, așa cum am arătat, drumurile celor două grupări nu sunt paralele, așa cum au încercat aceștia să lase de înțeles până acum.

Afacerile și problemele penale ale lui Ionuț Barbu au depășit însă granițele Constanței. Acesta este inculpat în dosarul referitor la procedura de insolvență a societății Realitatea Media.

În completarea comunicatului de presă nr. 897/VIII/3 din data de 14 octombrie 2013, publicat pe site-ul DNA, se arată: „Din probele administrate până în prezent, s-a stabilit că cei trei învinuiți, în cadrul procedurii insolvenței SC Realitatea Media, au derulat acțiuni infracționale, inclusiv prin antedatarea contractelor de cesiune, cu scopul de a prejudicia societatea respectivă”.

În același dosar, în 2013, procurorii au dispus urmărirea penală pentru mai multe persoane, printre care și fratele lui Elan Schwartzenberg, Geraldina Neagoe și Carmen Stăncescu – cele două fiind asociate în firma Seaview Advertising, abonată la banii Primăriei Constanța pe vremea lui Radu Mazăre.

Propaganda pro-Chițac, Realitatea TV și rușii

info-sud-est-chitac-jocuri-de-putere

Captură din emisiunea „Jocuri de putere“ de la Realitatea TV

O zi da, o zi nu, Vergil Chițac este idolatrizat la postul de televiziune Realitatea TV de un grup de jurnaliști a căror singură legătură cu orașul de la malul mării este aceea că sunt născuți acolo. Alături de Oreste Teodorescu și în frunte cu moderatorul Rareș Bogdan, aceștia comit gafe după gafe în încercarea de a-l delimita categoric pe candidatul liberal de fosta grupare care a condus Constanța. Poate pentru că ei, mai bine decât noi, știu că adevărul și oamenii din spatele candidatului liberal arată exact inversul. Hoții strigă „Hoții!”.

Apetitul politicienilor pentru Rareș Bogdan este cunoscut publicului larg. Moderatorul neagă orice implicare în scandalurile în care a fost menționat numele său și oferă și o explicație pentru paginademedia.ro: „Oamenii invocă numele meu pentru că li se pare că am o anumită influență în spațiul public. Nu am decât la nivelul telespectatorilor și ascultătorilor”.

Cu toate acestea, numele său apare în interceptările din dosarul lui Marian Vanghelie, în care primarul susținea că poate ajunge la Klaus Iohannis „prin Rareș”. Apoi, într-o cronologie întocmită de jurnaliștii de la Hotnews aceștia trec în revistă fotografiile în care Rareș Bogdan este surprins alături de Vasile Blaga, primarul Brașovului George Scripcaru, de liberalul Eduard Hellvig – actual șef al SRI, Elena Udrea, Emil Boc, Marian Vanghelie și alții. Rareș Bogdan a explicat că aceștia acceptaseră invitația la ziua lui de naștere. Ulterior, Sorin Oprescu le-a spus judecătorilor de la Curtea de Apel că printre cei care îi dădeau informații „pe surse” de la DNA se numărau și Rareș Bogdan, și Cozmin Gușă. Rareș Bogdan a precizat că nu îl cunoaște personal pe Sorin Oprescu și că l-a avertizat pe acesta doar în cadrul emisiunilor. Mai notează jurnaliștii de la Hotnews că în aceeași zi, Stelian Tănase, directorul TVR, l-a acuzat pe Rareș Bogdan că ar fi intermediat niște discuții între Tănase și Gabriel Oprea care ar fi exercitat presiuni cu privire la publicarea unor materiale despre plagiatul generalului. Rareș Bogdan a declarat că se afla cu Gabriel Oprea la un meci al Stelei și că l-a lăsat pe acesta să vorbească la telefonul său cu Stelian Tănase, dar că nu a auzit nimic din conversație. Nu mai departe de acest episod, moderatorul de la Realitatea TV a fost audiat ca martor de procurorii DNA în dosarul în care primarul George Scripcaru a fost trimis în judecată.

Deseori, acest moderator Rareș Bogdan prinde relația cu rușii ca un bolovan de gâtul oamenilor care îl susțin pe candidatul PSD la Primăria Constanța și, cu accente de isterie, servește publicului această ipoteză. Ce uită să precizeze moderatorul preferat de politicieni și jurnaliștii de investigație prezenți în emisiunile sale este că postul de televiziune pentru care aceștia prestează a cultivat o relație deșănțată cu rușii imediat după ce Vladimir Putin a anexat Peninsula Crimeea. E drept, cel mai probabil la sfatul consultantului politic Cozmin Gușă, care este și specialist în geopolitică din când în când.

Ca să ne rezumăm la a oferi un singur episod, îl amintim pe cel care s-a consumat în septembrie 2014, în plin scandal provocat de acțiunea Rusiei care a decupat și și-a însușit o halcă din Ucraina. Realitatea TV oferea telespectatorilor emisiunii „Oamenii realității” un amplu interviu cu sportivul Serghei Soloveicic, amicul rus al lui Vladimir Putin. În jumătate din emisiune, moderatorul se arată extrem de curios despre cum este „domnul Putin” ca om, iar președintele Federației Europene de Judo vorbește, pe larg, despre: „domnul Vladimir Putin, un exemplu de urmat”, despre „rușii fericiți și mândri că au un președinte sportiv”, „cel mai bun judoka”, despre Putin care „nu-și trădează prietenii”, despre bucuria de a avea „un lider puternic”.

Recent, Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate, a subliniat într-un amplu material publicat pe portalul ziare.com tocmai acest trend anti-occidental al televiziunii Realitatea TV, ascuns într-un discurs de fațadă pro-NATO și anti-Rusia.

Ceea ce mai uită să mai puncteze jurnaliștii de investigație și moderatorul Rareș Bogdan ar fi tocmai aceste detalii extrem de importante pentru o prezentare obiectivă a unui candidat: încrengătura relațională și legăturile strânse dintre gruparea Mazăre-Struntinsky, atât de blamată în prime time la Realitatea TV, și susținătorul candidatului Chițac, cel pe care aceștia îl prezintă ca fiind salvatorul Constanței, care poate smulge orașul din mâinile „interlopilor”, „KGB-iștilor”, „mafiei” și „tripletei toxice” de la Constanța. Evident, aceste relații dintre grupările Comănescu-Mazăre ar trebui explicate de jurnaliștii de investigație și moderatorul Rareș Bogdan și prin prisma rutei Constanța-Moscova. Mai precis, Portul Constanța-Moscova. Oare jurnaliștii de investigație invitați aproape permanent la „Jocuri de Putere” vor pune pe tapet vreodată personajul Gabriel Comănescu, afacerile și interesele acestuia în Rusia și Portul Constanța, dar și legăturile acestuia cu gruparea Mazăre-Strutinsky? Răspunsul este nu. Sau nu acum. Iar motivele sunt lesne de intuit.

3 comentarii

  1. cetățeanu' turmentat

    Domnisoara “ziarista”, din intamplare am fost in institutul de marina atunci cand dl. Chitac a venit si, si cand dl. Comanescu a absolvit. Este doar o coincidenta ca au fost in institut un an “impreuna”. Daca asta numiti jurnalism…

  2. Black

    Andreea, articolul nu-i prea rău. Dar are foarte multe ”zone gri”, adică speculații. Gen ”se pare că”, ”probabil că”, ”poate că”, înțelegi, sper, ce vreau să spun. Atunci când publici în media online un articol cu zone gri nu poți spera niciodată că cititorii vor asimila conținutul pur și simplu. Vrei să fii ziaristă de investigație? Atunci nu mai copia texte din articole similare pe același subiect, renunță la speculații și hai în Underground. Caută-ți sursele proprii din interior, cultivă-le, obține informația crudă, adevărată și necenzurată. Relațiile noastre cu Federația Rusă au foarte multe aspecte, cu rele, cu bune, dar sunt relații. Dacă le poți înțelege, te-ai scos. Dacă nu … rămâi acolo, In The Grey Zone.

  3. geo

    Lasa ca ce bine este acum cand presedintele Romaniei sta cu botul in basul europenilor