(P) Pune-ți mintea la contribuție în epoca fake news. O să-ți fie mai bine

(foto; www.videoblocks.com)

Trăim într-o societate în care spațiul public abundă în știri ”senzaționale”, scandaluri și cancanuri, dezinformarea este la ordinea zilei, iar fenomenul fake-news capătă o amploare îngrijorătoare. Cu un acces tot mai larg la din ce în ce mai multe surse și cu o tehnologie tot mai avansată, ne conectăm la informație de la vârste tot mai fragede. Ceea ce nu este un lucru neapărat rău. Informația înseamnă putere, iar a fi informat înseamnă, aproape întotdeauna, a reuși.

Unde se termină, însă, informația și unde începe manipularea? Cât de subțire este linia care desparte o știre corectă, reală, de un fake news – adică de o știre falsă, rostogolită intenționat, cu scopul de a manipula masele? Cine ne poate proteja de fake-news? Ce instrumente avem la îndemână pentru a separa ceea ce este fals de ceea ce este real? Putem face asta singuri? Și dacă avem nevoie de ajutor, atunci unde îl putem găsi?

Fenomenul fake-news este dezbătut tot mai intens în ultimii ani și este adus în discuție în aproape toate domeniile. Fie că vorbim de politică externă, politică locală sau de show-urile televizate, fake-news își lasă amprenta decisiv în mentalul colectiv și influențează opțiunile, deciziile și uneori chiar stilul de viață al consumatorilor de știri. Iar modalitatea cea mai facilă prin care știrile false pot influența un public foarte numeros în cel mai scurt timp este, evident, prin intermediul televizorului.

Răspândirea informației a luat amploare în prima jumătate a secolului al XX-lea, atunci când a fost inventată cutia care ne-a schimbat viața, mai întâi în varianta iconografului, un dispozitiv pentru captarea imaginii și conversia acesteia în semnal electric. Începând cu 1956, televizorul a fost îmbunătățit cu un sistem bazat pe bandă magnetică pentru a putea difuza emisiuni înregistrate și tot atunci a fost inventată și telecomanda. La vremea aceea existau abia câteva sute de televizoare în întreaga lume. Astăzi, multe familii din România au câte un televizor în fiecare cameră a gospodăriei, inclusiv în bucătărie. Se întâmplă acest lucru tocmai din cauza unei nevoi crescânde de informație și de conectare la spațiul extern, dar și pentru că, fie plasmă, LED sau LCD, televizoarele sunt astăzi extrem de accesibile.

În orice caz, indiferent de numărul de televizoare pe care le avem în casă, e important să știm că singurii care ne pot proteja de știrile false, de manipularea tot mai frecventă în rândul formatorilor de opinie și a pretinșilor analiști care apar în spațiul public, suntem doar noi. Nu e greu să diseminăm fake-news de o știre adevărată: e suficient să mutăm pe un post de televiziune concurent. Dacă aceeași informație va fi prezentată diferit pe două posturi, este evident că, în cel puțin una dintre aceste situații, se încearcă manipularea publicului. Nu ne rămâne decât să judecăm și să analizăm care dintre cele două prezentări ale informației este plauzibilă? Care dintre cele două știri este trunchiată? Care este scoasă din context – ceea ce înseamnă că trebuie să verificăm sursa primară a informației respective. Iar pentru asta, e suficient să ieșim câteva secunde din confortul știrilor servite așa cum ne sunt ele livrate în spațiul public și să ne punem mintea la contribuție. Ne va fi mult mai bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.