Moştenitorii lui Karl Marx şi idiotul util: Jean Claude Juncker

(foto: www.express.co.uk)

În Europa de Est, pentru o bună parte a societăţii, comunismul este o infracţiune, dacă nu o crimă împotriva umanităţii. Regimurile totalitare comuniste, instituite în 1917 şi care dăinuie şi astăzi, au deja peste o sută de milioane de victime la activ, femei şi bărbaţi ucişi din motive strict politice, ideologice, religioase sau conjuncturale, după bătăi şi torturi.

La 4 mai 2018, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a simţit nevoia să arunce jumătatea răsăriteană a Uniunii în hazna. A inaugurat la Trier, la doar 20 de km de Luxemburg, o statuie de 4,5 metri, confecţionată în Republica Populară Chineză, a lui Karl Marx.

Datele represiunii comuniste nu sunt secrete. Iar funcţionarii Uniunii Europene, copios indemnizaţi, mai au la îndemână câteva lagăre ideologice, intitulate state, precum R.P.D. Coreeană sau Cuba, unde pot vizita, cerceta, observa.

Ce îl poate scuza pe Jean Claude Juncker că a aruncat în hazna memoria istorică a 11 state (plus jumătatea răsăriteană a Germaniei) din cele 28 pe care le conduce?

Nimic.

La 5 mai 2018 s-au împlinit două secole de la naşterea ideologului clasic al comunismului, Karl Marx. Născut la Trier, filosoful german a rămas în istorie ca autor al „Capitalului”, „Manifestului Partidului Comunist”şi ca un precursor al crimei, instituite de „lupta de clasă”. Adică, de răsturnarea prin forţă a ordinii politice şi sociale şi înlocuirea ei cu o alta, menită să aducă fericirea universală.

Primarul oraşului german, vizitat anual de peste 4 milioane de turişti, a comandat în Republica Populară Chineză o statuie a lui Karl Marx pe care a instalat-o într-una dintre pieţele publice centrale. În opinia edilului, social-democratul Wolfram Leibe, acest nou obiectiv va atrage şi mai mulţi oaspeţi chinezi, anul trecut numărul lor depăşind o sută de mii. În paralel, Universitatea din Trier nu a rămas datoare şi a organizat, în momentele plimbării lui Jean Claude Juncker în jurul bronzului, o somptuoasă conferinţă ştiinţifică, menită să desluşească dacă gândirea comunistă ar putea fi o „armă” împotriva extremismului politic actual. Iar, de la o tribună instalată în Catedrala ctitorită de împăratul roman Constantin cel Mare, în spate cu un Isus crucificat, preşedinta landului Renania-Palatinat rânjea către public susţinând valoarea actuală a marxismului.

Jean Claude Juncker a ţinut la Trier, într-unul dintre cele mai vechi lăcaşuri creştine din lume, şi un discurs prin care Uniunea Europeană a încercat să reabiliteze opera ideologică a lui Karl Marx şi secolul de regimuri politice criminale din Europa, Africa, Asia şi America Latină. „Karl Marx – a spus preşedintele Comisiei Europene – a fost un filosof care credea în viitor, care a avut aspiraţii creative. Trebuie să îl înţelegem în contextul vremurilor în care acesta a trăit şi să nu avem prejudecăţi bazate pe modalitatea de interpretare”. Mai explicită, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva, completa: „indiferent ce părere au oamenii despre Karl Marx, cred că nimeni nu poate contesta că este o personalitate care a marcat istoria, într-un fel sau altul. A nu vorbi despre el s-ar apropia de a nega istoria”.

Acţiunea lui Jean Claude Juncker de a trivializa memoria sutei de milioane de morţi a fost consemnată, pe prima pagină, în editoriale lungi şi elogioase, de importante portaluri oficiale de ştiri ale Uniunii Europene, de aproape întreaga presă germană dar şi de media din Republica Populară Chineză, Cuba sau Vietnam. Agenţia oficială de presă de la Beijing, „China Nouă”(„Xinhua”), titra că, din discursul lui Juncker, se extrage clar concluzia că „Manifestul Partidului Comunist şi Capitalul- operele lui Marx- au schimbat lumea”. Oficiosul Partidului Comunist Vietnamez, „Nhân Dân”, într-un amplu articol de deschidere din 5 mai 2018, a reţinut un alt pasaj fundamental din discursul preeşdintelui Comisiei Europene: „din ideile lui Marx, poporul a învăţat noţiuni precum libertatea şi independenţa”.

În faţa acestei recrudescenţe fără precedent a glorificării ideologului unui regim criminal, paradoxal criticile cele mai solide au venit dinspre Marea Britanie, SUA, statele foste comuniste, Alternativei pentru Germania (AfD, partidul radical, cu reprezentare parlamentară) şi mediei din Federaţia Rusă. Dacă AfD a solicitat public oprirea festivităţilor şi condamnarea comunismului, agenţia rusă de ştiri „Sputnik”, apropiată Kremlinului, scria la 18 aprilie, în momentul în care festivităţile de la Trier au fost anunţate, că „Occidentul încă nu s-a vindecat de comunism şi încearcă să ni-l impună din nou prin metode perverse, venite acum nu de la Moscova roşie, ci din rădăcinile elitei de la Bruxelles”. Un grup de membri ai Congresului SUA, în frunte cu republicanul Christopher Smith, a atras atenţia asupra „toxicităţii” ideologiei marxiste, caracterizată prin crimă, tortură şi sclavie. „Violenţa şi marxismul sunt acelaşi lucru” au atras atenţia parlamentarii de la Washington. Iar într-unul dintre cele mai incisive editoriale ale sale, popularul cotidian britanic „The Telegraph”, încercând să afle răspunsul la întrebarea referitoare la motivele pentru care cetăţenii Occidentului visează la binefacerile comunismului (fără să-l fi cunoscut, totuşi), arată că ideologia marxistă este, practic, singura care nu îşi asumă nimic din responsabilităţile regimurilor totalitare din ultimul secol.

De la prăbuşirea regimurilor comuniste, acum trei decenii, niciunul dintre liderii marcanţi ai Occidentului nu a încercat să reabiliteze totalitarismul. Indiferent de opţiunile politice, de finanţările personale obţinute (cazul fostului cancelar german, Gerhard Schroeder, este elocvent), de avantajele politice aceşti lideri s-au străduit să satisfacă o cerinţă morală minimală a opiniei publice: evitarea glorificării crimei. Nu se poate vorbi despre ideologul lagărelor de exterminare naziste, Alfred Rosenberg, decât în termeni de culpă morală şi instituţională, de crime împotriva umanităţii. Pentru ce motiv opera filosofică a lui Karl Marx (oare şi a lui V.I.Lenin?) să fie ferită de mirosul gunoiului rânced?

„Marx nu este responsabil de toate atrocităţile comunismului” a declarat Jean Claude Juncker în catedrala din Trier. Iar preşedinta Partidului Social Democrat german, Andrea Nahles, îl completa pe luxemburghez insistând că lectura operelor lui Marx trebuie făcută în cheia timpului prezent. Probabil, cam aşa: comunismul este un regim bun, liderii care au gestionat o sută de milioane de morţi nu prea au fost potriviţi.

Acesta este, posibil, pasul definitiv cu care Jean Claude Juncker, eternul om politic al Europei, a ajuns în haznaua istoriei. Bun venit!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.